11,985 matches
-
în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Chișla-Salieva a făcut parte din componența României, în Plasă Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
a satului Șărbinița) făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . În perioada 1900-1910 a fost construită aici o biserică de lemn . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șerbinți a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Nesfoaia făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Nesfoia a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]
-
-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mămăliga făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mămăliga a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Răchitna făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Răchitna a făcut parte din componența României, în Plasa Hotin a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Răchitna, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316035_a_317364]
-
recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Vancicăuții Mari făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Vancicăuții Mari a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Vancicăuții Mari, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316031_a_317360]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Bălcăuți făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bălcăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Bălcăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316029_a_317358]
-
al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Dumeni făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Dumeni a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de
Dumeni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316033_a_317362]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Toporăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Toporăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
în anul 1775, localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lehăcenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, numărul românilor era aproximativ egal cu cel al ucrainenilor. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Buda a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului expansionist Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
în anul 1775, localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Leușenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată din români și ucraineni, aflați în proporții aproximativ egale. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Mahala a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mahala a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Hlinița a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Hlinița a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]
-
(n. 16 ianuarie 1920, Rona de Jos, Maramureș) este un preot greco-catolic român, istoric, profesor universitar. s-a născut la 16 ianuarie 1920, în comuna Rona de Jos, pe atunci în plasa Sighet a județului Maramureș (interbelic), ca al doilea din cei șapte copii ai lui Mihai și Mărincuța Bota. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar în 1942 a obținut diploma de învățător la "Școala Normală din București". În
Ioan M. Bota () [Corola-website/Science/316108_a_317437]
-
în anul 1775, localitatea Cotul Bainschi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cotul Bainschi a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tărășeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Tărășeni a făcut parte din componența României, în Plasă Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Prevoroche a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Prevoroche a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dimca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dimca a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. După ocuparea satului de către sovietici, mai mulți săteni au încercat
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
hramul "Sf. Vasile", aceasta fiind sfințită la 1/14 ianuarie 1808. Prima școală din sat a fost înființată la 19 octombrie 1884. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corcești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. După ocuparea satului de către sovietici, mai mulți săteni au încercat
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Petriceanca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Petriceanca a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de
Petriceanca, Adâncata () [Corola-website/Science/316127_a_317456]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Iordănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Iordănești a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. După ocuparea satului de către sovietici, mai mulți săteni au încercat
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
parte din districtul Siret (în ). La începutul sec.XX, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de români. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Petriceni a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. La recensământul din 1930, majoritatea absolută a populației s-a declarat de naționalitate română. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Corovia a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Corovia a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada
Corovia, Adâncata () [Corola-website/Science/316135_a_317464]