14,928 matches
-
Ungureanu: Deocamdată, în CSAT se face un inventar cât de cât complet al tuturor amenințărilor și al tuturor posibilităților de combatere, de contracarare a amenințărilor. Eu zic că până aici putem să mergem. De aici și până la a vorbi despre doctrine, despre adoptarea unor doctrine, e prea mult. Bogdan Chirieac: Asta se întâmplă. Deci, vom ataca preventiv alte state? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ați fost dumneavoastră în CSAT și nu am observat, și ați auzit așa ceva? Bogdan Chirieac: Nu. Am dat presei comunicatul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
se face un inventar cât de cât complet al tuturor amenințărilor și al tuturor posibilităților de combatere, de contracarare a amenințărilor. Eu zic că până aici putem să mergem. De aici și până la a vorbi despre doctrine, despre adoptarea unor doctrine, e prea mult. Bogdan Chirieac: Asta se întâmplă. Deci, vom ataca preventiv alte state? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ați fost dumneavoastră în CSAT și nu am observat, și ați auzit așa ceva? Bogdan Chirieac: Nu. Am dat presei comunicatul pe care dumneavoastră l-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
sud-estului european, spre proximitatea noastră regională, dar, în valoare absolută, principial, politica externă este aceeași, o politică orientată euroatlantic, care țintește precis spre obiectivul integrării europene și, bineînțeles, spre parteneriatul strategic cu Washingtonul. Marian Voicu: Spuneți-mi, vă rog, această doctrină enunțată și de președinte, și de dumneavoastră, și de domnul Andrei Pleșu este semnată în fond de cine? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ce înseamnă semnată? Marian Voicu: Cine a conceput această doctrină... Emil Hurezeanu: Eu am folosit acest termen prima oară. Marian
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
strategic cu Washingtonul. Marian Voicu: Spuneți-mi, vă rog, această doctrină enunțată și de președinte, și de dumneavoastră, și de domnul Andrei Pleșu este semnată în fond de cine? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ce înseamnă semnată? Marian Voicu: Cine a conceput această doctrină... Emil Hurezeanu: Eu am folosit acest termen prima oară. Marian Voicu: Chiar dumneavoastră. Emil Hurezeanu: Da, pornind de la exemplul american, pe care noua administrație de la București îl prizează intens, unde în America se vorbește de Traian Băsescu, este președintele care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Anglia insista să se vorbească despre „Europa celor 27”. Având în vedere această complementaritate dintre cele două spații, cred că... Iată o idee nouă sau idei noi cu mișcări, cu mutări de șah care pot să însemne un început de doctrină. Bineînțeles că am fost bucuros să-l văd pe domnul ministru Ungureanu cu o zi înainte de a pleca la Bruxelles, într-o conferință de presă, repetând în mod explicit prioritățile europene de integrare ale României; s-a pus imediat problema
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Dar v-ați înscris în PNL pentru că simțeați că din această poziție pe care o veți ocupa, de ministru de Externe, veți avea nevoie și de atuul acesta al membrului de partid sau pentru că, într-adevăr, sunteți convins de valorile doctrinei liberale? Mihai-Răzvan Ungureanu: Amândouă răspunsurile sunt valabile în acest caz. Robert Turcescu: Dar prima chestiune incubă și o chestiune de calcul politic. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu știu dacă este calcul politic sau oportunism, cât este vorba de fireasca așezare într-un
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii financiare, desi anterioară Constituției, prevede în mod expres că decizia de soluționare a Ministerului Finanțelor poate fi atacată la organele judecătorești competențe. În privința stabilirii organului judecătoresc competent, atât doctrina cît și instanța supremă, prin Decizia nr. 90 din 16 martie 1992, s-au pronunțat în sensul că este vorba de Secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 29
DECIZIE Nr. 6 din 26 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109881_a_111210]
-
favorabile". Până la intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, principiul neretroactivității legii era înscris, în materie civilă, numai în art. 1 din Codul civil "Legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva", astfel încât, nefiind un principiu constituțional, doctrina și jurisprudența au decis constant că el constituia o regulă de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obligă pe legiuitor, care putea dispune și altfel. De aceea au existat și legi cu caracter retroactiv, atât de drept material, cît
