13,121 matches
-
de sprijinul occidentului, studenții din România se așteptau la mai mult decât la simple vorbe și priveau cu multă îngrijorare atitudinea pasivă și lipsa unei intervenții militare a Statelor Unite și a puterilor Vest-Europene. Cu toate aceste rezerve, primele acțiuni de protest ale studenților au început la București încă din primele zile după revoluția din Ungaria. Evenimente asemănătoare au avut loc și în alte centre universitare, în special la Timișoara, Cluj și Iași. Chiar dacă au existat unele informații despre starea de spirit
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
au avut loc și în alte centre universitare, în special la Timișoara, Cluj și Iași. Chiar dacă au existat unele informații despre starea de spirit din alte centre universitare, în condițiile existente atunci în România, nu era posibilă coordonarea acțiunilor de protest ale studenților din diferitelele centre universitare. La București, o primă manifestare pornește de la studenții de la Facultatea de Filologie care îl cheamă pe Iosif Chișinevschi, vice-președintele Consiliului de Miniștri, să răspundă la o listă de întrebări întocmită de toți studenții. Alegerea
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
a mișcării revendicative din Ungaria. De aceea, pentru unii studenți, Iosif Chișinevschi, care susținuse ideea unei liberalizări, oricât ar fi fost de relative, părea un interlocutor mai favorabil decât alți conducători comuniști. Întrebările puse au îmbrăcat mai mult forma unor proteste care, măcar aparent, nu ridicau probleme de ordin ideologic. Dintre aceste întrebări se pot menționa: Scopul acțiunii nu era atât obținerea unor răspunsuri la acest tip de întrebări. Intenția era de a sonda dacă măcar unii conducători comuniști erau dispuși
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
ca argument, demonstrând celor care ezitau, că studenții nu începuseră mișcarea revendicativă ca o confruntare, iar drept consecință a atitudinii negative a autorităților, se impuneau acțiuni mai energice. În multe din instituțiile de învățământ superior, precum și în unele licee, încep proteste în timpul cursurilor politice și a celor de limba rusă. În fața ostilității studenților, mai mulți profesori sunt siliți să plece de la catedră. Corpul universitar primește dispoziții să încerce să-i liniștească pe studenți. Pentru organele de partid, acțiunile de perturbare a
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
organizează ședințe publice în care studenții sunt obligați să-și exprime indignarea față de cei care “împroașcă cu noroi” tineretul studios din România, care în marea sa majoritate era profund atașat regimului comunist. În același timp principalii organizatori ai acțiunilor de protest sunt demascați în ședințe publice în care, pe lângă excluderea lor din organizație, se cere eliminarea lor din facultăți ca elemente dușmănoase față de regim. Decanatele și rectoratele nu fac nicio analiză a temeiniciei acuzațiilor aduse și îi exmatriculează pe cei vizați
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
conform cărora moartea sa într-un accident de tramvai în decembrie 1956 nu ar fi fost chiar accidentală, ci că ar fi fost împins sub roțile tramvaiului. În afară de măsurile imediate, luate împotriva studenților care se aflaseră în fruntea mișcării de protest, pe linie politică se luau o serie de alte măsuri organizatorice represive. La 13 noiembrie, în ședința Biroului Politic, s-a decis ca Ministerul Învățământului să întocmească un “program concret de măsuri care să ducă la îmbunătățirea compoziției sociale a
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
condusă de Athanase Joja, ministrul învățământului, Florian Dănălache, ministru al transporturilor, Jean Livescu, rectorul Institutului Politehnic și Ion Iliescu, președintele UASR. Într-o cuvântare în fața organizației de Komsomol din Moscova, la 8 noiembrie 1956, Nikita Hrușciov a făcut aluzie la protestele studenților din România, afirmând că au existat "unele manifestări nesănătoase" printre studenți "în unele instituții de învățământ din România". El a felicitat Partidul Muncitoresc Român pentru modul rapid și eficient în care a rezolvat problema protestelor. Discursul le demonstra studenților
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
a făcut aluzie la protestele studenților din România, afirmând că au existat "unele manifestări nesănătoase" printre studenți "în unele instituții de învățământ din România". El a felicitat Partidul Muncitoresc Român pentru modul rapid și eficient în care a rezolvat problema protestelor. Discursul le demonstra studenților care inițiaseră mișcările de protest că încercarea de a iniția un dialog pentru o destalinizare din România evita de fapt confruntarea problemei principale, că, fie sub Stalin sau sub Hrușciov, comunismul rămânea un sistem totalitar. Anul
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
