15,863 matches
-
a întâmplat la toți. Eu, însumi, am venit împins de această aspirație inconștientă a compatrioților mei, care continua să exercite o mare fascinație asupra mea. Parisul, locul ideal pentru propriul eșec. Beredetta Craveri: Dar, nu credeți că pentru un scriitor, patria este limba în care a ales să scrie? Cioran: Desigur, de fapt la Paris am continuat să scriu în limba mea maternă, timp de ani și ani. Am continuat să citesc, cât mai mult posibil, cărți în română, deși era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
revista și am luat-o acasă, să o studiez în liniște, înainte de a o oferi ministrului. Am citit cele 12 pagini cu nerăbdarea stârnită de perspectiva reîntoarcerii la grafia latină a teritoriului românesc smuls pentru a doua oară din trupul patriei prin blestematul tratat Ribbentrop-Molotov și dominat de dorința revenirii Țării la limitele României Mari. Am decis atunci să copiez pentru documentarul personal întregul prim număr al revistei "Glasul" Era un adevărat eveniment ca sub puterea sovietică să se spargă dogma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de cenzură, poetul „inventează decastihul dispus structural - oral într-o formă mneumotehnică (exemplu: Unde sunt cei care nu mai sunt?) a lui Nichifor Crainic sau în sonetele lui Radu Gyr”. Robert Cahlueanu este, însă și un poet al dragostei de patrie și de patrie mică - Basarabia (volumul - Lacrimi pentru Basarabia, 1995). În poezia sa „transformă duritățile și asprimile în gingășii și frăgezimi, fulgerul în rouă, negurile în zăpezi; gândurile însângerate în gănduri înfiorate și înmiresmate.” Lumea este prezentă într-o nouă
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
inventează decastihul dispus structural - oral într-o formă mneumotehnică (exemplu: Unde sunt cei care nu mai sunt?) a lui Nichifor Crainic sau în sonetele lui Radu Gyr”. Robert Cahlueanu este, însă și un poet al dragostei de patrie și de patrie mică - Basarabia (volumul - Lacrimi pentru Basarabia, 1995). În poezia sa „transformă duritățile și asprimile în gingășii și frăgezimi, fulgerul în rouă, negurile în zăpezi; gândurile însângerate în gănduri înfiorate și înmiresmate.” Lumea este prezentă într-o nouă viziune: „altădată materiale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din 5 august 1812: „ Această pace a adus Imperiului rus câștiguri însemnate, încorporând în hotarul său un teritoriu roditor și cu populație numeroasă..., cuprinzând renumitele cetăți Hotin, Bender, Chilia, Ismail, Akkerman și multe alte orașe negustorești. Asemenea câștiguri mari, dăruite patriei de această pace îmbucurătoare, aduc inimii noastre o nespusă plăcere”. Este interesant să constatăm că în acel moment - mai 1812 -, când a fost anexată Basarabia, nici tratatul de la București și nici Manifestul țarului nu au făcut vreo aluzie la faptul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernului recent proclamatei Republici Democrate Moldovenești independente (la 24 ianuarie 1918) și înverșunata acțiune subversivă contra acestui stat, considerat de bolșevici drept “creație” impusă de guvernul României Regale. Momentul 27 Martie 1918 - Unirea Republicii Democrate Moldovenești independente și suverane cu Patria Mamă - a dus la paroxism ura regimului sovietic față de România. Ruperea fostei gubernii a Basarabiei din angrenajul malefic al imperiului ruso-sovietic și unirea ei cu România a dat o grea lovitură planurilor de extindere teritorială ale statului bolșevic. Nerecunoașterea acestui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Note și crede că o nouă analiză, risipind erorile și îndoielile, va goli de conținut aceste discuții. Guvernul Regal are ferma convingere că Guvernul de la Kiev este animat de dorința de a-și consacra timpul și forțele înălțării și propășirii patriei, pentru a face din această țară atât de frumoasă și bogată un important factor civilizator și de progres în estul Europei. Credem însă că astăzi nici o țară n-ar putea avea o existență normală fară a întreține relații corecte cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dată, așa și acuma, noi, românii, singurii păstrători ai vechilor tradițiuni politice, istorice și culturale din această țară, ne vom împotrivi acestor tendințe nelegiuite, fiindcă am fi niște urmași netrebnici ai vitejilor noștri înaintași, dacă ne-am întoarce la sânul Patriei Mame cu moștenirea știrbită. Ținând seamă de toate acestea, am onoarea de a recomanda onoratului Congres primirea moțiunii de Unire, propusă de Dl Președinte. Președintele Congresului dă cuvântul d-lui Dr. Vasile Bodnarescu. Dl