16,589 matches
-
metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate sustrage de la necesitatea inexceptabilă a acestei legități. Una dintre carențele analogice ce afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul, fiind un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice - deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice - deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C. N. Rădulescu. Michailescu, Ș.C. (1888). Incercari critice asupra invĕțămĕntuluĭ nostru primar. Studiŭ didactic și sociologic. Edițiunea a doua. Bucurescĭ: Editura Librărieĭ Carol Müller. Micu, S. (1995). Istoria românilor. 2 volume, Ediție princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal (1995b). Olahus, N. (2011). Ungaria. Ediție bilingvă. București: Editura Biblioteca Bucureștilor. Panaitescu, P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
faptul că în țara noastră a fost cunoscută, cu sute de ani în urmă, istoria frământată a marelui popor indian, prin prezentarea culturii și creațiilor sale spirituale în Carte despre prima colonizare și poemul în versuri Viața lumii, colecția de manuscrise Cosmografic (1766), precum și prin prezența în India a unor călători transilvăneni și, de asemenea, prin lucrări elaborate în România, după anul 1947, de către cunoscători și admiratori ai locurilor asiatice. Cultura și filozofia indiană au constituit obiectul preocupărilor, concretizate în studii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
acestei insule scrie N. Milescu este foarte curajoasă atât în călătoriile pe uscat cât și pe mare". Deși această carte a fost tipărită abia cu două secole și jumătate mai târziu, ea s-a bucurat, chiar și sub formă de manuscris, de o largă circulație în mai multe țări europene, fiind considerată drept material documentar deosebit de valoros despre Japonia. Românii puteau, de asemenea, cunoaște această țară, prin intermediul cărților de geografie, ca aceea a lui Bouffier, publicată la Iași, în anul 1795
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de specialitate. Astfel, cronicarul Miron Costin, în Carte despre prima colonizare (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri Viața lumii, Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-o colecție de manuscrise, care datează din anul 1700, se evidențiază Povestirea despre țările și imperiile ce existau în Asia, din care cititorii români primeau primele informații despre zona și statele din acea parte a lumii. Într-o Cosmografie, care a trezit, încă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mărturii de prietenie ce lega popoarele arabe de poporul român 61. Între anii 1937-1939, Marcu Beza, consulul general al României la Ierusalim, a cercetat arhivele muzeale și bibliotecile și a comunicat Academiei Române, al cărui membru era, un număr însemnat de manuscrise, documente și opere de artă care dovedesc locul ocupat de români în dezvoltarea culturală a comunității creștine arabe. Singurul așezământ religios existent și acum în Valea Iordanului a fost întemeiat în timpul lui Marcu Beza, grație eforturilor sale, în bună măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin toate școlile și depășind toate treptele diplomației de carieră, exigențe, severe altădată, străbătând cele 5 continente, să ajungă, vrednic ostaș al datoriei, în peste 30 de țări. După ce am parcurs, cu o curiozitate firească, cele 400 de pagini de manuscris, mi-am dat seama că harnicul și prestigiosul diplomat (are și un doctorat în materie) este îndreptățit să declare în sumara "introducere" a cărții: "Numeroșii ani petrecuți în misiuni, în aceste state, fie la post, fie în Centrala M.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
