12,743 matches
-
termenului, ca un poet deci. Diversitatea și plurisemantismul paginilor cioraniene îndreptățesc opinia eseistei cu asupra de măsură. La Samuel Beckett eul său biografic se obscurizează pînă la dispariție în spatele eului auctorial, pus în lumină ca eu profund, eu creator, opus eului social, cotidian. Prevalează conștiința artistică în fața eului biografic. "Creația lui Beckett, atît de nepăsător și orgolios monotonă în unitatea ei structurală, infinit ambiguă, deschisă astfel spre toate uimirile și suscitîndu-le pe toate, dezarmîndu-le, tocmai prin nemărginire, și iar trezindu-le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
plurisemantismul paginilor cioraniene îndreptățesc opinia eseistei cu asupra de măsură. La Samuel Beckett eul său biografic se obscurizează pînă la dispariție în spatele eului auctorial, pus în lumină ca eu profund, eu creator, opus eului social, cotidian. Prevalează conștiința artistică în fața eului biografic. "Creația lui Beckett, atît de nepăsător și orgolios monotonă în unitatea ei structurală, infinit ambiguă, deschisă astfel spre toate uimirile și suscitîndu-le pe toate, dezarmîndu-le, tocmai prin nemărginire, și iar trezindu-le, este menită la eternă recitire/ recitare întru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungind nălucile Penei și Ilincei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
politică ("iată dar că adevărata literatură a unei națiuni este adevărata ei politică") și competența ei se întinde de la gramatică la ideea de divinitate. A scrie este, în aceste condiții, un act politic fundamental: înainte de a fi o manifestare a eului, de a exprima un mod de a fi, poezia este conștiința unei nații și rolul ei este să formeze o limbă și să creeze o mitologie națională. Din Cartea cărților (Vechiul Testament), Heliade reține trei verbe active, traduse în trei acțiuni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu subiect din basme și povești, copilul se transpune într-o lume mirifică, a tuturor posibilităților, conștietizând caracterul ei nereal (știu că nu este așa, dar așa aș vrea să fie). Prin desen și pictură preșcolarul asimilează realitatea la propriul eu, echilibrează și armonizează raporturile cu natura, cu ceilalți, cu el însuși. Prin limbajul liniilor, al culorilor, al semnelor grafice, desenul și pictura exprimă percepțiile, reprezentările, emoțiile, cunoștințele receptate din diferite surse. Utilizând acest limbaj, copilul recreează un univers care l-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
a unui naos. Naosul lateral este un colateral pu?în ridicat fă?? de �n?l?imea unui parter. Coloan?: Suport vertical cu sec?iune cel mai adesea circular?. Comble:�Spa?iu interior delimitat de panțele acoperi?ului ?i de plan?eul care �l separ? de etajul inferior. Corni??: Coronament alungit f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care poetul trebuie să le recupereze, din străfundurile propriei ființe, si sa le potențeze, pentru a da un sens nou experienței prezente. Într-o scrisoare, din 1927, catre prietenul său flamand, Léo Delfoss, Ion Barbu vorbește, despre "aceasta sondare a eului meu cel mai secret"26, despre experiența onirica drept sursă a creațiilor sale poetice din prima perioadă de activitate (1921-1924). Regăsim metaforă din "Veghe", în forme ușor modificate, si in ermeticele versuri din "Increat": Rotit de două ori la mărul-soare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
felul acesta, substanțialitate schimbării. Acest lucru presupune efort, de aceea se realizează la intervale apreciabile de timp și numai în anumite persoane. Altminteri, între două acțiuni, amintirile zac, inconștiente, în clar-obscurul distribuit dramatic, ca într-o pânză rembrandtiană, al profunzimilor eului personal; imateriale, impotente, impasibile chiar, ele nu mai suportă acțiunea timpului, sunt quasi-eterne, cunoștințe pure (=distincția subiect / obiect al cunoașterii este inoperanta, în acest caz), așteptând scânteia conștiinței care să le reaprindă, să le readucă la viață, în prezent, care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
