13,698 matches
-
suit într-un taxi și... țuști la tine, să te văd! Sau, de fapt, să te iau la întrebări! Ce dracu’ cauți aici, că văd că te-ai pus pe picioare. Chiar arăți mai interesant, cu semnul lui Zorro pe obraz! Ce dracu’ faci toată ziua aici? Caști ochii la mironosițele de pe plajă? Hai înapoi cu mine duminică! Sau mâine... Sau chiar azi... Acum! Cu taxiul ăsta care mă așteaptă! Da, da, hai să fugim cu taxiul! bătu ea din palme
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ternic de data asta decât tonul răsfățat, răsunase puternic în liniștea nopții. Lui Eduard i se păruse chiar că simte un strop de disperare în el. Anda îl sărută apăsat, trecându-și iar degetele ei lungi peste cicatricea adâncă din obraz, și izbucni deodată în râs: — Ei, gata cu momentul poetic! Am treabă! M-am cărăbănit! Sâmbătă continuase să plouă. Eduard nu mai ieși din casă până seara. îi revenise răceala și nu avea în general chef de nimic. Dar la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Ce oare îl reprezenta pe el? Cam nimic, în afară de cârje. Așa că își luă cârjele cu el. Anda îl privi din cap până-n picioare când îi deschise ușa, zăbovind apoi cu o privire întunecată asupra cârjelor și asupra cicatricei lui din obraz, care dintr-odată începu să-l frigă. Era îmbrăcată într-o rochie-furou aurie, și o bentiță la fel de aurie îi împrejmuia capul, precum o coroană. După câteva momente de tăcere suspendată în aerul greu, Anda izbucni în râs. — înțeleg! rosti ea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
petrecem o noapte albă mergând la slujba de înviere? Aici mă cam plictisesc. Georgiana refuză, nedumerită. Nu credea în înviere, reîncar nare și alte chestii demodate și retrograde, îi replică ea cu un ușor reproș, atingându-l cu degetul pe obrazul drept, chiar la cicatrice. Doar nu venise la mare pentru slujbe la biserici! Dar Eduard se trase înapoi, fără chef. îi trecuse de mult orice chef de distracție, iar elanul erotic i se dusese pe apa sâmbetei. Se plictisea îngrozitor
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
distracție, iar elanul erotic i se dusese pe apa sâmbetei. Se plictisea îngrozitor și nici nu se simțea prea bine. Unde este Clara? o întrebă el brusc pe Georgiana. Ce mai știi de ea? Georgiana îl privi ciudat. Pistruii de pe obraji căpătară o nuanță stacojie, devenind tot mai proeminenți. — Și Bobo m-a întrebat de ea acum câteva zile. Habar n-aveam că o tipă ca ea ar putea preocupa atâta lume, zău așa! Și tu mă întrebi atât de serios
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Clara, ți-o dau ție, s-o asculți aici în sihăstrie, tot o port la mine în geantă degeaba! Eduard nu dădu importanță ironiei Georgianei. O privise foarte grav și foarte concentrat în timp ce vorbea. O mângâie în mod neașteptat pe obraz, o sărută ușor și-i spuse: — Bine, atunci. Dă-mi caseta, o știu, dar n-am ascultat-o cu atenție. O s-o țin la mine. Dacă între timp te sună sau dacă te întâlnești din întâmplare cu ea, te rog
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
spui să ia legătura cu Bobo. El va ști întotdeauna de mine. Georgiana dădu din umeri și îi zâmbi. Pistruii îi reveniseră la culoarea lor obișnuită, rozalie. Scoase din geantă caseta și i-o dădu, sărutându-l și ea pe obraz, cu un elan stângaci. — Bine c-am scăpat de-o grijă! Dacă, totuși, te răzgândești în privința acestei nopți, dă-mi de știre! îi șopti ea la ureche. Nu cred c-o să observe cineva ceva! Presimt că va fi o noapte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
într-un bordel promiscuu. Plaja fusese aca parată de turiști la ora prânzului. Multe fete îi aruncau ocheade fără sfială. Altădată n-ar fi pregetat și ar fi profitat de faptul că atrage privirile. Că inclusiv cicatricea lui adâncă de pe obrazul drept pare a fi un magnet irezistibil. Ba chiar și mersul lui cumpătat și cu călcătură apăsată, care se impregna orgolios în nisip, le capta atenția. însă el, în mod bizar, nu avea ochi pentru ele. Dimpotrivă, se simțea solidar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la marea asta? O apă tulbure și rece! Ce dracu’ faci aici? Te-ai scrântit? Vino înapoi, prostule! Vorbea tare, aproape strigând, ca să acopere vuietul disperat al mării. Eduard se desprinse cu blândețe din strânsoare și o mângâie ușor pe obraz. Nu mai e cale de întoarcere pentru mine. M-am schimbat. Nu mai sunt cel pe care-l știai și care te amuza. Chiar tu ai spus-o! Am nevoie de altceva. — De ce ai nevoie? strigă Anda cu neașteptată ură
