13,637 matches
-
aparat critic erudit, elaborate de Ion Ianoși. A fost distinsă cu Premiul revistei „Sfera politicii” pentru traducerea cărții lui Jürgen Habermas Sfera publică și transformarea ei structurală (1998). SCRIERI: Optimism și pesimism istoric, București, 1972. Traduceri: I. Davâdov, Arta și elita, București, 1973; Lev Tolstoi, Jurnal (1847-1910), I-II, îngr. și pref. Ion Ianoși, București, 1975-1976, Moartea lui Ivan Ilici, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 2003; G.V. Plehanov, Studii de teoria artei, îngr. și Pref. Ion Ianoși, București, 1972; K. Paustovski, Trandafirul
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest domeniu. ION H. CIUBOTARU SCRIERI: Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De anume interes este romanul, în bună parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și calculată. Ioanide, trăind același complex al genialității
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a stat câțiva ani. Timp de trei ani a fost director „programator” la Centrul de cercetare pentru dinamica grupului de la Universitatea din Michigan. Aceste funcții nu trebuie să ne păcălească: ambele erau echivalate cu ceea ce am putea numi „expert de elită”; a fost profesor de psihologie la Universitatea din Minnesota din 1951 până în 1953. Alți trei ani i-a petrecut la Universitatea Stanford ca profesor de psihologie, înainte de a accepta în 1968 postul de profesor psiholog la Școala Nouă pentru Cercetări
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Vor urma multe altele, personale sau de grup, în țară și în străinătate. În anul 2000 avea să primească Marele Premiu pentru pictură, atribuit de filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor Plastici; era, oficial, membru al breslei din 1968. Pictor de elită, G. figurează, cu succinte caracterizări, în Dicționarul artiștilor plastici contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa și în Dicționar de artă modernă și contemporană (2002) de Constantin Prut. În 1985 criticul Virgil Mocanu i-a consacrat un album monografic, ilustrat cu
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
licee. Creșterea calitativă a pregătirii tinerilor din această generație este încă sub semnul întrebării deoarece inerția sistemului a păstrat fenomene negative precum meditațiile, cadourile pentru profesori, polarizarea condițiilor de educație din școli. Este de presupus, însă, că la nivel de elite calitatea generației se va îmbunătăți. Intrarea pe piața muncii începută în 2006 apare pe fondul creșterii economice constante și a absorbției tinerilor în afara economiei naționale prin migrație externă. Criza de forță de muncă tânără, deja vizibilă în anumite sectoare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
comunități naționale față de particularitățile istorice, economice, climatice, etnologice ale dezvoltării și vieții unei națiuni. Dezvoltarea societății românești a cunoscut balansul între apărarea ființei naționale și înscrierea în spiritul veacului. Modernizarea a oferit calea spre progres dar și riscul pierderii identității. Elitele românești au cheltuit aproape toate rezervele de energie în dovedirea continuității etnice și naționale, pentru afirmarea națiunii și statului național. Din perspectiva duratei statul național român nu are o existență prea lungă în comparație cu alte state europene. El nu a reușit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Țara Românească, act în urma căruia a rezultat statul român. A fost nevoie de o perioadă ca cele două provincii să treacă prin procesul românizării, adică al omogenizării culturale și naționale. Un rol de prim rang l-au avut presa și elitele. În anul 1918 a avut loc o nouă etapă a unirii, de această dată a Regatului României cu provinciile românești: Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. În acel moment a fost nevoie de o nouă omogenizare, deci de o naționalizare culturală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