citim volumul, exclamând împreună cu Tudor Arghezi: "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!". Ion Brad, Scriitor, poet, ambasador O COMPLETARE BINEVENITĂ LA VOLUMELE "Pagini din diplomația României" Colegul și prietenul meu de o viață, ambasadorul Lucian Petrescu, mi-a încredințat manuscrisul înainte de editare. I-am mulțumit pentru încredere. Am descoperit imediat o lucrare instructivă, aptă să răspundă atât așteptării lectorului avizat, dornic să cunoască și mai mult despre lume, punându-i la dispoziție un adevărat material enciclopedic, cât și interesului celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Coluth, Nicandru, Trifiodor; Euripid. Între cărțile latinești a găsit: Concordanța Sfintei Scripturi, veche și nouă; Euclid despre principii (cele geometrice), cele dintâi șase cărți; Descrieri retorice; Ovidiu; Virgiliu; Alexandru cel Mare; Descrierea Europei; Faptele lui Iuliu Cezar; Politicele lui Aristotel; Manuscris pentru aritmetică. Cărțile italienești erau mai puține. Printre ele găsim: Istoria Sinoadelor ecumenice, tom unu și al doilea; Dialogurile lui David. - Dacă luăm în seamă doar aceste cărți, mărite Spirit, putem spune că nu ședeau rău deloc cuvioșiile lor. Întrebarea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scăpase dârlogii unei raze care, furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în jur, rămânând cu privirea la masa de lucru, unde ceva mi-a atras atenția...Ceasul deșteptător trona maiestuos pe un manuscris frumos orânduit...Pe coperta manuscrisului, era scris citeț: „”. 1 iulie - 6 noiembrie 2005
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în jur, rămânând cu privirea la masa de lucru, unde ceva mi-a atras atenția...Ceasul deșteptător trona maiestuos pe un manuscris frumos orânduit...Pe coperta manuscrisului, era scris citeț: „”. 1 iulie - 6 noiembrie 2005
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a tipărit : « Flori de lut », poezii, Editura literară a « Casei Școalelor », București, 1920, 87 pagini ; « Râsul apei », poezii, ibidem, 1923, 123 pagini ; « Soare », poezii, București, editura « Casa Școalelor », tiparul « Graiul românesc », 1926, 100 pagini ; « Catrina și veverița », poem, 1933 în manuscris depus la Editura « Eminescu », etc. George Călinescu consideră poezia lui George Talaz drept meditativă, corectă, solemnă și fără culoare, cognitivă în aparență și simbolică, încadrând creația sa la capitolul « Literatura eclectică » din Istoria Literaturii. În “Dicționarul personalităților vasluiene » se menționează
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru o eventuală soluție de înțelepciune. Iubirea adevărată e fericire pe termen lung, sau nu e deloc. Așa ceva nu există? Bine. Atunci nu există iubire adevărată. Un gând despre iubire la Pascal Într-un „Discurs despre pasiunile iubirii“ al cărui manuscris a fost descoperit de Victor Cousin la mijlocul secolului al XIX-lea, Blaise Pascal, încă necon vertit (ceea ce, pentru unii, pune în discuție autenticitatea manuscrisului), vorbește, neașteptat de liber, despre amorul lumesc. Una din temele discursului este perfecta înrudire dintre iubire
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
iubire adevărată. Un gând despre iubire la Pascal Într-un „Discurs despre pasiunile iubirii“ al cărui manuscris a fost descoperit de Victor Cousin la mijlocul secolului al XIX-lea, Blaise Pascal, încă necon vertit (ceea ce, pentru unii, pune în discuție autenticitatea manuscrisului), vorbește, neașteptat de liber, despre amorul lumesc. Una din temele discursului este perfecta înrudire dintre iubire și rațiune. Poeții greșesc - spune Pascal - când își imaginează că iubirea e oarbă. Există, chiar și pentru cele mai furtunoase pasiuni, premise și justificări
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o dă unui obiect îndelunga supraviețuire, durata, persistența în timp. În românește, același echivoc se distribuie în două cuvinte: vechimea și bătrâ nețea. Hainele „vechi“ indică scăpătare, „învechirea“ poate semnala valabilitatea expirată, ieșirea din uz, dar „vinul vechi“, „prietenii vechi“, „manuscrisele vechi“ sunt, dimpotrivă, lucruri prețioase. Ca și Dilema vecheă Bătrânețea, la rândul ei, poate fi vârsta bolilor și a împuținării, dar și vârsta înțelepciunii, a experienței, a prestigiului. Bătrânii azilelor sunt triști. Bătrânii cetății sunt impunători. Din păcate, viața cotidiană
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în sfârșit, dormitorul, extrem de mic și de sobru: patul îngust sub un acoperământ cu franjuri, o noptieră cu sertar, un fotoliu, un scăunel pentru picioare, o masă de perete. Pe pereți, două barometre (dintre care unul cu termometru), un tabel manuscris cu elemente de teorie muzicală și un altul cu o listă a erelor geologice, indicând roci terțiare și secundare. Deasupra patului, stă agățat un cozoroc de hârtie perga mentată, destinat să protejeze ochii în zilele prea însorite. Cele trei încăperi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