că au existat "unele manifestări nesănătoase" printre studenți "în unele instituții de învățământ din România". El a felicitat Partidul Muncitoresc Român pentru modul rapid și eficient în care a rezolvat problema protestelor. Discursul le demonstra studenților care inițiaseră mișcările de protest că încercarea de a iniția un dialog pentru o destalinizare din România evita de fapt confruntarea problemei principale, că, fie sub Stalin sau sub Hrușciov, comunismul rămânea un sistem totalitar. Anul 1968 a fost un an agitat în mediile studențești
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
dialog pentru o destalinizare din România evita de fapt confruntarea problemei principale, că, fie sub Stalin sau sub Hrușciov, comunismul rămânea un sistem totalitar. Anul 1968 a fost un an agitat în mediile studențești. În primăvară au fost mișcări de protest în Statele Unite, care l-au determinat pe președintele Lyndon B. Johnson să nu candideze pentru un nou mandat. La 3 mai au început marile manifestații studențești din Franța care continuat pentru două luni, până când Generalul Charles de Gaulle a dizolvat
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
dizolvat Adunarea Națională și a organizat noi alegeri. În Belgia, studenții de la Universitatea din Leuven au protestat împotriva rolului dominant al limbii franceze în universitatea flamandă. Evenimentele din Cehoslovacia și invadarea Cehoslovaciei de către Armata Roșie, a provocat manifestații studențești de protest în Polonia și Iugoslavia. La 2 octombrie 1968, o manifestație a studenților din Mexic a fost oprită de autorități cu focuri de armă în Plaza de las Tres Culturas din Tlatelolco. În București, au avut loc mișcări studențești în noaptea
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
mistice: studenții merg și se căsătoresc la biserică și organizația nu ia atitudine! Își botează copilul la popă... Organizațiile noastre trebuie să contracareze unele manifestări, ca să fie instrumentul luptei ideologice". Discursul arată că, chiar atunci când nu participau la mișcări de protest, studenții se opuneau îndoctrinării politice și atitudinea lor de opoziție ajunsese să îngrijoreze clasa politică. Este de remarcat că, peste 12 ani, în fruntea acțiunilor de reprimare a studenților se afla tot Ion Iliescu. În acest context, pare să nu
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
poate fi citat articolul publicat de Mihai Stere Derdena în 2002. Abia recent, Stela Covaci dezvăluie în ""Persecuția - Mișcarea studențească anticomunistă - București, Iași (1956-1958)"", teroarea comunistă din acei ani precum și metodele folosite pentru a înabusi o mișcare de eliberare prin protest a unor spirite tinere, studenți si scriitori anticomuniști. Raportul Comisiei Prezidențiale arată că mișcarea studențească din toamna anului 1956 a fost singura care a reușit să organizeze o acțiune de protest cu un program bine stabilit, cu revendicări care vizau
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
folosite pentru a înabusi o mișcare de eliberare prin protest a unor spirite tinere, studenți si scriitori anticomuniști. Raportul Comisiei Prezidențiale arată că mișcarea studențească din toamna anului 1956 a fost singura care a reușit să organizeze o acțiune de protest cu un program bine stabilit, cu revendicări care vizau întreaga societate românească. Raportul consideră că eșuarea protestului se datorează inexistenței unui centru de coordonare, lipsei unui sprijin din partea altor grupuri ale societății și acțiunilor anticipate ale autorităților de oprimare a
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
anticomuniști. Raportul Comisiei Prezidențiale arată că mișcarea studențească din toamna anului 1956 a fost singura care a reușit să organizeze o acțiune de protest cu un program bine stabilit, cu revendicări care vizau întreaga societate românească. Raportul consideră că eșuarea protestului se datorează inexistenței unui centru de coordonare, lipsei unui sprijin din partea altor grupuri ale societății și acțiunilor anticipate ale autorităților de oprimare a oricăror mișcări de protest. Aceste concluzii sunt însă discutabile. Adevărul este că la București a existat un
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
bine stabilit, cu revendicări care vizau întreaga societate românească. Raportul consideră că eșuarea protestului se datorează inexistenței unui centru de coordonare, lipsei unui sprijin din partea altor grupuri ale societății și acțiunilor anticipate ale autorităților de oprimare a oricăror mișcări de protest. Aceste concluzii sunt însă discutabile. Adevărul este că la București a existat un centru de coordonare, chiar dacă nu era structurat tocmai pentru a nu-l face vulnerabil în fața organelor represive. Studenții au dat dovadă de la început de o înțelegere perfectă
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
