14,023 matches
-
comentam și eu cu soția, decepționați de lipsa curcanului, când a sunat telefonul. Era după închiderea programului și membrii "părții cubaneze" din Ambasada plecaseră pe la casele lor. Am ridicat receptorul crezând că iar era un "compañero sau o compañera" care greșise numărul. (se întâmpla adesea și odată, unei compañere care greșise numărul și mă întrebase deja de două ori dacă nu cumva sunt "restaurantul Cochinito", i-am răspuns că e greșeală și că aici este o ambasadă și nu restaurantul. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a sunat telefonul. Era după închiderea programului și membrii "părții cubaneze" din Ambasada plecaseră pe la casele lor. Am ridicat receptorul crezând că iar era un "compañero sau o compañera" care greșise numărul. (se întâmpla adesea și odată, unei compañere care greșise numărul și mă întrebase deja de două ori dacă nu cumva sunt "restaurantul Cochinito", i-am răspuns că e greșeală și că aici este o ambasadă și nu restaurantul. Cum compañera avea chef de discuție" la nivel" m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
zis că o să-mi pierd licența dacă continuu, așa că o s-o datez pe asta cu o zi-n urmă. Spuneți-i farmacistului că ieri v-ați simțit prea rău ca să ajungeți cu ea la farmacie. Mi-ați dat niște adrese greșite pe rețetele alea. Asta e o Încălcare a Legii Sănătății Publice 334. Să nu ziceți că nu v-am avertizat. Pentru Dumnezeu, acoperiți-mă dacă vă pun Întrebări! Asta ar putea să mă coste cariera. Știți c-am fost Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a dat În gît. În cazul puștilor, care nu sînt de folos ca ciripitori cu normă-ntreagă, procedura e diferită. Agentul poate să bage vechea vrăjeală de gabor: „Nu-mi place deloc să Înfund un puști ca tine. Sigur, ai greșit. I se poate Întîmpla oricui. Acum ascultă. O să-ți dau drumu’, dar va trebui să cooperezi cu noi. Altfel n-o să te pot ajuta”. Sau Îl pocnesc pur și simplu peste bot și zic: „De unde-ai luat?” Cu o grămadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
doua zi o rechiziție generală de făină albă, de zahăr, de nuci etc. La Pitești, doamnele elegante au făcut aceeași necuviință cu același rezultat dezastruos pentru populație. La Ploiești, d-na gl C. Candiano(În ediția a II-a, 1996, greșit: „doamna Gigurtu“, p. 143. ), președinta Crucii Roșii Române, a oferit flori și ceai lui Falkenhayn când i a vizitat spitalul. Apoi, acasă la dânsa, invitând la masă pe colonelul din garnizoană cu românce. O doamnă, mama unui prizonier, spuse imprudent
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Palat, trebuiră să aștepte pe rege o jumătate de oră, Majestatea Sa conferea cu Fabricius, ministrul Germaniei. Intră roșu, congestionat, dar îngălbeni subit când Dinu, luând cel dintâi cuvântul, îi spuse foarte energic părerea lor și îi arătă cum guvernele greșiseră misiunea lor: renun țaseră la garanțiile puterilor occidentale, reziliaseră contractele de furnizări de petrol și alimente, goniseră pe inginerii francezi și englezi în câteva ore, fără să ceară garanția fruntariilor din partea Axei, împăcaseră pe rege cu gardiștii - toate acestea la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
propriile interese. * Nu pune interesele tale deasupra intereselor altora. * De la cei superiori ție învață înțelepciunea, nu apucăturile. * Învață de la oameni, dar nu neglija exemplul furnicii, albinei, rândunelei. * Trage învățăminte din devotamentul animalelor domestice. * Învățați din greșeli, dar feriți-vă să greșiți prea des. * Pentru o prietenie trainică, reciprocitatea este obligatorie. * Răspundeți cu aceeași monedă numai faptelor bune. * Nu pretindeți recompense pentru faptele bune; satisfacția pe care o produceți este suficientă. * Când mergeți pe stradă, nu vă transformați în buldozere. * Când vorbiți
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
încercare, dar uneori se mai întâmplă și accidente, astfel că unii pictori care întind pânza nu bat cuiele de totul de la început, ci le bat doar 1 cm maxim, ca să poată să le scoată ulterior și să rectifice ce este greșit. Bineînțeles că ar fi bine ca ramele din care se face șasiul să nu aibă noduri, și mai ales acestea să nu fie la mijloc. Nu odată am bătut niște cuie într-o ramă care s-a rupt de la nod