dr. Vasile Bodnarescu, membru al Congresului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și, împreună cu ele să-și jertfească fiii pentru dezrobirea fraților noștri asupriți. După mari suferințe, vitejia minunată a oștirii noastre își găsește răsplata. Alături de glorioșii ei aliați, România este astăzi printre învingătorii lumii, Basarabia și Bucovina s-au unit cu Patria Mumă, iar peste Carpați, românii care împreună cu noi de atâta vreme așteptau ceasul întregirii neamului, îndată ce și-au putut spune gândul, au proclamat prin Marea lor Adunare Națională întrunită la Alba Iulia, în 18 noiembrie/1 decembrie 1918, unirea lor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Populare Romîne valori istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești. Aceste opere au fost predate de guvernul Romîniei spre păstrare în Rusia, în anii primului război mondial, când Romînia a fost aliata Rusiei. În anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, toate arhivele sovietice și valorile de stat, inclusiv cele romînești, au fost evacuate în regiunile țării aflate în afară de primejdie. În prezent, oamenii de știință și specialiștii sovietici și-au încheiat activitatea în legătură cu studierea și sistematizațea fondurilor evacuate în trecut. Au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a odoarelor mănăstirești Mulți, față de situația gravă, părăsiseră țara, deși sub presiune tot mai mare viața își urma cursul. La 28 sept., Louis Basset, secretarul regelui Carol I și casier al Societății de Geografie, de la înființarea ei, plecă în Elveția, patria sa. Comitetul Societății, fără a mă fi avizat, m-a ales în locul rămas vacant. Situația militară se complica din zi în zi, premisele pe care contase Brătianu la declanșarea războiului, nu s-au realizat, nici desmembrarea Imperiului Austro-Ungar nu se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Dacă am ținut ca în act să se prevadă numai o declarațiune de război, către Austria, era pur și simplu dintr-un simțămânmt de delicatețe față de rege. Pentru el, era deja un mare sacrificiu să consimtă a lua armele împotriva patriei sale de origină. Eram siguri că a doua zi după ce vom ataca Austria, Germania va sări în ajutorul aliatei sale, dar preferam, ca o chestiune de delicatețe față de monarh, ca Germania să fie aceea care ne va declara nouă război
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lege cu ei, și, oricum ar fi, dar niciodată sângele apă nu se face. Basarabenii vedeau că românii au și ei o țară a lor, au o oaste sprintenă și vitează, cum nu mai e alta, au o iubire de patrie cum ei n-au pomenit pe nicăieri, pe unde au umblat, și au un ideal național politic, care se cuprinde în două cuvinte: România Mare. Cu bună seamă, că atingerea basarabenilor cu frontul românesc le-a întărit inimile mai mult
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
față de Tribunii Neamului. M-am strecurat pe lângă ziduri purtând o șapcă muncitorească. Sângele Îmi clocotea Însă de revoltă. În ziua următoare, 16 mai, ministrul Învățământului, fostul Învățător Ștefan Voitec, ne-a vizitat Facultatea. A fost primit cu strigăte “Trăiască Regele, Patria și Maniu”. Atmosfera de Încrâncenare politică a continuat În toate facultățile. În 7 iunie a fost arestat prof. Vasile Gheție și o serie de colegi: Dănciulescu, Constantinescu, Grigorescu etc. Aleile facultății s-au umplut de studenții care cereau eliberarea celor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
inima, fără un moment de ezitare: Foarte cuminte te-ai gândit, amice! Bine că te-ai convins, în fine, la vârsta matură, de inutilitatea socială a literaturii! Vrei să faci ceva mai serios și mai demn de un bărbat pentru patria ta? Te felicit... Intră în luptă cu toată ardoarea, cu toată încordarea de care ești capabil!... (...); nu aluneca să compari realul posibil cu idealul etic! nu uita că o generație este un derivat istoric, care a moștenit păcate și va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
