12,639 matches
-
trezit și altfel de reacții, marcate de circumspecție, în prim-plan fiind plasate permanent meritele de editor. La Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă R. a inițiat seriile „Ediții definitive,” „Scriitori români vechi și moderni” și „Scriitori români uitați”. Editor de anvergură, cu fler și bun gust, a realizat el însuși atât ediții de texte vechi - Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du XVII-e siècle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie) (1926), Cronicarii români (1944) -, cât și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
istorie au ajuns să fie nu doar instrumente pedagogice prin care statele naționale își socializau subiecții în trecutul colectiv al națiunii, ci și "cărămizile textuale" din care au fost zidite memoriile naționale. În Europa răsăriteană, nu atât spiritul antreprenorial al editorilor de cărți a fost forța motrice care a asigurat elaborarea vernaculalelor în limbi naționale oficiale, cât mai curând antreprenoriatul religios al mișcările sectare izvorâte din Reforma protestantă. Începând cu miezul secolului al XV-lea, când ecourile reformei răzbat până în arcul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1978. 2. Alighieri, Dante, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997. 3. Boccaccio, Giovanni, Amorosa visione, a cura di Vittore Branca, in Tutte le opere di Givanni Boccaccio, vol. III, Arnoldo Mondadori Editori, Milano,1974. 4. Idem, Comedia delle ninfe fiorentine, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, in Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Milano, 1964. 5. Idem, Concerning Famous Women, translated by Guido Guarino, New Brunswick, N. J., 1963
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Humanitas, București, 2005. 17. Chaucer, Geoffrey, Povestirile din Canterbury, traducere de Dan Duțescu, studiu introductiv de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. 18. Idem, The Canterbury Tales, Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin, 1957. 20. Idem, Troilus și Cresida, traducere de Dan Duțescu, Editura Univers, București, 1978. 21. Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, pp. 143-55. 57. Morgan, Gwendolyn, Troilus And Criseyde: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 58. Muscetta, Carlo, Giovanni Boccaccio, Editori Laterza, Bari, 1972. 59. Nissen, Christopher, Acquisition, Renunciation, and Retribution in the Decameron, in Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, pp. 7-29. 60. Oțetea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1987. 72. Roznoveanu, Mirela, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991. 73. Russell, J. Stephen, Chaucer and the Trivium: The Mindsong of the Canterbury Tales, Gainesville University Press of Florida, 1998. 74. Russo, Luigi, Letture critiche del Decameron, Editori Laterza, RomaBari, 1973. 75. Sanctis, Francesco De, Boccaccio's Human Comedy, in Critical Perspectives on the Decameron, translated by Joan Redfern, edited by Robert S. Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
publicate fără titlu și culese dintr-un notes al lui Eminescu. Publicându-le aici am intitulat întâia poezie Viața iar pe a doua cu întâiul vers.” Ediția lui V.G. Morțun era gata din 1888, ziarele îi anunță chiar cuprinsul iar editorul îi scrie lui Eminescu despre „punerea în vânzare” a tirajului. Trebuind să amâne această difuzare până după moartea poetului, acum, în 1890, V.G. Morțun revine asupra cuprinsului și adaugă aceste două titluri. Un alt coleg al poetului de la Fântâna Blandusiei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cea dintâi formă, neînchegată bine, idei și impresii, câte chiar din acele pe care-și însemna și bucăți săvârșite nu s au pierdut și de acestea, pe care le-a risipit întâmplarea. Se gândește cineva să le adune? Și îndeosebi editorii săi, d-nii Maiorescu și Socec, s-arată ei preocupați de aceasta ...?” Și el redă câteva fragmente eminesciene. Impresia generală a fost că cele două poezii, „Viața” și „Stelele-n cer”, sunt preluate din „notesul” lui Eminescu. Variante ale poemelor se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă până acum parte de o ediție, nu monumentală, ci măcar demnă. Maiorescu alegea în edițiile lui, cu autoritatea prietenului, oarecum patron. Editorii prosteriori /sic! E joc de cuvinte, nu greșeală de tipar/ au înghesuit fără nici un discernământ și fără nici o evlavie toate petecuțele poetice sub pretextul că