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ieșit la o bere împreună cu niște pictori din Aiud, și ne-am oprit la o terasă unde era muzică. Am și dansat, oricum a fost destul de frumos. Problema a apărut pe la unu noaptea, când mergând spre casă, Camelia a călcat greșit cu piciorul într-o groapă din drum și și-a umflat piciorul foarte tare, astfel că a doua zi a zăcut tot timpul neputând să se ridice din pat, cu comprese reci pe picior. Până la urmă și-a revenit după
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
colegilor nu mă deranja, îmi puteam controla foarte bine tăierile și forța bătăii de ciocan în funcție de materialul ce urma să-l îndepărtez. O lovitură în plus de ciocan putea să strice totul. Acesta e marele dezavantaj, în comparație cu pictura, odată ce ai greșit nu poți să mai repari. Eram obișnuit, fiind stăpân pe daltă, tăiam, îndepărtând atât cât era necesar, redând lemnului forma dorită. Era o pasiune pe care o îmbrățișasem în august 1994. După terminarea liceului, am lucrat între 1987 - 1992, la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșală în vremea nebuniei lui, nu se va certa, iar de va greși la vremea ce iaște înțelept, atunci se va certa". Prilejurile de judecată în care era implicată nebunia sub o formă oarecare erau variate și multiple. Ni s-au transmis diferite surse din care putem reconstitui unele interesante elemente de patologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
peste patru decenii. Activitatea chirurgicală a profesorului Buțureanu a fost extraordinară. Au rămas neuitate măiestria sa manuală, gestica operatorie, eleganța artistică a actului chirurgical: totul decurgea repede, într-un mod fascinant, ca un ritual medical în care nu se putea greși. A fost un mare profesor, cursurile sale, care erau urmărite cu interes, erau adevărate causerii rafinate. Domeniile preferate ale marelui chirurg au fost chirurgia abdomenului și a tiroidei. Numele său era o autoritate internațională în aceste sectoare ale chirurgiei. Buțureanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
colegă care îi expusese impecabil boala de care suferea un anumit bolnav (pe care îl examinase în urmă cu o zi). Profesorul a întrerupt-o, puțin nemulțumit de perfecta ei siguranță de student exemplar, "aducând-o" la bolnav. "Boala... Nu greși cum greșim și noi cu voi. Mai este și omul, nu doar boala... Ce se întâmplă cu omul?". Nimic deosebit, aceste forme clinice au o evoluție lentă", a răspuns, sigură de știința ei, colega mea. Dar se întâmplase ceva: bolnavul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îi expusese impecabil boala de care suferea un anumit bolnav (pe care îl examinase în urmă cu o zi). Profesorul a întrerupt-o, puțin nemulțumit de perfecta ei siguranță de student exemplar, "aducând-o" la bolnav. "Boala... Nu greși cum greșim și noi cu voi. Mai este și omul, nu doar boala... Ce se întâmplă cu omul?". Nimic deosebit, aceste forme clinice au o evoluție lentă", a răspuns, sigură de știința ei, colega mea. Dar se întâmplase ceva: bolnavul murise, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și spiritul vechii lumi dispărute. Erau câteodată convocați să participe la cine știe ce „acțiune culturală“, de care aflând ne înființam îndată acolo, doritori să-i auzim despre indiferent ce subiecte. Le simțeam uneori timorarea în ce spuneau, grija de a nu „greși“, dar ne câștigau întotdeauna prin faptul că nu foloseau limba de lemn a epocii. Iar câteodată lăsau la o parte prudența și își îngăduiau mici libertăți, aluzii critice, în fond benigne, la actualitate, sau lansau doar savu roase vorbe de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
primise repartiție fata pe care-o iubeam, și ea colegă de facultate, care urma să-mi devină soție, cum plănuiserăm, peste puțină vreme. Prezentându-mă deci la post am constatat - decepție! - că postul nu exista, că existența lui se raportase greșit la Regiune, că școala din acel sat era numai de patru clase, că abia anul următor va deveni de șapte. M-am întors cătrănit la București cu următorul tren și după-amiază, ce să fac?, am trecut pe la Gazetă, unde-i
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
texte ale lui Crohmălniceanu, din acea perioadă, care nu se deosebesc prea mult de ale acestora: aceeași monotonie lozincardă, aceeași recurgere la citatele rituale, aceeași preocupare exclusivă pentru „concepție“ și „orientare“, atât că el, din când în când, mai și „greșește“, rătăcind drumul drept. A pune, de pildă, chestiunea calității literare în nuvelistică era un mod inexplicit de a reactiva criteriul estetic, lucru cât se poate de rău văzut, atrăgând acuzația gravă de estetism. Dar „greșeala“ încă mai mare a articolului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în comportarea lui ostentativ deferentă și apăsat ceremonioasă, un dedesubt de maliție. Drept care l-am atacat odată frontal: — Ce tot ne iei cu dumneavoastră, îți bați joc de noi? A protestat într un fel care m-a convins că nu greșisem: — Nu, vai de mine, dar știți, din respect, eu provin de la țară, pe când dumneavoastră... — Ia nu mai face pe nebunul, l-am repezit, numai tu ești de la țară? Mai bine recunoaște că-ți bați joc de noi! Într-adevăr, nimerisem
