15,628 matches
-
între cea din urmă creație lirică a ultimului mare poet romantic european și poezia cu iz de mucegaiuri, dar și de chemări spre înfăptuiri ale veacului ce avea să vină Unirea și alinierea la spațiul european și universal. Eminescu în Doina nu mai este romanticul melancolic, ci un luptător național și un apărător al românității". Se concluzionează astfel că Doina ca orice operă capitală "viața ei nu a putut fi curmată prin decizii arbitrare, de moment, servind interese străine de neam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și de chemări spre înfăptuiri ale veacului ce avea să vină Unirea și alinierea la spațiul european și universal. Eminescu în Doina nu mai este romanticul melancolic, ci un luptător național și un apărător al românității". Se concluzionează astfel că Doina ca orice operă capitală "viața ei nu a putut fi curmată prin decizii arbitrare, de moment, servind interese străine de neam și de cultură. Pentru că Doina reprezintă o secvență de luptă pentru durata românității". DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
melancolic, ci un luptător național și un apărător al românității". Se concluzionează astfel că Doina ca orice operă capitală "viața ei nu a putut fi curmată prin decizii arbitrare, de moment, servind interese străine de neam și de cultură. Pentru că Doina reprezintă o secvență de luptă pentru durata românității". DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) Unul dintre cercetătorii cei mai consecvenți în comentarea și interpretarea critică a operei și vieții lui Mihai Eminescu este Mihai Cimpoi, autor a numeroase studii și volume publicate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prezența, Ștefane Voevod, la una din răscrucile Patriei. Și după el alții, tineri Poeți și Căpitani de oști suferinde, îți vor invoca prezența. Poetul, tot așa de mare pentru nația lui și a noastră, ca Tine, va cânta odată o "Doină"". Firește, scenariul include aici un fragment din Doină, recitat "solemn, fără nici o retorică". În fine, un alt Poet, din zilele noastre, Tânărul poet, este cel ce pare a concluziona discuțiile: "Eu vreau să mai văd și altceva în Eminescu, azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Și după el alții, tineri Poeți și Căpitani de oști suferinde, îți vor invoca prezența. Poetul, tot așa de mare pentru nația lui și a noastră, ca Tine, va cânta odată o "Doină"". Firește, scenariul include aici un fragment din Doină, recitat "solemn, fără nici o retorică". În fine, un alt Poet, din zilele noastre, Tânărul poet, este cel ce pare a concluziona discuțiile: "Eu vreau să mai văd și altceva în Eminescu, azi la o sută de ani de la moartea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
plimbam zile și nopți de-a lungul unor lungi intervaluri pe oglinda receptivă și impresionabilă a ochiului, pentru ca, după luni de căutare, sub fulgerarea unei clipe, să se preschimbe în semne și sensuri". Un asemenea exemplu este comentat în capitolul Doină, Doiniță..., un "răsunet" juvenil perenizat prin Doina. Aici se discută despre căutările pentru lămurirea unei lecțiuni din manuscrisul poeziei, unde apărea cuvântul Pisa, fără nici o legătură cu întregul context. Ce va fi însemnat, pentru editor, acest Pisa?", consemnează Aurelia Rusu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unor lungi intervaluri pe oglinda receptivă și impresionabilă a ochiului, pentru ca, după luni de căutare, sub fulgerarea unei clipe, să se preschimbe în semne și sensuri". Un asemenea exemplu este comentat în capitolul Doină, Doiniță..., un "răsunet" juvenil perenizat prin Doina. Aici se discută despre căutările pentru lămurirea unei lecțiuni din manuscrisul poeziei, unde apărea cuvântul Pisa, fără nici o legătură cu întregul context. Ce va fi însemnat, pentru editor, acest Pisa?", consemnează Aurelia Rusu. După cercetări insistente se descoperă într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-88 Goldiș, Vasile : IV, 146 150 : V, 31 Gorcea, Petru Mihai : III, 143 147 ; VIII, 43 50 Grama, Al. : VI, 175 180 Gregori, Ilina, V, 35 36; VI, 32 40; X, 13 19 Grigorescu, Dan, V, 78, 80 H Hanganu-Bumbăcescu, Doina : III, 171 175 Hangiu, I. : VIII, 106 115 Hașa, Gligor : III, 129 134 Hâncu, Aurel : VIII, 124 Hedeș, Daniela : VI, 127 Henegariu, N. : VII, 58-61 Herescu, N.I. : V, 70 Horia, Vintilă : VIII, 156 Horvat, Săluc : II, 33 35; VII, 236-239