sunt postume. Nepioasă și condamnabilă râvnă. N-aș vrea să tulbur sărbătorirea de astăzi cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de către poet, în ordine cronologică (edițiile Titu Maiorescu publicau numai poeziile din „Convorbiri literare”, excluzându-le pe cele de la „Familia”, și le prezentau într-un scenariu care nu ține cont de cronologia publicării), mult reeditată după aceea, devenită întreprindere de editor (la ediția a treia A.D. Xenopol declară că nu mai participă la tipărire), devenită cartea populară a lui Eminescu, ieftină, în tiraj de masă, accesibilă mai ales tinerilor. Tot în 1893, Frații Șaraga scot ediția Mihail Eminescu: Diverse. Cu o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însă contribui țara întreagă, fiecare persoană este rugată să binevoiască a nu subscrie mai mult de 10 bani.” Inițiativa este semnată de: Elena Varlam, Louise Veitzecker, Maria Mihăilescu, Cornelia S. Emilian (fiica Corneliei Emilian), Grigore Scorpan (desigur, viitorul bibliotecar ieșean, editor al lui Eminescu), Ioan Ciucă, Ștefan Toma. Vedem că prin „țară” ei înțeleg poporul/populația iar intenția este de a crea un fond definitiv, stabil, nu doar de a-l ajuta pe poet de azi pe mâine. Urmează un text
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
asemenea lucruri inedite iar despre G. G. Ursu trebuie spus că a făcut istorie literară înainte de război și a trebuit, ca să-și continue cariera, să schimbe viziunea după 1944 punând aceleași informații într-o altă viziune, ideologică (este, între alții, editorul și biograful lui Nicolae Beldiceanu, poet ieșean stimabil, foarte interesant, el urmărind chestiuni de „audiție colorată” în versuri și experimentând, împreună cu Eduard Gruber, sincretismul simțurilor în psihologie și artă, dar rămas tocmai prin aceste contribuții ale anilor 1950-1960, un poet
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
psihologie și artă, dar rămas tocmai prin aceste contribuții ale anilor 1950-1960, un poet minor, aproape nesemnificativ, doar emblemă a poeziei socialiste de la sfârșitul secolului al XIX lea). Vrem să spunem că aceste scrisori toate, nu doar selecția operată de editorii lor au existat, au circulat, au fost cunoscute și din ele s-a putut culege câte ceva de către cei interesați. Dar n au fost integrate într-o arhivă publică. (Prin anii ’80 ai secolului trecut lucram la revista „Luceafărul” și am
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pagini de ditirambi îi dedică acesta în Introducerea la volumul V al acestui corpus (p. XLV - LXV), considerând-o salvatoarea lui Eminescu (e drept că nu singură, ci alături de doctorul Francisc Isac). Pe cât de critic va fi I.E. Torouțiu cu editorii lui Eminescu pentru că strică textul poetului - pe atât de înrobit este el acestor binefăcători ai poetului care nu făceau altceva decât să aplice o teorie abstractă la realitate. Iar teoria era cea socialistă după care geniul nu poate conviețui cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care doctor l-a consultat și ce rezultat a luat. El pe toți Profesorii specialiști îi cunoaște personal, Dumnezeu să aibă milă să-l scape!“ Cuvintele lipsă din text, fie n-au putut fi descifrate, fie au fost evitate de editor care s-ar fi cuvenit să aducă minima informație necesară înțelegerii acestei scrisori atât de derutante a Hanrietei. Preluăm aceste informații din cealaltă carte, Mihai Eminescu: Diverse (este republicat un articol din ziarul „Liberalul”, Iași, 18 iulie 1887): „... La 13
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acel Comitet, că boala este considerată incurabilă de către medicii vienezi și voia să-l consulte pe medicul botoșănean care, iată, trebuie să publice un studiu, promite că-l va publica, dar deține și reține adevărul numai pentru sine. Eminescu și editorii săi 27 februarie: „Dacă v-aș putea descrie influența ce ai făcut mata cu scrisoarea din urmă asupra lui Mihai cred că ai rămânea pe deplin satisfăcută; și ai să-l corijezi și de defectul lui, după cum mi-ai dat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că este vorba de două cărți diferite: una este ediția „Poesii de Mihail Eminescu”, scoasă de Titu Maiorescu în 1883, 1885 și acum, în 1888, gata să iasă în a treia ediție și alta este „Mihai Eminescu: Proză și versuri. Editor V.G.Morțun”, care era gata de pe acum („scot în vânzare volumul ce-am editat”, scrie editorul iar cuprinsul volumului este, într-adevăr, publicat prin presă în 1888, scriindu-se