12,197 matches
-
povești de viață alternative (Freedman, Combs, 1996). Ea vine să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie - modalitate de prevenire și combatere a disfuncționalității familiilor confruntate cu probleme de sănătate În
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie - modalitate de prevenire și combatere a disfuncționalității familiilor confruntate cu probleme de sănătate În domeniul îngrijirii sănătății terapia de familie dobândește, pe lângă scopurile
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
servicii de sprijin în vederea integrării socioprofesionale a tinerilor proveniți din centrele de plasament. Programul Detectivi sociali își propune identificarea familiilor naturale ale copiilor din centre de plasament și facilitarea întâlnirii între copil și familie. Proiectul Dianoia - metode educative didactice și narative pentru lucrătorii sociali - este un proiect european de sensibilizare a mediilor educative pentru dezvoltarea și utilizarea narațiunii și a autobiografiei ca metode de dezvoltare personală. Un loc important în cadrul activității fundației îl ocupă programele de formare: învățământ la distanță (curs
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
algoritm ideal. Deși simplificator, un algoritm precum cel recomandat de Institute for Alternative Futures 2 (IAF) este foarte util, ca mijloc euristic și propedeutic. Modelul IAF cuprinde următoarele etape: - monitorizarea tendințelor (scanare, identificarea factorilor determinanți etc.); - dezvoltarea de scenarii (alternative narative despre viitor); - elaborarea unei viziuni (decizia privind alternativa preferată); - definirea misiunilor (structurarea rolului organizației pentru a realiza viziunea); - stabilirea obiectivelor strategice (repere pentru evaluarea succesului misiunii); - elaborarea de strategii (set coordonat de acțiuni pentru a realiza viziunea, prin alocarea resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de comunitate de idei/convergență și atrag atenția asupra importanței limbajului și a discursului În construirea unor scopuri și viziuni comune. În același timp, ei evidențiază cât de mult afectează limbajul concepțiile despre securitate și perpetuarea anumitor imagini și elemente narative. Reprezentanții Școlii de la Copenhaga sunt cei care au studiat pe larg securitatea ca un act de limbaj (speech act), ca o practică discursivă prin care politicul este reprezentat. De asemenea, analiza lor urmărește să stabilească cine sunt actorii și interlocutorii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
asupra viitorului, bazat pe analiza structurală a variabilelor-cheie, pe analiza strategiei actorilor și analiza de către experți a ipotezelor-cheie privind viitorul 1. Ele dau un cadru În care pot fi integrate toate celelalte metode și abordări. Un scenariu este o analiză narativă despre viitor pornind de la direcțiile de evoluție identificate pe cale științifică și judecata experților. Altfel spus, ele presupun elaborarea unui set de alternative ce corespund și ajută planificarea strategică (Tangredi, 2000, pp. 17-18). Dată fiind importanța lor, acest capitol va dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
spunea Einstein, "un montaj intelectual". Filmul și caseta video excelează în a arăta locuri, spații, mărturii, luări de poziție, atitudini, posturi, interacțiuni sociale, fragmente de viață. Deși granița dintre ficțiune și documentar este vagă, deoarece orice film este construit, pactul narativ propus de realizator spectatorilor nu este același dacă este vorba despre o operă invenată sau despre o realitate tratată dintr-o perspectivă particulară. În primul caz, creația privește integralitatea obiectului filmic; în al doilea, ea se referă la tratarea unui
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
impersonalitate. Cu excepția câtorva precursori, de abia din 1980 antropologii sau comentatorii lor au înfruntat chestiunea crucială a modului de expunere a rezultatelor cercetării. Antropologia americană și cercetările pluridisciplinare regrupate sub steagul cultural studies au jucat un rol pilot, contestând convențiile narative ale etnografiei. Faptul de a recunoaște că scriitura nu merge de la sine că ea este, prin definiție, problematică nu a rămas fără efect asupra modului de a înțelege și de a defini științele umaniste. Orice stil postulează o teorie (o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le Paresseux [Leneșul] reactualizează în schimb, meditația existențială în jurul unei atitudini de „sabotare a istoriei”, reflectată epic cam în același mod în care a evidențiat-o narativ și Blaga în Luntrea lui Charon, dar nuanțând mai exact sugestiile și aluziile simbolice din cunoscuta poveste cu iz didactic a lui Creangă. Tot un substrat parabolic și un recurs poematic la semnificațiile satului arhaic românesc se străvăd în „povestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