București a existat un centru de coordonare, chiar dacă nu era structurat tocmai pentru a nu-l face vulnerabil în fața organelor represive. Studenții au dat dovadă de la început de o înțelegere perfectă a situației. Ei nu urmăreau doar o mișcare de protest, ci inițierea unor reforme și considerau că trebuiau îndeplinite anumite condiții pentru aceasta. Ei au constatat că puterile occidentale nu erau doar opuse oricărei intervenții, ci prin acțiunea lor de la Canalul Suez, au arătat Uniunii Sovietice că, în schimb, i-
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
vedere de stânga menționează lipsa politicilor guvernamentale de creare a justiției sociale. Încercări recente ale guvernului de a modifica piața de muncă pentru tineri pentru a combate șomajul s-au lovit în anul 2006 de o rezistență importantă manifestată prin proteste ample. Cu peste 75 milioane de turiști străini în anul 2003, Franța este clasată ca prima destinație turistică din lume. La aceasta se adaugă procentul important de francezi ce își petrec vacanțele în diferite regiuni ale țării. Atractivitatea turistică se
Economia Franței () [Corola-website/Science/306291_a_307620]
-
pe palestinieni, pe ei înșiși și forțele noastre"." Newsletterul Universității Maryland a preluat acest punct de vedere, publicând un desen care se referea la „stupiditatea” lui Corrie de a sta în fața buldozerului. Ca răspuns au fost organizate o serie de proteste ale organizațiilor pro-palestiniene în fața biroului publicației. Organizația Amnesty International a solicitat efectuarea unei anchete independente asupra cazului, directorul pentru Orientul Mijlociu al organizației, Christine Bustany, afirmând că „buldozerele fabricate în SUA au fost înarmate, iar transferul lor în Israel trebuie să
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
70. Remarcându-se deopotrivă ca muzician și poet, Vali Sterian a adus contribuții majore în dezvoltarea genurilor folk și folk-rock în România, dar și în realizarea fuziunii între starea și mesajul exprimate de versuri și linia melodică folk-rock. Iubitor de protest și cu un spirit acid, Sterian a reprezentat un segment artistic practic neîntâlnit în întreg peisajul muzicii românești. Pendulând între ironie și cinism, a criticat constant în cântecele sale lipsa de orientare a omului societății contemporane, nedreptatea, subproducțiile muzicale și
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
care va rămâne alături de Vali Sterian până la mijlocul anilor ’90. În această componență este lansat în 1991 albumul "Vino, Doamne!", primul dintr-o serie de trei materiale discografice canalizate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu. Mesajele de protest la adresa noului sistem politic scot în evidență curajul fantastic al artistului și ajung foarte repede în inimile fanilor și ale familiilor neîndreptățite de regim. Piesa „Exercițiu”, devine în scurt timp un hit și rămâne un cântec simbol al anilor ’90
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
fi integrată în URSS, devenind Republica Sovietică Socialistă Armenească. În această peroadă are loc un proces intens de rusificare a Armeniei. În oraș după al doilea război mondial se va lucra la construirea de poduri și clădiri cu prinzioneri germani. Protestele antisovietice ale armenilor s-au intensificat în anii 1968, Armenia cu capitala la Erevan devenind independentă în anul 1991.
Erevan () [Corola-website/Science/306459_a_307788]
-
În Secolul XIX insula este "frecventată" doar de ătre pescari, vânători de balene și de către naufragiați. Insula a fost revendicată în numele Franței în 1843, care staționează aici un detașament de infanterie marină și câțiva pescari. Datorită sărăciei insulei și a protestelor britanice, guvernul francez nu aprobă actul de luare în posesie, iar insula este treptat abandonată. În 1871 un locuitor din Réunion debarcă pe insulă, împreună cu familia și cu o trupă de vaci, în încercarea de a se stabilii aici și
Insula Amsterdam () [Corola-website/Science/305782_a_307111]
-
vânători de balene și de către naufragiați, în 1793 o navă britanică cartografiază insulă și găsește un marinar breton, abandonat de o navă americană. Insula a fost revendicată în numele Franței în 1843 împreună cu Insula Amsterdam, dar datorită sărăciei insulelor și a protestelor britanice, guvernul francez nu aprobă actul de luare în posesie. În cele din urmă, o serie de nave de război franceze reiau posesiunea insulei la sfârșitul Secolului XIX, insula fiind atașată coloniei franceze Madagascar în 1924. În 1928 o companie
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Legile au fost adoptate în unanimitate, ele fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de "actul de la 4 ianuarie"; reprezentanții Partidului Național și cei ai Partidului Țărănesc nu au participat însă la vot, în semn de protest față de graba cu care se depusese proiectul de lege pentru primirea Regenței. În epocă, actul de la 4 ianuarie a fost considerat ca o victorie politică a lui Ion I. C. Brătianu și a Partidului Național Liberal, întrucât Buzdugan și Miron Cristea
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]