12,434 matches
-
haine“, spune ea. Tocmai pentru că ei nu sunt ei. „Îi poți, firește, recunoaște, dar nu este înfățișarea lor... îi folosesc ca metafore ale inocenței și paradisului pierdut.“ Lucrarea ei preferată este The Waiting Girl. „O fotografie despre timp și eternitate. Fetița și pisica ei sunt încremenite în timp. Pentru mine, ele stau pe canapea ca și cum ar aștepta veșnicia. Modelul se numește Dorothea și este fiica unor prieteni. Am lucrat cu ea de nenumărate ori, încă de când avea numai doi ani. Are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Modelul se numește Dorothea și este fiica unor prieteni. Am lucrat cu ea de nenumărate ori, încă de când avea numai doi ani. Are un soi de aer aristocratic de genul celui pe care îl găsești în tablourile lui Velázquez.“ O fetiță pe o canapea, așteptând un timp care a trecut demult. Și care nu se mai întoarce niciodată. » „Fotografiile Lorettei Lux sunt stranii. La prima vedere, le-ai putea confunda cu niște tablouri. Modelele au pielea de alabastru, trupuri de porțelan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
pe margine, casincele, barizurile, broboadele, în general, sunt expuse alături sau ieșind elegant din trăistuțe. Costumele sunt expuse într-o alt ă ordine în fiecare an, în funcție de câte reușesc să adun ca număr. Costumele de mire și de mireasă, de fetițe și de băieți sau de mo șnegi și babe sunt așezate pe familie; mamă, tată, copii. Cine le organizează în acest mod? Nimeni alta decât doamna profesor Maria Borș, pe care am descoperit-o foarte pricepută în arta populară românească
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
în jurul celorlalți, împletindu-se uneori din mers într-o serpentină. Soldații zâmbesc, dar își păstrează locul, dispar și reapar în acel șuvoi de oameni din ale căror brațe unduitoare se ridică parcă o spumă de flori și panglici roșii. O fetiță smulge stegulețul roșu din țeava unei arme, fuge cu el, apoi înapoiază steagul în hohote de râs soldatului care protesta, în timp ce școlărițele fluturau copii ale Constituției în loc de eșarfe către Gheorghe Gheorghiu-Dej... O femeie cu doi copilași, câte unul în fiecare
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
afară este secetă și oamenii își pierd munca și eforturile pe ani de zile. Iată că pentru a nu fi inadecvat nu trebuie să judeci întreaga lume, după stările tale de spirit și după propriul sistem referențial. Cu alte cuvinte, fetița de la știri poate fi fericită că afară este soare și temperaturi mari pentru că se gândește că pleacă cu iubitul la mare la finalul săptămânii, numai că dintre cei care se uită la televizor, există milioane de oameni care nu pleacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
băgat de mult în pat, credeți-mă! Gîndiți-vă, numa-! Motocicleta factorului poștal tocmai a ajuns la Merle. Zice-se că în urma lui s-a lăsat imediat ceața. De mîine n-are să mai treacă nici o mașină prin chei. - Ascultă la mine, fetițo! Un paroh tînăr, care vine în prima lui parohie, e cum nu se poate mai neștiutor, mai nepriceput. Toate bune, da- orășenii ăștia de la Grenoble n-au habar cum e la noi, la munte. Auzi- Văzduhul se mișcase de-odată
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
pare să spună cartea, dar fiecare mincinoasă minte în felul ei. O colecție extraordinară de povești-minciuni, spuse cu talent și neobrăzare, dar fără scop, căci arta feminină de a minți e ,artă pentru artă", e ficțiune. Mincinoase pot fi toate, fetițe sau femei mature, mame onorabile sau prostituate. Ciudat însă, din fiecare poveste scornită iese la iveală și o viață cât se poate de reală, care-ți rupe inima și te face s-o îndrăgești pe mincinoasă. Jenia, femeia care migrează
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
le-ar fi potrivit ca să le lipească la loc... Și-a ridicat pe urmă capul. Nu, totuși e un bărbat frumos. Sprâncenele îi sunt așa de arcuite, ochii bat în verde. Al treilea an? Adică s-a încurcat cu o fetiță de zece ani? Și vorbește despre asta ca despre un fapt divers... În orice caz bărbații sunt niște ființe de pe altă planetă... - Ascultă, Arkadi, eu efectiv nu pot să pricep... Vorbești despre asta ca despre ceva banal? Așa ceva nu intră
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
rudelor, iar la înmormântări cui îi arde să vină... S-au întâlnit doar peste mulți ani la o masă în familie, iar Lialka era o femeie tânără, foarte frumoasă, o femeie în toată firea, măritată cu un pianist. Venise cu fetița ei mică. Fetița de patru ani s-a apropiat de Jenia și i-a spus că ea e o prințesă... Și cu asta basta. Povestea s-a sfârșit.
