11,720 matches
-
un corp de cavalerie și o brigadă de cavalerie motorizată. Forțele terestre mai aveau în componență două regimente de artilerie antiaeriană și patru regimente de artilerie ca și subunități de geniști, transmisioniști și alte specialități. Corpurile Marinei Begine ("Corps de Marine") au fost modernizate în 1939. Cea mai mare parte a marinei comerciale belgiene (aproximativ 100 de vase) a reușit să evite capturarea de către germani. Termenii acordului naval belgiano-britanic au permis plasarea acestor vase și a 3.500 de marinari belgieni
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
terestre mai aveau în componență două regimente de artilerie antiaeriană și patru regimente de artilerie ca și subunități de geniști, transmisioniști și alte specialități. Corpurile Marinei Begine ("Corps de Marine") au fost modernizate în 1939. Cea mai mare parte a marinei comerciale belgiene (aproximativ 100 de vase) a reușit să evite capturarea de către germani. Termenii acordului naval belgiano-britanic au permis plasarea acestor vase și a 3.500 de marinari belgieni sub control Royal Navy pentru întreaga durată a ostilităților. Cartierul general
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
creșterii dificultăților logistice și utilizării în creștere a armelor de foc de către coreeni și chinezi. Japonia era avantajată pe uscat iar Coreea și China pe mare. Tehnologia avansată de artilerie și experiența multor lupte navale împotriva piraților japonezi a permis marinei chinezești și coreene să dezvolte nave foarte avansate. Până în momentul invaziei japoneze, coreenii utilizau panokseon, o navă puternică de tip galeră înarmată cu un tun care a distrus multe nave japoneze. Marina coreeană va folosi această superioritate navală pentru a
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
multor lupte navale împotriva piraților japonezi a permis marinei chinezești și coreene să dezvolte nave foarte avansate. Până în momentul invaziei japoneze, coreenii utilizau panokseon, o navă puternică de tip galeră înarmată cu un tun care a distrus multe nave japoneze. Marina coreeană va folosi această superioritate navală pentru a perturba rețeaua logistică japoneză de pe coasta de vest a peninsulei coreene. Totuși, acest avantaj nu a afectat capacitatea japonezilor de a aproviziona continuu armatele pe ruta Tsushima- Pusan deoarece bazele navale coreene
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
rețeaua logistică japoneză de pe coasta de vest a peninsulei coreene. Totuși, acest avantaj nu a afectat capacitatea japonezilor de a aproviziona continuu armatele pe ruta Tsushima- Pusan deoarece bazele navale coreene din apropiere au fost anihilate de forțele terestre japoneze. Marina coreeană condusă de Amiralul Yi Sun-sin s-a retras și s-a regrupat la granița nordică a provinciei Jeolla. Deși nu a putut să oprească complet aprovizionarea, marina coreeană a continuat să hărțuiască și să provoace pierderi flotei japoneze de
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
bazele navale coreene din apropiere au fost anihilate de forțele terestre japoneze. Marina coreeană condusă de Amiralul Yi Sun-sin s-a retras și s-a regrupat la granița nordică a provinciei Jeolla. Deși nu a putut să oprească complet aprovizionarea, marina coreeană a continuat să hărțuiască și să provoace pierderi flotei japoneze de aprovizionare pe toată durata războiului. Practic toate navele japoneze de la începutul războiului nu aveau tunuri de artilerie iar navele coreene au bombardat și scos din areal navele japoneze
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
poruncit ca fugarii să fie prinși. Doi dintre fugari au fost aduși înapoi. Yi i-a decapitat iar capetele lor au fost expuse în public. Bătăliile lui Yi Sun-sin au pus presiune semnificativă asupra japoneziilor și le-a afectat înaintarea. Marina coreeană se baza pe o rețea de pescari locali și bărci de cercetași pentru a primi informații despre mișcările inamicului. În zorii zilei de 13 iunie 1592 Yi Sun-sin și Yi Eok-gi au pornit cu 24 de panokseon-uri, 15 nave
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
flota coreeană să intre. Prin urmare, Yi Sun-sin a ordonat flotei sale să se prefacă că se retrage. Comandantul japonez a observat acesta din cortul său de pe o stâncă. Japonezii au pornit în grabă cu 12 nave urmărind flota coreeană. Marina coreeană a contraatacat cu nava-țestoasă în față distrugând cu succes toate cele 12 nave japoneze. Bătălia de la Okpo a fost o luptă de de două zile în jurul portului Okpo de lângă insula Geoje din Coreea în 1592. Aceasta a fost prima
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