relelor materiale și de cucerirea unei stări mai bune de omenie și de dreptate! Nu te uita în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să ajute progresului patriei!..." Cum comentezi acest lucru? Cât de utilă social este arta? Cât de prezente sunt noțiunile de patrie, limbă, cultură națională între obsesiile tale de artist/ scriitor? Mă gândesc că aceste rânduri Caragiale trebuie să le fi scris din Berlin, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să ajute progresului patriei!..." Cum comentezi acest lucru? Cât de utilă social este arta? Cât de prezente sunt noțiunile de patrie, limbă, cultură națională între obsesiile tale de artist/ scriitor? Mă gândesc că aceste rânduri Caragiale trebuie să le fi scris din Berlin, și atunci pledoaria pentru angajarea politică a poetului făcută de un critic al politicienilor, care a ales exilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rânduri Caragiale trebuie să le fi scris din Berlin, și atunci pledoaria pentru angajarea politică a poetului făcută de un critic al politicienilor, care a ales exilul imediat ce i-a fost, financiar, cu putință, este destul de ciudată. Raportându-mă la "patrie", încerc să păstrez un echilibru, să nu consider întâmplarea de a mă fi născut român nici ca o pedeapsă, nici ca o recompensă, nici ca un motiv de rușine, nici de mândrie. Politica nu mă atrage, de fapt, și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
inima, fără un moment de ezitare: Foarte cuminte te-ai gândit, amice! Bine că te-ai convins, în fine, la vârsta matură, de inutilitatea socială a literaturii! Vrei să faci ceva mai serios și mai demn de un bărbat pentru patria ta? Te felicit... Intră în luptă cu toată ardoarea, cu toată încordarea de care ești capabil!... (...); nu aluneca să compari realul posibil cu idealul etic! nu uita că o generație este un derivat istoric, care a moștenit păcate și va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
relelor materiale și de cucerirea unei stări mai bune de omenie și de dreptate! Nu te uita în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să ajute progresului patriei!..." Cum comentezi acest lucru? Cât de utilă social este arta? Cât de prezente sunt noțiunile de patrie, limbă, cultură națională între obsesiile tale de artist/ scriitor? S-a dus vremea patriotismului de sub drapel, patriotismul nu se mai măsoară în actele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în lături, ci tot înainte, cu ochii țintă la drapel, mergi fără șovăire cu aceia care-ți par mai vrednici să ajute progresului patriei!..." Cum comentezi acest lucru? Cât de utilă social este arta? Cât de prezente sunt noțiunile de patrie, limbă, cultură națională între obsesiile tale de artist/ scriitor? S-a dus vremea patriotismului de sub drapel, patriotismul nu se mai măsoară în actele de vitejie pe câmpul de luptă, odată cu globalizarea patriotismul are o altă încărcătură, patriot este cel ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Câtă vreme ne (re)cunoaștem originile, vom continua să scriem românește. Cred încă în vigoarea și importanța "localismului creator". Într-o Europă unită nu vom funcționa în dihotomia național-universal, ci local-global. Limba română rămâne, ca să-l parafrazez pe Nichita Stănescu, patria noastră eternă. Zi-mi câteva mijloace prin care se ratează scriitorul român. "Vocația începuturilor", cu care se laudă cultura noastră, ne face să ne șampanizăm în fața debuturilor și să uităm pe drum ce au promis să facă în literatură... Ratarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literatură) și niște... antimodele? Te-au influențat în vreun fel? Paradoxal, dacă modelele nu au existat, au existat însă antimodelele. Nu vorbesc de simpatii și antipatii literare. Ci chiar de antimodele. Organic, nu aveam cum să scriu poezie angajată, despre patrie, partid și "mult-iubitul" său conducător. Și atunci am respins pe toți cei care scriau fără scrupule acest gen de poezie. Și mă refer aici la poeții de notorietate ai epocii de aur. Adrian Păunescu nu avea cum să devină model
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
interviuri/ dialoguri au fost realizate în două momente diferite și au fost publicate în presa locală din Neamț. Recuperarea lor, integrală, e un omagiu adus unui mare poet român și european (A.A.G.) Dimitrie GRAMA Să fii fiul mai multor patrii este, în fond, o șansă enormă... Rătăcești, dragă Dimitrie, între Danemarca, Anglia, Spania, Franța, România (și alte țări inventate sau nu) cu lejeritatea unui "cetățean al lumii" neatent la granițe, tăind cu bisturiul în carne vie, pansând cu poezie ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cetățean al lumii" neatent la granițe, tăind cu bisturiul în carne vie, pansând cu poezie ceea ce ai rănit... Cum ai ajuns în Danemarca, a doua ta țară...? Sau a câta e...? Cât de comod e să fii fiul mai multor patrii? Într-adevăr, sunt un "rătăcit" cetățean al lumii, dar nu un dezorientat și în structura mea umană, nu un dezrădăcinat, cu toate că am părăsit fizicește România acum aproape patruzeci de ani. A doua "patrie" este nu Danemarca, unde trăiesc acum, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]