una vizitiu (1991) și Jocuri și zile (2000) cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai ales social, și pare să-l înfrângă prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune în oglindă” (Costin Tuchilă). În tradiție argheziană par să se înscrie tabletele despre virtuți, ispite și fericire din Geografie cu îngeri (1997), un fel de „pravilă de morală practică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
cu fluctuații valorice și date istorice, cu atitudini politice sau religioase, cu paternuri culturale, cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării unei linii deja știute. Trăim vizualitatea după modelul timpului care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre felul în care omul ca pictor, grafician, ilustrator sau gravor, caricaturist, sculptor, muzician
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiunea poate fi o trăsătură importantă pentru abordarea picturii, în sensul în care William Henry Walsh, Walter Brice Gallie, Hayden White, Arthur Danto,Louis Mink sau Frank Ankersmit ,în contribuțiile lor narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că explicația narativă este un aspect fundamental pentru abordarea istoriografiei. William Henry Walsh consideră de pildă că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
face o distincție între narațiunea simplă sau cronica istorică la care cunoașterea se raportează perceptiv și narațiunea semnificativă adică istoria vie și cuprinzătoare dezvăluită prin explicații care pun în evidență valori istorice nuanțate. Walter Brice Gallie crede că un model narativ al interpretării istorice este mai potrivit decât interpretarea care apelează la definirea și clarificarea conceptelor istorice. Arthur Danto arată că abordarea istoriei nu poate să cuprindă integral trecutul și că filosofia analitică nu trebuie să preia modelul filosofiilor monumentale care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
poate să cuprindă integral trecutul și că filosofia analitică nu trebuie să preia modelul filosofiilor monumentale care pretind prezentarea exhaustivă a tuturor momentelor istorice din trecut, prezent și viitor. El preferă narațiunea istorică efectivă sau explicația fenomenelor istorice în propoziții narative care descriu modificări de stare istorică. În accepția lui, narațiunile în istorie trebuie utilizate în sensul explicării schimbărilor la scară largă care se petrec uneori în intervale istorice ample. Istoria are responsabilitatea de a reliefa aceste schimbări, de a organiza
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cunoașterea autentică. El consideră că narațiunea este o formă de simplificare a complexității conceptuale și că oferă posibilitatea unei înțelegeri sporite a realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
complexității conceptuale și că oferă posibilitatea unei înțelegeri sporite a realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și specifică modelul de interpretare narativă a trecutului și că istoricitatea depășește orizontul de abordare a istoriografiei moderne sau al filosofiei istoriei. Trecerea de la filosofia analitică strictă a istoriei la narațiunea istorică, oferă posibilitatea filosofilor narativiști să abandoneze categoriile pozitiviste și nuanțează discursul despre categoria temporalității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această afirmație a lui Bremond, rămasă în hibernare teoretică mai bine de patru decenii , uneori contestată, alteori invocată ca sursă de inspirație în studiile comparative, nu a fost dezvoltată încă într-o teorie amplă a transmedialității. Ea devine însă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiunea este o practică semiotică antropologic universală, independentă de cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează câmpul de cercetare naratologic, așa cum spune Gerald Prince , la limita dintre narațiune și non-narațiune sau dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr considerabil de cercetători și într-o gamă largă de discipline. Catherine Kohler Riessman, Marisa Bortolussi și Peter Dixon dezvoltă metodologii proprii ale interviului narativ. Cercetarea în domeniul inteligenței artificiale manifestă, prin contribuțiile lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
manifestă, prin contribuțiile lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]