evidențele forțelor japoneze, comandantul Kurusima Michisima s-a sinucis pe mal. Flotele lui Yi Sun-sin, Yi Eok-gi și Won Gyun s-au despărțit pe 10 iunie mergând fiecare la baza sa. "Articol separat: Bătălia de la Hansando" Ca răspuns la succesele marinei coreene, Toyotomi Hideyoshi și-a amintit de trei dintre comandanții săi de la forțele terestre: Wakizaka Yasuharu, Kato Yoshiaki, și Kuki Yoshitaka. Ei au fost primii comandanți cu atribuții navale dintre toți militarii care au participat la invazie. Cu toate acestea
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
fost primii comandanți cu atribuții navale dintre toți militarii care au participat la invazie. Cu toate acestea, comandanții sosiseră în Busan cu nouă zile înainte ca ordinul lui Hideyoshi să fie eliberat și au asamblat un escadron pentru a contracara marina coreeană. Wakizaka a terminat pregătirile și lansat un atac împotriva coreenilor fără să aștepte ca ceilalți comandanți să termine pregătirile din dorința de a câștiga onoare militară. Marina coreeană de 53 de nave condusă de Yi Sun-sin și Yi Ok-gi
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Hideyoshi să fie eliberat și au asamblat un escadron pentru a contracara marina coreeană. Wakizaka a terminat pregătirile și lansat un atac împotriva coreenilor fără să aștepte ca ceilalți comandanți să termine pregătirile din dorința de a câștiga onoare militară. Marina coreeană de 53 de nave condusă de Yi Sun-sin și Yi Ok-gi efectua o operațiune de căutare și distrugere deoarece japonezii avansaseră în provincia Jeolla. Provincia Jeolla a fost era singurul teritoriu coreean neafectat de operațiuni militare majore și servea
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
efectua o operațiune de căutare și distrugere deoarece japonezii avansaseră în provincia Jeolla. Provincia Jeolla a fost era singurul teritoriu coreean neafectat de operațiuni militare majore și servea ca sediu a celor trei comandanți și singurei forțe navale coreene active. Marina coreeană a considerat că este cel mai bine să distrugă suportul său naval pentru a reduce eficiența trupelor inamice. La data de 13 august 1592, flota coreeană a navigat de la insula Miruk la Dangpo unde a primit informația că o
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
subacvatice, Yi Sun-sin a trimis șase nave ca să atragă 63 de vase japoneze în marea largă iar flota japoneză le-a urmat. Acolo, flota japoneză a fost înconjurată de flota coreeană într-o formație semicirculară specială creeată ge Yi Sun-sin. Marina coreeană avea trei nave-țestoasă care au fost folosite pentru străpungerea formației japoneze. Vasele coreene au atacat formația japoneză cu salve de tun. Apoi coreenii au început o bătălie acerbă cu japonezii păstrând dintanța pentru ca aceștia să nu poată intra în
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
mai târziu, în februarie 1593. Forțele japoneze au reușit să apere Busan-ul și ruta către Japonia. Deoarece japonezii și-au dat seama de importanța apărării linilor de aprovizionare, au încercat să aducă regiunile de la vest de Busan (unde a venit marina Joseon-ului) sub controlul lor. Această încercare a japonezilor a dus la prima bătălie de la Jinju pe care au pierdut-o în fața generalului coreean Kim Si-min care a învins o armată japoneză de 20.000 de soldați. În 1593, japonezii
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
în fața generalului coreean Kim Si-min care a învins o armată japoneză de 20.000 de soldați. În 1593, japonezii au atacat din nou Jinju, de data aceasta reușind să cucerească fortăreața. În Coreea se spune că amiralul Yi și marina Joseon-ului a câștigat bătălia iar japonezii au pierdut controlul asupra mărilor din jurul Joseon-ului. Pe de altă parte, în Japonia se spune că această bătălie s-a încheiat cu victoria strategică a Japoniei deoarece japonezii au reușit să protejeze golful Busan
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
Busan și Dongnae de unde păzeau navele de război. Yi Sun-sin și Won Gyun au atacat golful Busan cu un număr mare de nave, dar japonezii nu au ieșit să lupte ci au stat pe uscat trăgând doar cu archebuzele. Astfel, marina Joseon-ului nu a putut debarca. După ce a ars 400 de nave japoneze, flota lui Yi Sun-sin s-a retras. Ofițerul 鹿岛 万户 (Jeong Un) a fost împușcat în timpul luptelor grele și a murit. Yi Sun-sin regretă profund pierderea camarazilor săi
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
capabili să alunge singuri forțele japoneze de pe teritoriul lor. În ciuda diferitelor dificultăți logistice și organizatorii ale armatelor japoneze, coreenii nu au reușit să oprească invazia japoneză fără intervenția unui factor extern, Ming. Istoricul coreean Yu Song-nyong a afirmat că victoriile marinei coreene au blocat toate strategiile invadatorilor, ,tăind unul dintre brațele” cu care Japonia dorea să învăluie Coreea, izolând armata lui Konishi Yukinaga de la Pyeongyang și apărând apele apele teritoriale ale Chinei de atacul japonez, astfel încât ,Armata Celestă” să poată veni