apăsat că această carte există; rezultă că V.G.Morțun o avea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Titu Maiorescu în 1883, 1885 și acum, în 1888, gata să iasă în a treia ediție și alta este „Mihai Eminescu: Proză și versuri. Editor V.G.Morțun”, care era gata de pe acum („scot în vânzare volumul ce-am editat”, scrie editorul iar cuprinsul volumului este, într-adevăr, publicat prin presă în 1888, scriindu-se apăsat că această carte există; rezultă că V.G.Morțun o avea, realmente, tipărită și urma doar s-o pună în vânzare, lucru ce se va face abia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu creionul și purtau pe ici pe colea strofe adăugite. — Cât am muncit ca să restabilesc textul adevărat al poeziilor... mă lămuri d-nul Morțun. Am fost stăpânit odinioară de dorința de a scoate o ediție curățită de toate schimbările întâiului editor, potrivit cu textul primitiv din Convorbiri literare... Și-mi citi câteva versuri care îmi sunau mult mai puternic în originalul lui Eminescu decât în versiunea domnului Maiorescu. Luptele sociale și politice m-au îndepărtat tot mai mult de aceste preocupări literare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de aceste preocupări literare și treaba a rămas neisprăvită...” („Flacăra”, 1914, nr. 35, p. 393-395). Este singura lui luare de cuvânt în chestie, biblioteca și arhiva i s-au risipit. Am mai vorbit despre aceste lucruri în cartea „Eminescu și editorii săi”, 2000. Vol. I, p. 157 squ. Acum trebuie să revin. Desigur, aceste îndreptări nu puteau fi făcute de V.G.Morțun singur erau operate de către Eminescu însuși pe ediție princeps, în acei ani de la Iași pe care poetul îi evocă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vânzare ediția „Proză și versuri” iar cât despre ediția corectată, nici nu mai este vorbă. Titu Maiorescu încearcă, desigur, cât îi stă în putință, să curme orice scandal pe marginea operei lui Eminescu și rămâne, în timpul vieții poetului, singurul său editor. Trebuie spus că încă din 1884, după apariția ediției princeps, criticul bănuiește că sunt de îndreptat unele lucruri și, în cunoscuta scrisoare prin care-i explică poetului, aflat în sanatoriul de lângă Viena, împrejurările tipăririi volumului, mai adaugă: „... și de pe acum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
volum de poezii pe care l-au proiectat ei ar fi fost vreo țintă către perfecțiune. Mai întâi, că în „Proză și versuri”, 1890, găsim cu totul altă ortografie decât cea a Convorbirilor literare, cu iotacisme infinite, -u final, etc. Editorul a adus opera publicată a lui Mihai Eminescu la ortografia Contimporanului. Dacă așa va fi procedat și cu ediția de poezii, ar fi fost un mic dezastru filologico-lingvistic (dar, repetăm, s-ar fi salvat acel sumar al cărții, inclusiv ordinea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
etc.” (nota este identică celei de la ediția princeps). La ediția a III-a criticul face numai câteva corecturi de text (elimină greșelile de tipar, dar îi scapă altele). Ceea ce ne interesează aici este că poetul dă girul dublu, la doi editori ai săi, și că adaugă frumuseții (construcției) unei cărți gestul necesității banilor, de care are, într adevăr, nevoie. Această a treia ediție a Poesiilor sale putea, de asemenea, să ia un premiu academic consistent (în toamnă) dar iarăși va fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vârf al acestor tendințe seculare îl reprezintă, desigur, întărirea convingerii colective că modelul este cel adevărat. Aceste mituri, povești, legături, întăresc impresia că Eminescu a fost într adevăr cel care se reverberează în ele. Dacă, de pildă, Nerva Hodoș, primul editor al poeziilor postume eminesciene, a murit nebun după ce a descâlcit scrisul manuscriselor eminesciene este tot pentru a completa și valida destinul poetului. Iar colegul și colaboratorul său, Ilarie Chendi, s-a aruncat în gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
păstrat: „Subsemnatul, Doctor în Medicină, Medic Primar al Secțiunii Chirurgice, certifică că dl. M. Eminescu suferă de o fractură maleolară și pentru a cărei vindecare are necesitate de un timp de 2 luni de zile. Medic primar: Dr. Sculy” dar editorul observă neconcordanța: cererea prin care vrea să fie suplinit este din 30 octombrie, iar certificatul este din 12 noiembrie. Fiind vorba de o diferență de 12 zile, aici nu e neconcordanță, ci exact diferența dintre cele două calendare, cel local
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]