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
în vigoare a prezentei legi, indiferent de data pronunțării lor". Este vorba deci de o dispoziție procedurală, iar legile de procedură sunt, în principiu, de imediată aplicare. Referitor însă la hotărârea judecătorească, de peste un secol, constant s-a decis în doctrina și jurisprudența că ea este supusă condițiilor de fond și de forma stabilite de legea sub imperiul căreia a fost pronunțată, fără ca legea nouă să aibă vreo inriurire asupra ei, deoarece ea este socotita, față de părțile care au participat în
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
înscrisă doar în art. 1 din Codul civil, au existat legi retroactive care au atins principiul autorității lucrului judecat sau au supus o hotărâre definitivă ori irevocabilă unei căi de atac neprevăzute de legea în vigoare în momentul pronunțării ei. Doctrina de la noi sau din alte țări, criticând aceste legi, le-a socotit atunci fie admisibile din punct de vedere juridic, dar inadmisibile din punct de vedere politic, fie le-a calificat drept monstruozități juridice ori legi flagrant retroactive. În reglementarea
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
acceptat că aceleiași noțiuni să i se dea interpretări diferite. Desigur, alta ar fi fost situația dacă art. 144 lit. c) din Constituție s-ar fi referit la "instanță", deoarece această noțiune este folosită, atat de legiuitor, cît și de doctrina, în sensul larg, incluzînd și alte organe de jurisdicție. Textul constituțional se referă însă la "instanțe judecătorești", care șunt expres și limitativ stabilite de lege, și deci nu este posibil ca sfera lor să fie extinsă prin analogie. Faptul că
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
numai pentru viitor. Dacă prin decizie se constată neconstituționalitatea, ea produce efecte erga omnes, adică are un efect obligatoriu general, care vizează toate autoritățile publice, cetățenii și persoanele juridice de drept privat. Datorită acestui fapt o parte deloc neglijabila a doctrinei constituționale asimilează aceste decizii cu actele având forță legii. Această concluzie poate fi ușor desprinsa dacă se urmăresc efectele deciziilor în diferitele situații ale controlului de constituționalitate: a) decizia prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate face că legea
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
în dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 14 decembrie 1994 s-a declarat neconstituțională Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50 din 12 august 1994 nu poate duce la o altă concluzie, deoarece este unanim recunoscut, în practică și doctrina, că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Or
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
art. 246 și următoarele și art. 271 și următoarele din prezentul cod. Procurorul poate, în condițiile legii, să exercite căile de atac și să ceară punerea în executare a hotărârii". Această dispoziție legală este deja interpretată în mod diferit în doctrina și în practică judiciară, dar, în cadrul excepțiilor de față, Curtea Constituțională nu este chemată să stabilească care dintre aceste interpretări ar fi corectă, ci să verifice dacă textul atacat este sau nu în concordanță cu Constituția, legea fundamentală cu forța
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
acestuia, nu înseamnă prezenta procurorului în toate etapele procesuale, inclusiv la deliberare, astfel cum, în mod surprinzător și de neînțeles, susține Curtea de Apel Constantă. Participarea procurorului la procesul civil în această formă, ca "parte alăturată", cum se precizează în doctrina, presupune prezența sa la dezbateri, posibilitatea de a invocă excepțiile de ordine publică, punerea de concluzii, cu obligația de a respecta regulile procesuale, ca și celelalte părți din proces. De altfel, art. 256 alin. 1 din Codul de procedură civilă
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
nu-și propune să califice poziția procurorului în proces. El este, desigur, un participant la proces, deoarece toate organele și persoanele care participă la procesul civil - instanță, părți, organ de executare, procuror, avocați, martori, experți, interpreți etc. - sunt desemnate în doctrina prin noțiunea de participanți, dar desigur rolul și poziția lor sunt diferite. Faptul că legiuitorul a așezat art. 45 sub titlul referitor la părți este în concordanță cu poziția pe care legea o menționează uneori în mod expres. Astfel, art.