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
voioasă și familiară. Nu mă recunoști? Sunt Leni! Am fost colege de liceu! Doamna Ionescu se opri locului, stânjenită de vociferarea stri dentă care-i scrijelise auzul. Apoi își recompuse mina; îi zâmbi larg vânzătoarei joviale și o sărută pe obraji, pentru a-și camufla totala siderare. Pe ascuns, în timp ce-și aranja buclele brune, îi studie prin ochelari ecusonul. Da, o chema Leni. Nu-și amintea deloc, absolut deloc, de ea. Leni sporovăia afectată, ne scăpând-o din ochi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nezeule! Câte discuții interminabile! Câte emoții! Clara Ionescu rămăsese cu mâinile în apa rece, privindu-se cu intensitate în oglindă. Silueta subțire dispăruse. Nu apucase să-i zărească deloc chipul. Zărea acum, din nou, un chip cu care se obișnuise. Obraji catifelați, pomeți ascuțiți, frunte înaltă, privire neagră serioasă și ușor încețoșată în lipsa ochelarilor, buzele arcuite și încă (slavă Domnului!) neînsoțite de nici un rid, gâtul lung și subțire. Arăta încă bine, la 37 de ani (mă rog, aproape 38!). Dar de ce
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Codrin, într-o zi când e meci la televizor, și eu rămân cu Ionela să ne uităm la fotbal și să ronțăim o pungă-două de semințe până se termină spectacolul! Clara observase o trecătoare umbră de pândă și surescitare pe obrazul proaspăt ras al domnului Neacșu. Dar poate că i se păruse. Poate că văzuse pe obrazul lui ceea ce arăta, neîndoios, și obrazul ei în acea noapte de revelion: urmele șampaniei franțuzești. Izbucnise în râs și declarase că preferă să ronțăie
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
uităm la fotbal și să ronțăim o pungă-două de semințe până se termină spectacolul! Clara observase o trecătoare umbră de pândă și surescitare pe obrazul proaspăt ras al domnului Neacșu. Dar poate că i se păruse. Poate că văzuse pe obrazul lui ceea ce arăta, neîndoios, și obrazul ei în acea noapte de revelion: urmele șampaniei franțuzești. Izbucnise în râs și declarase că preferă să ronțăie semințe cu ei în fața televizorului, la un meci de fotbal ca lumea. Pe urmă schimbase subiectul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
o pungă-două de semințe până se termină spectacolul! Clara observase o trecătoare umbră de pândă și surescitare pe obrazul proaspăt ras al domnului Neacșu. Dar poate că i se păruse. Poate că văzuse pe obrazul lui ceea ce arăta, neîndoios, și obrazul ei în acea noapte de revelion: urmele șampaniei franțuzești. Izbucnise în râs și declarase că preferă să ronțăie semințe cu ei în fața televizorului, la un meci de fotbal ca lumea. Pe urmă schimbase subiectul. Totuși, din acea nu prea îndepărtată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
litoralul era plin de turiști. Ionela dădu din cap și-l mângâie pe creștet absentă. Domnul Neacșu îi sărută galanton mâna și și îndreptă privirile spre Clara, care se încruntase și își strânsese buzele, încordată. I se înroșiseră dintr-odată obrajii și mâinile îi tremurau ușor. Era atât de încordată, încât nu observase cum o sorbea din ochi dom nul Neacșu. își amintea prea bine ziua aceea de 1 Mai. în acea zi de 1 Mai, în care ea ar fi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de moarte. I se părea că ziua de 1 Mai 1975 nu va mai trece niciodată. — Dar de ce te-ai simțit atât de mândru? întrebă Codrin Neacșu, zornăindu-și mai tare gheața în pahar, cu privirea în continuare lipită de obrazul îmbujorat al Clarei. Până la urmă, ce mare scofală să mergi la mare câteva zile, de 1 Mai! — Pentru că a fost un angajament pe care mi-l luasem la în ceputul anului, după cum v-am spus, și-am ținut morțiș să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