radical transformate, pentru a crea o societate nouă, modernă, similară celor din Occident. Societatea românească a fost continuu supusă presiunii din afară de a-și schimba fondul pentru a fi în spiritul noului cadru instituțional. Spațiul public românesc este dominat de elite ale căror interese și opțiuni culturale, politice și de civilizație sunt îndreptate către afară. Iorga remarcă anormalitatea spațiului public de la noi și constată că 80% dintre români nu cunosc România: ,,Românul care se interesează intens de afacerea Dreyfus și care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fără a se înțelege că nu are valoare decât forma cu un conținut adecvat (Schifirneț, 2007a). De aici necesitatea unei modernizări în care să-și găsească loc formele instituționale proprii. În spațiul public românesc se afirmă, de către o parte a elitei politice și chiar culturale, necesitatea de a deveni europeni ca și cum românii ar fi aparținut până acum altui spațiu decât cel european. Mass media din România întăresc această falsă idee. Se neglijează o realitate simplă: românii aparțin spațiului european, cu diferențele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în spațiul european, date fiind legăturile lor cu mari artiști din culturi naționale diferite. Spațiul public european cuprinde diversitatea tradițiilor, obiceiurilor, cutumelor, folclorului precum și valorile politice europene. Acestea din urmă au nevoie de un consens unanim, articulat atât la nivelul elitelor politice, cât și la nivel societal. Spațiul public european consacră un nou status, cel de european. De fapt, este vorba de afirmarea unei noi identități, alături de cea națională, identitatea post-națională sau identitatea europeană. În studiul identității europene nu putem trece
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
conform cu cerințele noii poziții de membră a UE și situațiilor concrete din societatea autohtonă, unele dintre ele cerând o abordare paralelă cu deciziile comunitare. Europenizarea se produce predominant într-un spațiu public național de către toți actorii sociali ,,europenizați” cum sunt elitele intelectuale și politice, organizațiile multinaționale, grupurile de lucrători români din alte țări europene. Cu toate acestea, s-a acceptat un ritm propriu de europenizare datorită particularităților peste care nu se poate trece ușor. Dezbaterea publică, în special de către mass media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Migrația pentru muncă în străinătate are la bază nu nivelul veniturilor ci experiențe legate de locul de muncă (Sandu, 178). Cu această masă critică se va realiza, probabil, noul model de modernizare. Dacă modelul indigen de modernizare l-au aplicat elitele obligând masele la schimbare, europenizarea se face de către cohortele de lucrători în țările europene. Amintim că românii migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migranți contribuie la dezvoltarea țării prin banii trimiși (Schifirneț, 2007c). Europenizarea se va produce asupra României profunde, o realitate foarte complexă și contradictorie. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să producă, cel puțin la început, un anumit clivaj între elite și România profundă. Migrația românească nu este un fenomen nou în spațiul public european. Același traseu a fost străbătut și de alte țări primite mai târziu în Uniunea Europeană, și amintim aici de spanioli, și mai ales de portughezi. Statul român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cunoaște și prezenta pe sine, nu are enciclopedii, tratate, dicționare pe domenii, mari sinteze (Marino, 1996, 208-219). Or, lucrarea dlui Schifirneț este tocmai o astfel de sinteză, ce readuce în dezbaterea actuală una dintre cele mai importante teorii prin care elitele noastre culturale au interpretat critic procesul de modernizare a societății românești și de integrare în mediul civilizației europene. Judecățile atât de drastice ale lui Marino, explicabile prin adresa lor polemică, sunt totuși excesive. Putem constata că unele dintre carențele semnalate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
restrânse. Semnalez, în treacăt, două lucrări de asemenea factură, datorate unor autori de prim rang ai școlii sociologice actuale. Am în vedere cartea lui Ilie Bădescu, Idei politice românești (Editura Mica Valahie, 2004), și pe cea a lui Dan Dungaciu, Elita interbelică. Sociologia românească în context european, apărută la aceeași editură, în 2003. E vorba de lucrări de anvergură, de sinteză teoretică, prin care modelele teoretice românești sunt plasate, printr-un riguros și aplicat examen comparativ, în seria marilor curente de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