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
sa fusese exilată în Franța din cauza convingerilor socialiste moderate ce nu se potriveau cu radicalismul promovat de bolșevici. Din Paris, Tonia (soția lui) caută o modalitate de a restabili legătura cu soțul ei. Între timp, Iuri începe să trăiască cu Marina Markelovna cu care are două fete. În cele din urmă, în anul 1929, Iuri moare în urma unei crize cardiace provocate de căldura sufocantă dintr-un tramvai din Moscova. Evenimentele se desfășoară pe fundalul Primului Război Mondial, apoi al Revoluției Ruse din 1917
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
Bătălia de la Plymouth împotriva viceamiralului George Ayscue. A luptat și în Bătălia de la Kentish Knock și în Bătălia de la Gabbard. De Ruyter a servit drept comandant de escadră, respectiv comodor, grad care la vremea respectivă nu era unul oficial în marina olandeză. Moartea lui Tromp în Bătălia de la Scheveningen a pus capăt războiului și De Ruyter a respins oferta insistentă a lui Johan de Witt de a primi funcția de comandant suprem deoarece se considera "necorespunzător", temându-se că, dacă încalcă
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
au devenit prieteni. După refuzul lui De Ruyter, Colonelul Jacob van Wassenaer Obdam a ajuns noul comandant suprem al flotei olandeze. De Ruyter a declinat și oferta de a fi consilierul naval al lui Obdam. A rămas totuși în serviciul marinei olandeze și, mai târziu, a acceptat din partea Amiralității din Amsterdam propunerea să devină viceamiral, lucru care s-a întâmplat pe 2 martie 1654. În 1655, De Ruyter s-a mutat cu familia în Amsterdam. În 1655 De Ruyter a primit
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
cu salve de tun trase de pe coastele Franței la ordinele directe ale regelui Ludovic al XIV-lea. Orașul Debrecen i-a ridicat o statuie pentru rolul său în eliberarea din sclavie a 26 de preoți maghiari protestanți. Șase nave din Marina Regală a Olandei au fost numite HNLMS De Ruyter iar alte șapte sunt numite după nava sa amiral HNLMS De Zeven Provinciën. În 2007, în timpul campaniei "Cei Mai Mari Olandezi", De Ruyter a ocupat locul șapte după numărul de voturi
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
Mitraliera Vickers este o variantă britanică a mitralierei Maxim. Aceasta a fost folosită pe scară largă de către Armata Britanică, Royal Air Force, Marina Regală Britanică și Imperiul Britanic. Mitraliera Vickers sau arma Vickers este un nume folosit în special pentru a se referi la arma de calibrul 0.303 britanic (0,303 inch, aproximativ 7,7 mm), mitralieră răcită cu apă produsă de
Mitralieră Vickers () [Corola-website/Science/333254_a_334583]
-
dispoziția Marelui Cartier General. Noua organizare de război a Armatei României prevedea cuprindea: două comandamente de armată (Armata 1 și Armata 2), cinci comandamente de corp de armată, cincisprezece divizii de infanterie, două divizii de cavalerie, unități de artilerie, aviație, marină, artilerie antiaeriană, etc. Fiecare din cele 15 divizii de infanterie era formată din: 2 de brigăzi de infanterie, cu un total de 4 de regimente a trei batalioane fiecare, o brigadă de artilerie cu două regimente, un divizion de cavalerie
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]
-
a crescut în portul sudic Eilat, unde a urmat liceul Goldwater, profilându-se în mecanică navală, apoi a urmat un curs liceal seral pentru terminarea examenelor de bacalaureat. În cele din urmă el a preferat să se înroleze nu la marină, ci în brigadă de infanterie Golani. În noiembrie 1978 a început serviciul militar în cadrul regimentului 51 al brigăzii Golani. S-a antrenat că soldat combatant, distingându-se în cursul instrucției. Apoi a făcut cursul de comandanți de grupa și cursul
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
trei porturi de intrare: Docurile sunt repartizate pe diferite zone, după funcționalitate: Portul este interconectat cu zona industrială Marghera, un bazin ce include numeroase șantiere navale de construcțtii și reparații aflate la Marghera, Veneția și Pellestrina. Aici este sediul activităților Marinei Militare cu prezența fostului Arsenal Militar Maritim, acum sediul "Institutul de Studii Militare Maritime", al "Muzeului de istorie navală a Veneției" și al "Școlii militare navale Francesco Morosini". Aici se pătrunde prin porturile de intrare Lido (pentru orașul istoric) și
Portul Veneția () [Corola-website/Science/333403_a_334732]