după cum afirma N. Iorga 50, care-l desemnează ca fiind autorul primei versiuni a lucrării despre "tractate", corectându-l pe Mihail Kogălniceanu, ce o atribuise inițial lui Nicolae Costin. De altfel și Kogălniceanu avea apoi să publice o ediție după manuscrisul lui Balș în tomul al II-lea din "Arhiva Românească"51. Numai că Iorga confunda personajul, considerând că ar fi vorba de un boier moldovean, din familia Balș, ajuns ofițer la curtea regilor poloni 52. Ori, după cum se poate vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bochum, 1991, p. 405. 114 Constantin Ungureanu, Învățământul primar din Bucovina (1774-1918), Editura Civitas, Chișinău, 2007, p. 25. 115 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 121-123. 116 I. V. Goraș, op. cit., p. 50. 117 G. Tofan, Istoricul învățământului din Bucovina până la 1869, manuscris aflat în copie la Arh. St. Suceava, p. 98 și urm; C. Moraru, Părți din istoria românilor din Bucovina, Cernăuți, 1873, p. 96; I. Nistor, op. cit., p. 36; Mihai Iacobescu, Din istoria Bucovinei, vol. I., București, 1993, p. 282; Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
15391/1249; 26308/1933 ex. 1797; Erich Prokopowitsch, Ein Bukowiner Freikorps im Jahre 1797, în "Südost-Forschungen", vol. XXIII, München, 1964, p. 339-341. 221 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsratsakten, nr. 975/1799. 222 Ibidem. 223 Lucia Protopopescu, op. cit., p. 94-116, 148-149. 224 Manuscrisul lui Ion Budai-Deleanu a fost tipărit prima dată, în traducere românească, de Gheorghe Bogdan-Duică în "Gazeta Transilvaniei", an IV, nr. 8/1894, iar ulterior, Ion Nistor în anexă la lucrarea sa, Românii și rutenii în Bucovina, București, 1915, publică textul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Nandris Gheorghe, împreună cu unchiul său Ion Nandris au scris cartea ,,Sătul nostru Mahala” și a editat cartea mătușii sale Anita Nandris,,20 de ani in Siberia”. George Muntean și Cardei Vasile au scris monografia satului Bilca. Sorea Niculai - are în manuscris monografia comunei Iaslovat a cărei cetățean de onoare este. Luchian Ionel, culege date, si nu are voie să treacă în lumea celor drepți, până nu publică monografia satului Fratautii Noi. Dintre toți colegii, acum mai lucrează și după pensionare, Nandris
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
muncii la catedră, participă la cursurile de perfecționare, citește publicațiile de specialitate “Pedagogia Contemporană” de Gh. Antonescu. Activează la Subcentul de educație extrașcolară. Rezultatul activității la clasă se notează cu f. bine”. Revenind la lucrarea “Monografia comunei Racova” prezentată în manuscris, inspectorul Samoilă V. Gh. consemnează: “Lucrarea are mult material documentar, care prezintă interes, zugrăvind diferite cadre și aspecte ale unui sat fruntaș de pe valea Bistriței. Lucrarea fiind redactată într-un stil literar și încadrându-se în prevederile legii, propun să
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
odată cu Vasile Voiculescu picioarele Îngerului durerii.” Ne dăm seama din aceste rânduri de ce doamna Aspazia Oțel Petrescu a fost una dintre studentele preferate ale lui Lucian Blaga și de ce Părintele Arsenie Boca i-a încredințat la sfârșitul anilor ‘40 lectura manuscrisului cărții „Cărarea Împărăției”. „Condeiul cu care au fost scrise versurile a fost gândul și foaia pe care acestea s-au transcris a fost memoria. O idee, un sentiment, o emoție, o amintire, o trăire profundă se înveșmântau în cuvinte, în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
stoguri de fân. Pereții erau văruiți și prispa din fața casei humuită sau proaspăt lutuită (la sărbători mai ales). Albastrul și verdele predominau, când era vorba de culoare. Într-o monografie întocmită în 1904 de învățătorul Ion Vasiliu și rămasă în manuscris, se găsește menționat faptul că abia în acel an casele din Ipotești au ajuns la 7738. Pe ogoarele lor, locuitorii cultivau cu predilecție porumb, grâu, sfeclă și cartofi. Cultura pomilor roditori scrie autorul are mică însemnătate; se găsesc însă mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]