11,783 matches
-
Splaiul Independenței. Parcarea este situată sub clădire. La interior, clădirea este împărțită în trei zone: Sala este dotată cu un sistem de preluare a apelor pluviale și reutilizarea lor la grupurile sanitare, iar încălzirea apei se face cu ajutorul unor panouri solare. În situațiile critice, necesarul de energie electrică poate fi asigurat cu ajutorul unui sistem fotovoltaic. Capacitatea sălii este de 7.227 locuri pe scaune și poate găzdui următoarele sporturi: baschet, handbal, volei, futsal, gimnastică, scrimă, box, karate, judo, aikido, tir cu
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]
-
Soarele, Luna, planete majore, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, sateliții lor, precum și corpurile mici, inclusiv comete, asteroizi, și praf cosmic. Pentru mai multe mii de ani, civilizațiile, cu câteva excepții notabile, nu au recunoscut existența sistemului solar. Se credea că Pământul era staționar în centrul universului și categoric diferit de obiectele divine sau eterice care se „mișcau” pe cer. În timp ce filozoful grec Aristarh din Samos a speculat asupra unei reordonări heliocentrice a cosmosului, Nicolaus Copernicus a fost
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
În vremurile mai recente, aceasta a dus la investigarea unor fenomene geologice, cum ar fi munți, cratere, dar și fenomene meteorologice sezoniere, cum ar fi norii, furtunile de praf și straturile de gheață de pe alte planete. Prima explorare a sistemului solar a fost realizată cu ajutorul telescoapelor, atunci când astronomii au început să identifice obiectele prea slabe pentru a fi văzute cu ochiul liber. Galilei a fost primul care a descoperit detalii fizice cu privire la corpurile individuale ale sistemului solar. El a descoperit că
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Prima explorare a sistemului solar a fost realizată cu ajutorul telescoapelor, atunci când astronomii au început să identifice obiectele prea slabe pentru a fi văzute cu ochiul liber. Galilei a fost primul care a descoperit detalii fizice cu privire la corpurile individuale ale sistemului solar. El a descoperit că Luna era plină de cratere, că Soarele era marcat cu pete solare, și că Jupiter avea patru sateliți care orbitează în jurul lui. Christiaan Huygens a continuat descoperirile lui Galileo prin descoperirea lui Titan, satelitul lui Saturn
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
obiectele prea slabe pentru a fi văzute cu ochiul liber. Galilei a fost primul care a descoperit detalii fizice cu privire la corpurile individuale ale sistemului solar. El a descoperit că Luna era plină de cratere, că Soarele era marcat cu pete solare, și că Jupiter avea patru sateliți care orbitează în jurul lui. Christiaan Huygens a continuat descoperirile lui Galileo prin descoperirea lui Titan, satelitul lui Saturn și formei inelelor lui Saturn. Giovanni Domenico Cassini a descoperit mai târziu încă patru sateliți ai
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
unei comete, nu era decât înregistrarea aceluiași obiect, care revenea periodic, o dată la fiecare 75 - 76 de ani. Aceasta a fost prima dovadă ca un orice alt corp, decât planetele orbitează în jurul Soarelui. În această perioadă (1704), termenul de „Sistem Solar” a apărut pentru prima dată în limba engleză. În 1781, William Herschel căutând stele binare, în constelația Taurul, a observat ceea ce el credea ca fiind o nouă cometă. Orbita însă a arătat că aceasta era o nouă planetă, Uranus, prima
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
lui Neptun. Precesia excesivă a periheliului de pe orbita lui Mercur l-a condus pe Le Verrier la ideea existenței planetei intra-Mercuriene, Vulcan în 1859, însă ulterior aceasta s-a dovedit a fi concluzie irelevantă. Deși este discutabilă perioada când sistemul solar a fost cu adevărat „descoperit”, trei observații din secolul al XIX-lea au determinat natura și locul său în Univers, dincolo de orice îndoială. În primul rând, în 1838, Friedrich Bessel a măsurat cu succes o paralaxă stelară, fiind o schimbare
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
fiind o schimbare aparentă în poziția de o stea creată de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Acest lucru nu a fost doar o primă dovadă directă, de heliocentrism experimental, de asemenea, a relevat, pentru prima dată, distanța mare dintre sistemul nostru solar și stelele. Apoi, în 1859, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff, folosind un nou spectroscop inventat, au examinat semnătura spectrală a Soarelui și au descoperit că a fost alcătuit din aceleași elemente ca și cele existente pe Pământ, stabilind pentru prima
