11,487 matches
-
fost, până la urmă, răscumpărat de către legiuitorii timpului prin câteva măsuri juridice, mai folositoare țăranilor fiindu-le Legea din 4/17 aprilie 1908, de înființare a Casei Rurale, „societate bancară specializată în finanțarea țăranilor care doreau să participe la cumpărarea unor moșii scoase la vânzare”. În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia boierească a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folositoare țăranilor fiindu-le Legea din 4/17 aprilie 1908, de înființare a Casei Rurale, „societate bancară specializată în finanțarea țăranilor care doreau să participe la cumpărarea unor moșii scoase la vânzare”. În spiritul acestei legi s-a procedat cu moșia boierească a Umbrăreștilor între anii 1910-1921, fapt despre care am relatat într-un capitol precedent. În legătura cu cele întâmplate la Umbrărești (și în alte sate) au rămas amintirile povestite de către localnici când se adunau sărbătoarea la taclale, uitate și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zicea biserică și preot. Desigur, avem în vedere așezările temeinic constituite, iar acestea au fost cele mai vechi și mai durabile în timp, cum e și cazul comunității umbrăreștene. Grupurile de 3-4 case sau familii care se desprindeau din „căpetelnica moșie” (moșie însemnând și vatra satului), vrând-nevrând trebuia să rămână multă vreme sub autoritatea vechii comunități și a organelor sale conducătoare, rolul de frunte avându-l biserica. Nu se putea altfel. Este demn de observat cum, în privința păstrării vechii forme de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserică și preot. Desigur, avem în vedere așezările temeinic constituite, iar acestea au fost cele mai vechi și mai durabile în timp, cum e și cazul comunității umbrăreștene. Grupurile de 3-4 case sau familii care se desprindeau din „căpetelnica moșie” (moșie însemnând și vatra satului), vrând-nevrând trebuia să rămână multă vreme sub autoritatea vechii comunități și a organelor sale conducătoare, rolul de frunte avându-l biserica. Nu se putea altfel. Este demn de observat cum, în privința păstrării vechii forme de organizare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
semnează și „Eu, preot Vasile, am fost față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Boziești”. În grupul actelor privind vânzarea satului Durăști se află și unul, în care nu se precizează cine l-a scris; este zapisul datat 1678 noiembrie 25 când „Sava Hultur din Torcești” vinde lui Ionașco Balș „zece pași de moșie din bătrânul Brii”. Comparând scrisul acestui zapis cu altele, vedem că el a fost scris de același Ion diac din Boziești. Prin urmare, constatăm că acest diac a avut o activitate la Boziești ce s-a întins pe timp de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stat sau particulare. În vremea când erau angajați la boieri, nu erau incluși în rândul birnicilor, ci al privilegiaților. Nu trebuie să se confunde, prin aceasta, slujitorii cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind cel al lui Tudoran Cincu, „posesor și vechil al lui Conachi în 1847-1848”, ajuns, după moartea logofătului, mare proprietar de moșii în jurul Tecuciului și aiurea. Pentru perioada despre care am relatat se știe că nu exista un învățământ de stat organizat sub aspect juridic, instituțiile școlare ghidându-se după principii și reguli religioase o îndelungată vreme; mai apoi au fost întemeiate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pretexte, stăpânii satelor nu-și onorau această nobilă însărcinare, fapt ce se poate demonstra prin câteva exemple. La o intervenție a Ministerului Cultelor și al Instrucțiunei Publice, din 13 octombrie 1861, prin care invita pe prefecți să „constate dacă posesorii moșiilor au gătit casele de școală ce dupre contractu au fost datori a da gata pentru anulu curentu” și dacă la cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele existente „s-au făcut reparațiile trebuitoare”, întâlnim răspunsurile subprefecturilor ce fusesră solicitate de prefect după cum urmează: - subprefectul de la Ivești, plasa Bârlad, răspunde că nu poate „pune în întocmai aplicație din împrejurarea că subprefectura nu cunoaște cari anumi din posesorii moșiilor sunt datori după contract a da gata școlile”, rugând pe prefect „a-mi da o așa lămurire”; - subprefectul de Berheci arată că „posesorii mănăstirești de la această plasă nu sunt obligați prin contracte a forma niște asemenea școli”; - subprefectul de Zeletin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a-mi da o așa lămurire”; - subprefectul de Berheci arată că „posesorii mănăstirești de la această plasă nu sunt obligați prin contracte a forma niște asemenea școli”; - subprefectul de Zeletin, ceva mai drastic, scrie cum „Pi d-lui Ienachi Prodan, posesorul moșiei Bălănești, executându-se și cu înadinsu dorobanțu a face școala ce datorești [...] nimic efect se vedi din partea d-lui pentru facerea școlii...”, la fel și subprefectul de la Nicorești. Iar acolo unde astfel de școli existau, nu se bucurau de nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]