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea) 3 DICȚIONAR ENCICLOPEDIC (Mihai Cimpoi) 3 CALEIDOSCOP 3 LUCEAFĂRUL LA CENTENAR (George Uscătescu) 3 AVATARURILE EDITORULUI (Aurelia Rusu) 3 CHESTIUNEA BASARABIEI (Theodor Codreanu) 3 INDICE al autorilor comentați 3 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ediției, bibliografie, note, referințe critice, indice de nume și postfață de Cornelia Pillat. Editura Du Style, București 2004, pp. 444-458. * Mihai Rusu, Un Eminescu al meu. Abordare problematizată a poeziei eminesciene în procesul instructiv educativ, Editura Pontos, Chișinău, Republica Moldova, 2000. * "Doina" lui Eminescu 125 de ani, de Victor Crăciun, în colaborare cu Tudor Nedelcea. Cu un cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Fundamentări de: D. Panaitescu-Perpessicius, D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru, D. Vatamaniuc, Gh. Bulgăr, C. Popovici, Haralambie Corbu, Olivia Nedelcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mult de Nicolae Iorga, în sensul că el se înfățișează și în această parte a operei sale ca scriitor. Narațiunea, portretele personajelor, oralitatea alternând cu retorica bine finisată, dialogul antrenant, verva umoristică și picturalitatea unor descrieri de natură (Bucovina, Țara Doinelor, Valea Bistriței, Ceahlăul, Marea Nordului, Alpii elvețieni) dau farmec, culoare, expresivitate și o perspectivă originală acestor pagini, mai ales celor din ultima categorie, care premerg minunatele descrieri semnate de Hogaș, Sadoveanu sau Vlahuță, în secolul trecut și pentru aceleași spații geografice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care ne amintesc îndemnul persuasiv al autorului dintr-o pagină a volumului precedent: "De ce nu merg românii noștri mai des să viziteze acele locuri (Ceahlău n.n. I.D.) neasemănate, să-și deschidă inima la frumusețile lor, să aspire acolo, în auzul doinelor, dragostea de țară, căci nicăierea nu vor găsi emoțiuni mai curate care să le miște sufletul!" Cu tristețe, constatăm că pentru generația tânără de azi o asemenea întrebare retorică trezește râsul, indiferența sau taxarea de "nostalgic"! Cititorul de bună-credință, indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Carpaților, am simțit că mi se strânge inima în piept. Desigur, munții noștri nu se pot asămana cu Alpii, însă pentru mine unul ei sunt mai dulci, mai prietinoși, mai primavaratici; sunt plini de taine, plini de legende, plini de doine. Ei îmi povestesc multe de toate din trecutul, din prezentul țărei aceștia și îmi vorbesc profetic și despre viitor. În codrii lor ca niște cetăți nepătrunse s-au adăpostit odinioară vechii noștri luptători, care ne-au pastrat neatinse numele, limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului ac el să se hotărască a-și părăsi țara pentru totdeauna, dar, oricât de bine i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cât și din cauză că prin o ciudată coincidență am întâlnit acolo o copilă tot blondă, care păzea niște oi și care, stând pe un trunchi de copac la malul unui lac limpede în undele căruia se vedeau jucându-se păstrăvii, cânta doina din fluier, o doină așa de tristă, de parcă suspinau codrii. Nu știu prin ce joc al închipuirei, prin ce asociațiune de idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte imaginea Mariei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o ciudată coincidență am întâlnit acolo o copilă tot blondă, care păzea niște oi și care, stând pe un trunchi de copac la malul unui lac limpede în undele căruia se vedeau jucându-se păstrăvii, cânta doina din fluier, o doină așa de tristă, de parcă suspinau codrii. Nu știu prin ce joc al închipuirei, prin ce asociațiune de idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte imaginea Mariei care dormita de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dulci, melancolice, întocmai cum îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin C. Angelescu. Centenar 2005 Simpozion comemorativ Lucio Fabbriciani, Implicarea umană și competitivitatea în afaceri Ronald McQueen, Christina Knussen, Metode de cercetare în științele sociale Doina Balahur, Sociology of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil Mihailescu-Bîrliba, The Great Medieval Coin Hoard of Iași Iulian Popescu, Timp și limbaj