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
înmormântări cui îi arde să vină... S-au întâlnit doar peste mulți ani la o masă în familie, iar Lialka era o femeie tânără, foarte frumoasă, o femeie în toată firea, măritată cu un pianist. Venise cu fetița ei mică. Fetița de patru ani s-a apropiat de Jenia și i-a spus că ea e o prințesă... Și cu asta basta. Povestea s-a sfârșit.
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
muzica din, să spunem, Dansul piticilor. Un amestec de mistere medievale, jitii, amintiri din presupuse turniruri populează un tărîm în care e loc și de covoare (persane) fermecate, și de sari, și de chimonouri și unde se adună, pe seară, fetițele de la bloc, șamanii și cavalerii din Camelot. Ruxandra Cesereanu sare, cu buna credință a copilului care trăiește poveștile, de la amintirile cu unchiul Nae și mătușa Mărioara sau cu ,vecinele" de-o seamă la întîmplări amestecate, ,centauri" cu cap real și
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
a despărțirii definitive de cei care, cîndva, i-au fost poetului companioni de drum în viață. Și aici acționează o lege a dubletelor antinomice, nașterea fiicei scriitorului ( prezența) fiind simultană cu moartea bunicului ( absența): "În ziua cînd s-a născut fetița mea Ana/ a murit bunicul meu Iacob/ întîmplarea/ a recurs la formula mediocră/ a falsei simetrii doar că/ viața și moartea se înghesuiau efectiv în mine/ printre lacrimile plînse în cimitirul cu pruni// Între timp viața se reorganizează:/ eu înot
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
și muncă susținută. Nu cred în publicitate. Lucrurile bune și bine făcute își fac reclamă singure. Sigur și numele pe care îl port a fost o garanție a calității. Undeva, pe un blog, o mămică mărturisea: am înscris-o pe fetița mea la cursurile doamnei Ana Valkay, soția lui Francisc Valkay. Face cu ele (balet n.a) „ca la carte”. Se pare că am reușit să cuceresc cu „pasiunea” mea pentru dans un număr însemnat de copii, bunici, mămici. Astfel, activitatea
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
puterii de creație, înțelegem de ce părinții apelează la balet ca la un partener în educația copiilor. Cât despre aceștia, copiii sunt fascinați de subiectul narativ al baletului, de personaje și costume care îi transpun într-o lume de basm. Câte fetițe nu vin să „baleteze” ca să fie prințese?! Și mai este ceva, în cazul elevilor mei: spectacolele care au loc pe scena Operei Române din Timișoara și care le dă sentimentul că sunt artiști adevărați îi motivează „să vină iar și
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
câte o corecție...de dormeam cu fundul în sus toată noaptea. Iar ai luat-o! constata Gabi a doua zi. Tot din cauza mea? Nu, nu din cauza ta! Alte chestii. Dar tot afla. Că mă pândea, ca un șarpe, când, noi, fetițele din clasele mici, ca la țară, mai făceam rapid un pipi pe după clădirea toaletei, în care n-ajungeam cât era pauza, din cauza fetelor mai mari sau a celor care fumau acolo...și pe atunci. Pe fundul meu alb, de copil
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
gura ca o fragă - Na și-o ciupercă! toamna-n livadă - unde e părul falnic de altădată? după ce-oi muri să-mi plantați un păr la cap - măcar acolo fete dansând și zdrobind strugurii în car - sunet de mobil fetița scrie un email spre Spania: a-nflorit mărul! Referință Bibliografică: Flori de cactuși plini de spini, sunt frumoase, dar suspini / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan
FLORI DE CACTUŞI PLINI DE SPINI, SUNT FRUMOASE, DAR SUSPINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349732_a_351061]
-
Biserica lui Hristos în două mari grupe: - tipul Elisei, inimă curată și - tipul Ghehazi. Vă invit acum să citiți din 2 Împărați 5:1-27. Ar fi frumos dacă în viața de credință ai întâlni numai creștini asemenea lui Elisei sau fetiței israelite! „Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit” Iacov 5:16. Ce binecuvântare este să găsești în poporul lui Dumnezeu un om neprihănit, o inimă curată! Acesta este mai prețios decât aurul de Ofir. Orice lepră ai avea, oricât