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
la părți, a dorit să sublinieze că poziția procurorului este mai apropiată de aceea a părților, deoarece, chiar dacă nu figurează în raportul de drept substanțial dedus judecății, are drepturi și obligații pe plan procesual asemănătoare acestora. Tocmai de aceea în doctrina se subliniază uneori că procurorul este parte numai în sensul procesual. În orice caz, procurorul nu poate fi pus pe același plan cu alti participanți, cum ar fi martorii, experții sau interpreții, din moment ce art. 130 alin. (1) din Constituție stabilește
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
cum ar fi martorii, experții sau interpreții, din moment ce art. 130 alin. (1) din Constituție stabilește că în activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății. Desigur, se poate discuta dacă noțiunile de parte principala și parte alăturată consacrate în doctrina și, uneori, astfel cum s-a arătat, folosite chiar de legiuitor sunt cele mai potrivite, dar în orice caz nu se poate aprecia că ele ar contraveni Constituției. Pentru motivele arătate mai sus și vazind și dispozițiile art. 13 alin
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
Articolul 60 Conferințele de stagiu reprezintă forma de pregătire profesională a avocaților stagiari și sunt organizate lunar de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia permanenta a Uniunii Avocaților din România. Conferința de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice și al practicii judiciare, lucrări avocatiale scrise, dezbateri de spete. Conferințele de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaților indrumatori. Consilierul coordonator al stagiului va
STATUT din 1995 Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111658_a_112987]
-
aspecte rezultind din desfășurarea ședinței; ... g) întocmesc încheierile de dezbateri, în concordanță cu cele consemnate în caietul de note; ... h) sub îndrumarea președintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare și dau informații privitoare la jurisprudența și doctrina; ... i) participa cu vot consultativ la deliberări; ... j) redactează hotărârile ce le sunt repartizate de președintele completului de judecată. Articolul 27 Dosarele se prezintă magistratului-asistent cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru termenul de judecată, în vederea întocmirii listei
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109015_a_110344]
-
specialitate și auxiliar prevăzut în statul de funcții aprobat de Colegiul permanent și este condusă de director. Articolul 46 În cadrul Compartimentului de studii, documentare și informatică, condus de un magistrat-asistent șef, se asigură: a) evidență legislației, a jurisprudenței și a doctrinei; ... b) selectarea și rezumarea deciziilor Curții în vederea publicării în Buletinul Curții Supreme de Justiție; ... c) efectuarea de studii și întocmirea de informări; ... d) examinarea, anterior promulgării, a legilor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului în vederea sesizării, de către Secțiile Unite
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109015_a_110344]
-
soluțiile pronunțate de instanțe și faptele reținute de ultimă instanță, în măsura în care sunt necesare soluționării recursului. Raportul trebuie să mai conțină observații asupra condițiilor de admisibilitate a recursului, precum și expunerea motivelor de recurs, cu referiri, daca este cazul, la jurisprudența și doctrina, fără a se arătă opinia raportorului. În raport se semnalează din oficiu și cazurile de cașare arătate în art. 385^9 alin. 2. Magistratul raportor face în mod obligatoriu parte din compunerea instanței de judecată, iar în caz de imposibilitate
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
nu ar fi stabilit un termen în care să se formuleze cererea de stabilire a dreptului de proprietate. Pe de altă parte, faptul că cele două termene stabilite de art. 10 din Legea nr. 18/1991 șunt diferite, iar în doctrina și practica judiciară au fost calificate diferit, nu contravine Constituției, nu pun organele statului mai presus de lege, deoarece, fiind vorba de situatii diferite, legea poate, fără a fi neconstituțională, să prevadă soluții deosebite. În susținerea excepțiilor au fost invocate
DECIZIE Nr. 59*) din 6 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112118_a_113447]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componentă a apărării naționale și are la bază prevederile Constituției și principiile doctrinei militare de apărare a României. Această cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace în vederea valorificării potențialului economic și uman al țării pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților
LEGE Nr. 73 din 5 iulie 1995 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112168_a_113497]
-
la pupitru a readus în Lohengrin o temperatură normală (normală pentru ei, adică tot perfecțiune dar mai puțin vibrantă). Spectacolul, sub semnătura regizorului englez Keith Warner, este frumos, are echilibru, idei scenice ingenioase în care se mai întrezărește ceva din doctrina Wieland Wagner despre hieratismul atitudinilor, noblețea liniei, suflul epopeic. Cavalerul salvator nu mai are armură de argint și într-un peisaj lunar dezolat doar vocalitatea strălucitoare a tenorului Peter Seiffert, bine secondat de soprana Petra-Maria Schnitzer, mai aruncau o rază
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]