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care s-au făcut răspunzători de organizarea acestor crime, de ex. Generalul Nicolschi, zeci de DVD-uri care pot fi oricând procurate prin www.tvrmedia.ro sau prin www. cineshop.ro la prețuri foarte convenabile), inițiativele și scrierile Anei Blandiana, Doinei Cornea, acțiunile numeroase, importante și deosebit de valoroase ale nonagenarului erou supraviețuitor al temnițelor comuniste, Gheorghe Jijie. De remarcat că după eliberarea tuturor deținuților politici prin amnistia generală din 1964, au fost eliberați peste 6500 de deținuți politici. Nici unul dintre aceștia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
inginerul Talpău se pare că a găsit o soluție pentru a ieși din furcile caudine ale birocrației românești și va Întocmi doar două cadastre, În locul celor patru pe care le convenisem silit anterior. Împreună cu Liliana, am zăbovit o oră la Doina, Adrian sustrăgându-se din motive numai de el știute. La un pahar de vin și o farfurie de cartofi prăjiți am pus țara la cale, În speranța că toată această tevatură se va sfârși cât de repede. Deși frânt, Întors
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
cum gândurile au Început să o ia razna, am trecut la rugăciune. Am ajuns la Onești cu 7 minute Înainte de ora fixată și am pornit imediat, Împreună cu Adrian, Aurora și Lili, spre Cuza Vodă, pentru a participa la Înmormântarea socrului Doinei, Dumitru Toader. Am ajuns la timp, chiar cu o oră Înainte, așa că am avut vreme să ne vedem cu toate rudele din partea cumnatului Costel. Deși oarecum asemănătoare, obiceiurile legate de Înmormântare au presupus mai puține cheltuieli decât la noi, dar
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
decembrie 2012 Alerg În gol. Iar mâine trebuie să o iau iarăși la drum, de data aceasta la Hangani, la Înmormântarea „mămucăi“ Dinuța. 14 decembrie 2012 Am plecat la 6,50, pe un ger de scârția zdravăn zăpada sub ghete. Doina a zis că la Onești erau -18ș C și cred că În jur de -20 erau și la Bacău. N-am avut cum să verific, dar am intuit că e mai rece decât ieri și mi-am luat, prevăzător, Încă
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pe neînfricații luptătorii întru trezirea conștiinței naționale, precum Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Ungureanu, Leonida Lari, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, Ninela Caramfil, Olga Ciolacu, Petre Teodorovici, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Ion Dumeniuc, Mircea Druc, veșnic regretații Doina și Ion Aldea Teodorovici. Am trăit cu maxime emoții momentele de redeșteptare națională din Basarabia, mitingurile din Piața Marii Adunări Naționale, declararea independenței (27 august 1991), a sărbătorii “Limba noastră cea română” (31 august 1991) etc. La data de 16
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
trimis o scrisoare poetului Adrian Păunescu, prin care îl rugam să-mi trimită o hartă a Basarabiei, care să-mi folosească la orientarea mea, pentru a face un drum pe jos până la Chișinău, în memoria celor doi mari artiști patrioți, Doina și Ion Aldea Teodorovici. Hotărâsem să iau cu mine un pumn de țărână de la teiul sfânt de la Iași, din Copou, până la mormintele lor, pe strada Armeană din Chișinău. Răspunsul l am primit în ziarul “Vremea” din 15 ianuarie 1993, apreciindu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Fabrica de țigarete din Chișinău și soțul acesteia, pictorul Eugen Căldare, care au vrut să formăm un grup și să facem acest drum de suflet, în memoria regretaților artiști, la un an de la “nelămurita moarte”, așa cum a numit-o tatăl Doinei. Am obținut aprobări de la unitățile de grăniceri din Iași și din Ungheni, ca să ne permită sa trecem pe podul de cale ferată de la Ungheni. De la Iași ne-a ajutat colonelul Butnaru de la unitatea militară de grăniceri, care mi-a dat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]