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
din interior, marcat de accente participative, un criticism aplicat nu o dată și asupra celui care-l promovează. Se examinează critic Țepeneag, lucid-necruțător, un caz rarisim între scriitorii noștri, s-o recunoaștem. El admite, ca puțini alții, că a putut proceda greșit în cutare împrejurare, că s-a înșelat în nu știu care privință, că există în trecutul său hotărâri pe care nu le-ar mai lua dacă s-ar repeta circumstanțele în care a făcut-o. Privind în urmă, el constată erori, gesturi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
originea în conflictul dintre magnații florentini și popolani "orașul nostru nu a fost niciodata într-o condiție mai fericită sau mai importantă"71. Machiavelli a susținut în Discursuri că "aceia care condamna înfruntările dintre nobilii și plebeii" din Romă Antică greșesc, întrucat blamează "acele lucruri care au constituit cauza prima a rămânerii în libertate a Romei"72. S-a sugerat recent că Machiavelli a considerat aceste înfruntări că "o consecință a implicării politice intense" și, în acest fel, în concordanță cu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
apare o sustragere de la procedurile stabilite sau când se speră că anumite încălcări regretabile vor conduce la beneficii care depășesc orice inconvenient. Cu certitudine, rămâne ceva nesănătos în privința reputației lui Machiavelli, dar mulți susțin că el trebuie să fi fost greșit înțeles în trecut, ca a fost doar un gânditor "realist" sau "realist-orientat", a cărui reputație a suferit pe nedrept. Ca rezultat al unei ample acceptări a ideilor sale, în ultimele decenii Machiavelli a devenit renumit în special în lumea afacerilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a preluat informațiile din Apografo, aceasta confirmă pur și simplu varianta noastră de înțelegere în care apare luna "octobris" din Apografo, chiar dacă în versiunea Barberini lipsește enigmatica litera "D"45. Pornind de la aceste argumente putem să considerăm că Ridolfi a greșit când a scris că Apografo ne arată că data corectă este 10 decembrie 46. Însă nu avea dreptate nici Cecil Clough, când, într-o discuție asupra tradiției manuscrise a scrisorii a relatat că "atât în Regesto lui Ricci, cât și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cel al unei monarhii sau tiranii. Apoi, deja din anii '60 o parte a criticii a afirmat că republica florentina a fost mai mult imperialista decât defensivă în politica să externă, așa cum a sustinut Baron. Aici, de asemenea, Baron a greșit, dar în istorie s-au văzut într-adevăr alte republici ce au acționat că state agresoare. Apoi, cancelarii florentini au constituit obiectul a numeroase studii. S-a spus că sprijinul pe care aceștia l-au dat republicanismului nu a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
trasata aici în termenii unei paradigme în maniera lui Thomas Kuhn. Dar, problemele legate de republicanism ca fenomen istoric motivele supraviețuirii sale, transmiterea și transformarea nu pot fi negate așa de ușor. Baron, Gilbert, Pocock și alții au contribuit, chiar greșind uneori, la un proiect mult mai amplu și mai greu realizat, cel al unei mode academice prin intermediul transmiterii paradigmelor. 42 Fubini, Renaissance historian, p. 542. 43 Pentru conținutul acestei teze a se vedea A. Rabil, JR., The significance of "civic
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al operei lui Mihai Eminescu, de pildă, a scăpat complet de sub controlul ideologic, existând pericolul mitizării". Or, el trebuie ținut sub control:" Acest proces de mitizare, dacă nu e oprit la timp, poate conduce la formarea unor idei și concepții greșite despre opera și personalitatea poetului (...) Când Eminescu va fi atât de jos încât nu-l va mai ajuta nimeni, mișcarea socialistă să fie în apropiere și să-i întindă o mână (...) Și, în fond, cine e Eminescu ăsta?" Întrebare pe cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]