extreme - și, tot aici, "țara", i.e., "cerul" "stă întemnițata"107. Geografia, în ciuda datelor istorice invocate (Alexandru, Porus), nu este una reală, ci una imaginara - si figurează spațiul memoriei, "nadir[ul] latent" ("Din ceas dedus"), fondul nostru de existență. Este spațiul "eului fundamental", pură spiritualitate (natură cogitală), sursa, fără locație precisă, plasată doar în timp, în trecut și, de aceea, uitată și refuzată ("declinatul anotimp") a acestei mișcări centrifuge de creație ("cerul sieși centrat"), asemenea "iradierii" poești. Este o realitate virtuală ce
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viață spiritului"9. Ion Barbu refuză, așadar, subiectivizarea actului de creație - bardul, în viziunea sa, trebuie să bea din apa râului Lethe, să uite de sine (= eul sau superficial) - si elaborează, ca și poetul american, care îi servește drept model, proiectul unei poezii lucide, atentă doar la "lucrurile ultime": Punctul ideal al acestei poezii [...] se așază sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu cea a cosmosului divin. Prin aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce personalitățile individuale se unesc cu Inima Divină: Închipuiți-vă că sensul identității individuale va converge treptat într-o conștiința generală - că Omul, de exemplu, va înceta imperceptibil
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce personalitățile individuale se unesc cu Inima Divină: Închipuiți-vă că sensul identității individuale va converge treptat într-o conștiința generală - că Omul, de exemplu, va înceta imperceptibil să se mai simtă Om și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce personalitățile individuale se unesc cu Inima Divină: Închipuiți-vă că sensul identității individuale va converge treptat într-o conștiința generală - că Omul, de exemplu, va înceta imperceptibil să se mai simtă Om și în cele din urmă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Om și în cele din urmă va ajunge în acea epoca triumfătoare și teribilă când va recunoaște că existența lui este cea a lui Iehova 38. Ion Barbu, ca și Edgar Poe, salută materialul primar provenit din surse independente de eul creator, dar condițiile "perceptului" sunt mai curând obstacole, în demersul artistului spre a-i găsi expresia simbolică adecvată. Pentru poetul român, care țintește la o poezie eliberată de conexiunile timpului și spațiului, al cărei model ar fi acel "topos atopos
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
determinări cât mai precise în opera ce se naște astfel. Din acest motive, actul de creație artistică nu este rodul unei imaginații aride, pentru ca, prin intermediul lui, autorul se plasează chiar în interiorul vieții. Poetul creează din sine, plonjând în profunzimile propriului eu, întrerupând propriul lui elan vital, înscriind propria indeterminare (liberate) în opera pe care o produce, căutându-i o expresie adecvată - iată de ce "gândul" este "cufundat". Pentru celălalt atribut al gândirii poetice ("geometric") aflăm o sugestie utilă, într-un pasaj valérian
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în materia din care se naște, cu adevarat, poemul, după cum comentează, în câteva rânduri inspirate, Paul Valéry: Dar o viață atât de neobișnuită posedă totuși, ascunsă sub o comoară, permanentă fundamentală a unei conștiințe care nu se sprijină pe nimic [...] eul pur, element unic și monoton al ființei înseși, regăsit, pierdut datorită lui însuși, ce locuiește, în eternitate, în intuiția noastră [s.n.]; această notă profundă a existenței controlează, când o ascultăm, complexitatea condițiilor și formelor de existență [...] Nu propria persoană ridică
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
integrantă a unei divinități expansive, "interogându-și propriul suflet", acesta discerne, în ea, "identitatea să cu Dumnezeu"69, deci "identitatea să cu poemul, deoarece poemul, ca act vital divin, sau creație a lumii, reprezintă întoarcere la adevăr"70. În profunzimile eului sau, poetul descoperă mișcarea sincronizata a propriului suflet cu armonia sferelor cosmice, râvnind după coalescenta ultima într-un viitor îndepărtat: "Rătăcim printre destinele existenței noastre pământești, înconjurați de Amintiri neclare, dar vii, ale unui Destin mai vast - foarte îndepărtat în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