alte culturi, termenul fiind preluat ca atare de români, brandul însuși este o formă fără fond, ceea ce este tragic și ironic în același timp” (p. 271). Românii ar fi condamnați la această maladie incurabilă (din varii motive) și, în consecință, elitele lor intelectuale au elaborat și o teorie consistentă asupra acestei maladii. Din acest joc circular al implicațiilor, Schifirneț extrage ideea paradoxală că, în cazul românilor, asistăm la o răsturnare „tragică și ironică” a ideii de brand. Așa cum nu au putut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Carussi. Tot cam pe atunci (1915-1916), se angajează, pe aceeași funcție, la Teatrul Național din București. Elev, la Botoșani, al Școlii de Ofițeri de Rezervă (1916), va fi repartizat în aprilie 1917, cu gradul de sublocotenent, la o unitate de elită, Regimentul 2 Grăniceri. A luptat pe frontul din Moldova, fiind rănit. După încheierea păcii, în 1919, contactul cu teatrul se reia firesc și A. participă la turneele prin țară ale unor trupe conduse de Zaharia Bârsan și de Ion Manolescu
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Ideile, imaginile nu circulau prin acest canal. Comunicarea se făcea direct, lectura cărților sfinte era ea însăși publică. Abia în secolul al XVIII-lea a devenit lectura o practică mai răspândită, deși nu foarte frecventă, dar și atunci doar printre elitele țărilor române 7. Cartea nu era, după cum spune Daniel Barbu, decât "un produs de lux și un obiect de colecție", puținele și săracele biblioteci "un fel de cabinete de curiozități"8; în plus ea mai era o soluție de informare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără greș va muta"14. Nu întâmplător, autorul își avertizase cititorul, încă de la bun început, că Lupul "nu proastă între toate jiganiile să numiia"15. Personajul este precedat, prin urmare, de o bună faimă a științei sale: el aparține unei elite nu prea numeroase a înțelepților (alături de Brehnace, Șoim), cazuri rare într-o lume a vicleniilor mărunte și a jocurilor de culise. Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe că Lupul nu poate judeca eronat întreaga
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
2. Prin urmare, șoimul nu este prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales) pentru faptul că el ajunge să reprezinte un fel de blazon, un semn al apartenenței la o elită. Este semnul unui prestigiu care impresionează. Asta, pe de o parte. Pe de alta, cum el devine unul dintre principalii însoțitori ai nobililor, firește că i se atribuie tot felul de calități nu doar împrumutate de la stăpânii săi, ci și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al limbii române, nicidecum un prudent folositor al ei. 87 Petru Caraman, L'etnographe Cantemir et le folklore du Proce-Orient, în "Dacoromania. Jahrbuch füf ösliche latinität", nr. 2/1974, Verlag Karl Alber, Freiburg/ München, p. 313: "Cantemir, acest reprezentant de elită al vieții spirituale românești, nu este un rezultat natural al evoluției poporului său, căci apariția sa semnifică un salt uriaș." 88 Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, ediție îngrijită de Adrian Anghelescu, Editura Eminescu, București, 1981, p. 327. 89 Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al limbii române, nicidecum un prudent folositor al ei. 155 Petru Caraman, L'etnographe Cantemir et le folklore du Proce-Orient, în "Dacoromania. Jahrbuch füf ösliche latinität", nr. 2/ 1974, Verlag Karl Alber, Freiburg/ München, p. 313: "Cantemir, acest reprezentant de elită al vieții spirituale românești, nu este un rezultat natural al evoluției poporului său, căci apariția sa semnifică un salt uriaș." 156 Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, ediție îngrijită de Adrian Anghelescu, Editura Eminescu, București, 1981, p. 327. 157 Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oameni de știință ai vremii, veniți atât din cetățile grecești (Aretaeus din Cappadocia, Galen din Pergam și alții), cât și din orașele arabe. Ca cel mai activ centru de cultură al timpului, a făcut din limba greacă „lingua franca” a elitelor științifice, care mult mai târziu a fost înlocuită de limba latină. Prima lovitură dată acestui centru s-a petrecut în anul 48 î.Ch., când Biblioteca a fost incendiată în cursul evenimentelor ce au însoțit sosirea armatei romane a lui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]