țărm, tot felul de schilozi, și m am cru cit când am văzut că înota cineva în mare, pe frigul ăla. Era o fată, țin minte, ne-am crucit cu toții, normal, când am văzut-o. O inconștientă! Clara își simțea obrajii arzând și capul bubuind. Se uita de jur împrejur, nemaiștiind unde se află. Vedea un bărbat rumen care-și zornăia înfiorător gheața în pahar, sfredelind-o cu o privire bădărană, un alt bărbat care își mișca întruna maxilarele și pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Țin minte că l-am și întrebat pe Codrin dacă nu cumva l-a cunoscut pe Breban și i-a povestit despre noi, nu, la o bere... Clara tăcea. Tăcea, așteptând uluită, o urmare. Simțea cum încep să-i ardă obrajii. — Și? întrebă ea, într-un târziu, pe când se îndreptau înapoi spre sufragerie. Mai știi ceva de Sorin? Te-ai mai văzut cu el? Nu v-a părut rău nici o clipă? — Eram niște copii, Clara, ce naiba! La vârsta aia treci ca
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aurie și intrase în dormitor pe vârfuri. Domnul Ionescu o aștepta pe jumătate adormit, cu privirea aceea. Clara se vârâse în pat lângă el și închisese ochii, așteptând să treacă totul cât mai repede. Când domnul Ionescu o sărutase pe obraz, mulțumit, îl sărutase și ea pe obraz și îi urase noapte bună. Așteptase cu mare nerăbdare, cu o aproape insuportabilă nerăbdare, să-l vadă adormit. Clara rămase cu ochii în tavan toată noaptea. Nu se putea mișca. Stătea pe spate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Domnul Ionescu o aștepta pe jumătate adormit, cu privirea aceea. Clara se vârâse în pat lângă el și închisese ochii, așteptând să treacă totul cât mai repede. Când domnul Ionescu o sărutase pe obraz, mulțumit, îl sărutase și ea pe obraz și îi urase noapte bună. Așteptase cu mare nerăbdare, cu o aproape insuportabilă nerăbdare, să-l vadă adormit. Clara rămase cu ochii în tavan toată noaptea. Nu se putea mișca. Stătea pe spate, în aceeași poziție în care se afla
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu mare nerăbdare, cu o aproape insuportabilă nerăbdare, să-l vadă adormit. Clara rămase cu ochii în tavan toată noaptea. Nu se putea mișca. Stătea pe spate, în aceeași poziție în care se afla când o sărutase domnul Ionescu pe obraz, înainte de a adormi. încă mai simțea, în mod ciudat, umezeala sărutului de pe obraz. Izul acela grețos de vin roșu îngurgitat cu sete. Domnul Ionescu adora vinul roșu. Adormi abia în zori și avu un coșmar, din care se trezi brusc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
rămase cu ochii în tavan toată noaptea. Nu se putea mișca. Stătea pe spate, în aceeași poziție în care se afla când o sărutase domnul Ionescu pe obraz, înainte de a adormi. încă mai simțea, în mod ciudat, umezeala sărutului de pe obraz. Izul acela grețos de vin roșu îngurgitat cu sete. Domnul Ionescu adora vinul roșu. Adormi abia în zori și avu un coșmar, din care se trezi brusc, transpirată. Se trezi atât de brusc, încât, de data aceasta, nu mai uită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
exclamase Clara, înverșunată. Nu-mi place nici apartamentul ăsta, m-am săturat de el până peste cap! îmi pare bine că o să mă mut cu tata în altă parte! Doamna Martin oftase din nou și întinsese mâna, mângâind-o pe obraz. — Of, Clara, să știi că nu mi-e ușor să te las așa! Ar fi multe de spus, dar nu acum. îmi doresc mult să stăm de vorbă, dar numai când o să vrei și tu... Luase geamantanul într-o mână
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de la 2 și mi-am ratat telenovela. Vorbea foarte tare, peste sonorul țipător al televizorului. Clara luă telecomanda și stinse aparatul. — Ți-am adus o pijama nouă, tată, așa cum ți-am promis! îi spuse ea, sărutându-l în fugă pe obraji. E maro. M-am săturat de pijamaua asta verde a ta până peste cap! Arunc-o! Să n-o mai văd! Aveai și tu o pijama verde..., replică domnul Martin im perturbabil, tot cu ochii închiși. — Eu? Nu port pijamale
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mereu din coate ca să fiu la înălțimea exigențelor ei, asta e! Sunt un om simplu, un ins oarecare, cum zicea ea, nu persoana aia pregnantă de care pomeneai tu... Se opri din tiradă și-și șterse cu furie lacrimile de pe obrajii învinețiți de tensiune. O privea cu groază și cu ușurare totodată. Clara tăcea și-l asculta înmărmurită pe tatăl ei. Reacția lui neașteptată, de animal înjunghiat de moarte, o speriase teribil, chiar dacă ea nu arătase nimic. I se păruse că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]