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Ofir. Orice lepră ai avea, oricât de murdar ai fi, celui cu inima curată nu-i va fi greață de tine, ci - cu bucurie - te va călăuzi către singurul și adevăratul Izvor de vindecare, Dumnezeul lui Israel. Așa a făcut fetița israelită care era roabă în casa lui Naaman. Gândiți-vă că sirienii îi răpiseră familia, libertatea, poporul ei drag. În mod firesc, nu poți să ai decât revoltă și ură pentru un neam idolatru care îi taie în bucăți pe
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
special la Paphos, am urcat un deal care se ridica semeț - nu departe de țărmul mării - până aproape de vârf, unde se întindea un platou frumos amenajat unde am parcat mașinuța ce ne plimbase aproape în toată insula. Mi-a șoptit fetița mea: „Mami, aici o să-ți placă mult, o să găsești atâția prieteni dragi ție” și mi-a zâmbit îmbrățișându-mă cu dragoste. Imediat mi-am dat seama despre ce este vorba dar, între timp, văzusem și plăcuța indicatoare care ne îndruma
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
își scoate la vînzare organe palpitînde, ambalate în pungi de la Magazine Litteraire. Un gest metafizic ce consumă în aceeași semantica sinestezica ritmica și cu bagajul de amintiri freudiene anterior sedimentate. În numele feminismului astfel slujit, ultimul cuvînt revine în spectacol unei fetițe inocențe (adorabila Luna Bella Brudiu). Armonicele dizarmonii (sunete de tuba și violă, executate live de Florin Olaru și Tamara Manea) vin să acompanieze un autoportret memorabil și inconfundabil în piesajul teatrului românesc. Într-o recentă conferință de presă găzduită de
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
1919; s-au revăzut la Paris, prin noiembrie 1930. Mesajele poetului, 40 în totul, incep în 1930 și se termină în octombrie 1947, trecând de la "iubite domnule Munteanu" la "dragă Bazil" și, prin 1938, la "scumpe Baiazid" - vocativ inventat de fetița lui Blaga. Situația materială a scriitorului-diplomat cunoaște, prin martie 1938, o stare de precaritate, după alegerea sa în Academie din 1937 și o scurtă participare la guvern că subsecretar de stat la Externe: Scrisoarea ta ultima m-a găsit bolnav
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
care o pune în discuție corespondență Președinției cu Ministerul Culturii. Cine este Alexandra Nechita, despre ce expoziție este vorba și ce căuta Președintele și instituțiile statului în această ecuație? În primă instanță, răspunsurile sînt simple: Alexandra Nechita este acum o fetiță în pragul adolescenței, o româno-americancă inteligență și seducătoare, socotita un talent plastic ieșit din comun (de acolo i se și trage supranumele ridicol de "micuța Picasso"), victima a două categorii de interese. În ceea ce privește partea americană, adică familia și staff-ul
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
Ei, și-ntr-o zi, după slujba, m-am apropait de maica stareța, si am întrebat-o: - Maica stareța, cum să zic... și dacă bunul Dumnezeu n-ar exista?... Atunci, dansa m-a luat de mână și mi-a zis: ,,Fetițo, tu să știi că n-o să fim noi cei mai păcăliți." Imediat, însemnarea purtând dată de 8 martie: ,,Astăzi simt în mod grav și penibil inferioritatea aceea,... de a nu-mi fi câștigat niciodată pâinea, de a nu fi muncit
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
a doamnei judecător Thomassen, la care se alătură și judecătorul Jungwiert. OPINIA CONCORDANTĂ A DOMNULUI JUDECĂTOR COSTA Subscriu la concluziile hotărârii. Cu toate acestea, am ezitat îndelung înainte de a vota în sensul inexistenței încălcării articolului 8 din Convenție. Cele două fetițe, Florentina și Mariana, declarate abandonate la vârsta de trei și respectiv șapte ani, au fost adoptate de către cele două cupluri de reclamanți în temeiul unor hotărâri definitive într-un moment în care împliniseră amândouă vârsta de nouă ani. Centrul educativ
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
căruia jurisprudența noastră îi conferă pe bună dreptate o mare importanță), adoptați cu întârziere (poate prea târziu) și care nu au dezvoltat nici o legătură cu părinții adoptivi, este mai degrabă acela de a rămâne în centrul educativ în cadrul căruia aceste fetițe trăiesc de mulți ani decât să își schimbe complet viața, mediul, limba, cultura. Este fără îndoială supărător că încăpățânarea instituției și ineficienta autorităților publice au condus, în condițiile în care timpul nu este reversibil, la situația în care adolescentele au
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]