astfel încât, așa cum spune Hermes Trismegistus, "ceea ce se află deasupra este totuna cu ceea ce este dedesubt, iar ceea ce este dedesubt este totuna cu ceea ce se află deasupra, generând împreună miracolului Unului"72. Pentru autorul Jocului secund, "cauza eficientă" a operei este "eul pur", actul de percepție, prin care gândirea se vede, de fapt, pe șine, în propria-i lumină. Din acest abis insondabil, spune Valéry, în jurul acestei: "Ființe fără chip, fără origine, la care se raportează orice tentativă de a construi un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poezia nu este, așa cum pare la prima vedere, doar o oglindă întoarsă nu spre sine ci, paradoxal, un speculum mundi, pentru ca, astfel, recuperează viziunea integratoare, ce lipsește viziune utilitare, comune. Autorul scrie tocmai pentru a se elibera de sine (de eul sau superficial), pentru a fi mai apt pentru gândire, într-o "încercare, mereu reluată, de a [se] ridică la modul intelectual al Lirei"74. Poetul este un Narcis, în fapt, mișcarea gândirii uimită de propria ei substanță, care se caută
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe care doctrina "poeziei pure" o respinge ("având oroare")17. Știm, de asemenea, ca, în viziunea lui Ion Barbu - dar acest lucru este adevărat și pentru Edgar Poe - , travaliul poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur și originar, o conștiință concentrată asupra ei înseși, în continuă stare de uimire, totdeauna gata să iasă la lumină. Acesta este și adevăratul creator al operei de artă19. Edgar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur și originar, o conștiință concentrată asupra ei înseși, în continuă stare de uimire, totdeauna gata să iasă la lumină. Acesta este și adevăratul creator al operei de artă19. Edgar Poe așază experiență
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vor arde că o miriște cuprinsă de foc, dezvelind pietrele prețioase, suflul zgomotos al poezie lirice (controlul poetului asupra versului) va dispărea 20. În Eureka, "poemul în proza" al lui Edgar Poe, aceeași aventură capătă explicite valente cosmologice: aneantizarea, disiparea eului superficial și recunoașterea eului profund însemna regasirea unității universului, a identității cu Dumnezeu, redobândirea esenței originare pierdute 21. În procesul de creație, ce conferă sens unei lumii imaginare, printr-un intens efort de reflecție, poetul, divizându-se lăuntric, identifică treptat
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
miriște cuprinsă de foc, dezvelind pietrele prețioase, suflul zgomotos al poezie lirice (controlul poetului asupra versului) va dispărea 20. În Eureka, "poemul în proza" al lui Edgar Poe, aceeași aventură capătă explicite valente cosmologice: aneantizarea, disiparea eului superficial și recunoașterea eului profund însemna regasirea unității universului, a identității cu Dumnezeu, redobândirea esenței originare pierdute 21. În procesul de creație, ce conferă sens unei lumii imaginare, printr-un intens efort de reflecție, poetul, divizându-se lăuntric, identifică treptat și dezvăluie o realitate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
imobila și neprihănit îngheț - versul 25. Versul, o construcție născută din "sacrificiul" experienței trăite, prin transparență lui aproape imateriala, de cristal, mediază între vizibil și invizibil, devine hieroglifa integrării contrariilor. În actul de creație, entitatea proteica lacunara din centrul poeziei (eul profund), printr-un proces de "exauție", trebuie, mai întâi, să se deschidă și să se "încarce" de experiență celorlalți. "Poetul", spune Charles Baudelaire în "Leș Foules" (1869), preluând, la rândul său, o idee dintr-un text poesc - "The Mân of
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]