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Pluton și cel mai mare obiect descoperit de după orbita neptuniană. Încă de la începutul epocii spațiale, o mare parte din explorările sunt realizate de către misiunile spațiale robotizate care au fost organizate și executate de diverse agenții spațiale. Toate planetele din sistemul solar au fost vizitate de diferite tipurile de nave spațiale lansate de pe Pământ. Prin aceste misiuni fără pilot, oamenii au putut obține în prim-plan fotografii ale tuturor planetelor și în cazul lander-elor, efectua teste ale solurilor și atmosferei unora. Primul
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
succes Pământul până la 4 ianuarie a anului următor (1958). Sonda americană Explorer 6, lansată în 1959, a fost primul satelit care a realizat imagini ale Pământului din spațiu. Prima sondă ce a survolat cu succes un alt corp al sistemului solar a fost Luna 1, care a orbitat satelitul Terrei în 1959. Inițial cu scop de a o impacta, aceasta a ratat ținta și a devenit primul obiect artificial care a orbitat Soarele. Mariner 2 a fost prima sonda care a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
observa o serie de alte obiecte Kuiper-iene. Ca situație în 2011, oamenii de știință americani sunt îngrijorați de faptul că explorarea dincolo de centura de asteroizi va împiedicată din cauza lipsei de plutoniu-238. În 1966, Luna a devenit primul corp al sistemului solar (dincolo de Pământ) să fie orbitat de un satelit artificial (Luna 10), aceasta a fost urmată de Marte în 1971 (Mariner 9), Venus în 1975 (Venera 9), Jupiter în 1995 (Galileo), asteroidul 433 Eros în 2000 (NEAR Shoemaker), Saturn în 2004
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Orbitatorul Galileo a coborât, de asemenea, o sondă în atmosfera lui Jupiter în 1995; deoarece Jupiter nu are nici o suprafață fizică, nava a fost distrusă datorită creșterii temperaturii și presiunii pe măsură ce a coborât. Până în prezent, doar două lumi din sistemul solar, Luna si Marte, au fost vizitate de rover-e mobile. Primul rover ce a vizitat un alt corp ceresc a fost Lunohod 1, care a aterizat pe Lună în 1970. Prima a vizita pe o planetă străină (Marte), a fost cea
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
peste suprafața „planetei roșii” în 1997. Singurele rovere cu echipaj pe o altă lume, au fost rover-ele lunare ale NASA, cu ajutorul cărora au călătorit astronauții misiunilor Apollo 15, 16 și 17 între 1971 și 1972. Explorarea cu echipaj al sistemului solar este în prezent limitată la împrejurimile imediate ale Pământului. Prima omul care a ajuns în spațiu (definit ca o altitudine de peste 100 km) și pe orbita Pământului a fost Iuri Gagarin, cosmonaut sovietic care a fost lansat cu ajutorul lui Vostok
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
ora 12:39 GMT (14:39 oră României), sonda s-a înscris pe orbită corpului ceresc „pitic”. Misiunea principala de cercetare trebui să se încheie în iulie 2015, iar oamenii de știință speră să obțină noi date despre începuturile sistemului solar. În perioada cercetărilor, Dawn se va apropia de Ceres până la o distanță de aproximativ 370 km pentru a cartografia suprafață, stabili compoziția solului și măsură câmpul gravitațional. Începând din luna aprilie, sonda va transmite primele imagini detaliate, iar până în iulie
Dawn (sondă spațială) () [Corola-website/Science/333645_a_334974]
-
seriei ca fiind un viitor utopic în care Africa este puterea tehnologică a lumii. Inițial, "" trebuia să apară în 2011, dar lansarea ei a fost amânată până în ianuarie 2012. În 2160, omenirea a refăcut climatul Pământului și a colonizat sistemul solar interior. Un sistem de supraveghere omniprezenet (numit Mecanismul) are grijă să elimine violența și crimele, iar ingineria genetică a dus la extinderea considerabilă a vieții umane. China, India și națiunile Africii au devenit superputerile lumii, la concurență cu Națiunile Unite
Amintirea albastră a Pământului () [Corola-website/Science/333660_a_334989]
-
Coliziunea dintre galaxiile Andromeda și Calea Lactee este o coliziune galactică prezisă să aibă loc în aproximativ 4 miliarde ani între cele mai mari două galaxii din Grupul Local: Calea Lactee (care conține Sistemul nostru Solar și implicit Pământul) și galaxia Andromeda; stelele ce vor fi implicate sunt suficient de îndepărtate una de alta încât este improbabil ca vreuna dintre ele să se ciocnească individual.<br> Astronomii au denumit această supergalaxie, rezultată din coliziunea dintre galaxiile
Coliziunea Andromeda–Calea Lactee () [Corola-website/Science/333684_a_335013]
-
Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică au declarat că, atunci când, și chiar dacă, cele două galaxii se vor ciocni totul va depinde de viteza transversală a Andromedei. Pe baza calculelor actuale se prezice cu o șansă de 50%, că în fuzionarea galaxiilor, Sistemul Solar va fi „aruncat” la o distanță de trei ori mai mare de nucleul galactic decât localizarea sa actuală. Ei prezic, de asemenea, o șansă de 12% ca Sistemul Solar să fie scos din nou formata galaxie, cândva în timpul coliziunii. Un
Coliziunea Andromeda–Calea Lactee () [Corola-website/Science/333684_a_335013]
-
prezice cu o șansă de 50%, că în fuzionarea galaxiilor, Sistemul Solar va fi „aruncat” la o distanță de trei ori mai mare de nucleul galactic decât localizarea sa actuală. Ei prezic, de asemenea, o șansă de 12% ca Sistemul Solar să fie scos din nou formata galaxie, cândva în timpul coliziunii. Un astfel de un eveniment nu ar avea nici un efect negativ asupra sistemului nostru și șansele de orice fel de perturbare a Soarelui sau planetelor este ținută la distanță. [9
Coliziunea Andromeda–Calea Lactee () [Corola-website/Science/333684_a_335013]
-
o lume în continuă schimbare oamenii trăiesc mai mult decât un stat ori o ideologie (un exemplu este viața protagonistului). „Formatorii” și „mecancii” intră în conflict unii cu alții, uneori ajungându-se la un război deschis. Odată cu apariția în sistemul solar, a extratereștrilor-reptile numiți „investitori” ("The Investors"), pentru o perioadă, se proclamă pace. Autorul a descris un număr suficient de mare de ideologii, în opoziție față de Schismatrix (paralel ideologiilor „formatorilor” și „mecanicilor”, există: prezervaționiștii, serotoniști-zen, postumaniștii și așa mai departe).
Schismatrix () [Corola-website/Science/333721_a_335050]
-
a fost nominalizat la secțiunea Red Tentacle (roman) a premiului Kitschies (2012), iar în 2013 a fost recompensat cu premiile British Science Fiction Association și John W. Campbell. Cartea prezintă un viitor în care omenirea s-a răspândit prin sistemul solar și este condusă de clanuri. Familia Ulanov se află în vârful ierarhiei, controlând totul, iar celelalte familii se luptă pentru a dobândi sau a-și păstra diverse privilegii și ministere. Romanul este format din trei părți. În prima, un grup
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
treaptă. Dar nu aceasta este temerea lui cea mai mare, ci faptul că ar putea avea probleme serioase dacă forțele de ordine își vor da seama cine este el în realitate: anarhistul , cel care dorește răsturnarea Ulanovilor de la conducerea sistemului solar. Trecerea timpului duce la inevitabile conflicte, soldate cu victime. Singurul care reușește să supraviețuiască este Jac, care găsește și o cale de evadare. Partea a doua mută acțiunea în mijlocul familiei Argent, care este însărcinată cu Informațiile. Cele două fete ale
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
de Iago care se dovedește a fi legendarul Jack-din-Sticlă, pe care forțele de ordine îl caută de când a evadat de pe asteroidul pe care fusese dus în detenție. A treia parte prezintă călătoria lui Jack și a Dianei către marginile sistemului solar. Ei sunt încolțiți de Bar-le-duc, unul dintre cei mai buni agenți ai Ulanovilor. Jack acceptă să nu se opună arestării, cu condiția ca Bar-le-duc să garanteze eliberarea Dianei. Pentru a fi sigur că înțelegerea nu va fi încălcată, Jack cere
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
Înregistrările RACdroidului dovedesc o imposibilitate fizică în comiterea acestei crime, dar lucrul care contează este că Jack nu poate fi suspectat. Prin urmare, contractul care-i asigură Dianei libertatea în fața Ulanovilor rămâne valabil. Înainte de a se face pierdut prin sistemul solar, Jack recunoaște în fața Dianei că el a comis crima, folosind o armă superluminică - aceasta întâi l-a ucis pe Bar-le-duc și abia apoi s-a materializat în mâna sa, datorită faptului că viteza superluminică presupune, de fapt, o călătorie în
Jack-din-Sticlă () [Corola-website/Science/333740_a_335069]
-
deseori venerate izvoare, copaci sau pietre, cu lăcașuri ale sutelor de divinități. Acesta s-a perpetuat într-un mod deghizat și după islam, fiindcă „robi ai Soarelui” au existat în toate epocile. Aștrii erau imaginați ca persoane sau animale ( leul solar, șarpele, vulturul cu un șarpe în gheare, taurul, antilopa ) ceea ce ar putea fi interpretat ca începutul unei mitologii. Pentru mulți cercetători originea astrală a mitului e o dovadă a originii sale babiloniene - deci majoritatea elementelor mitice din poezia veche și
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Titan (cel mai mare satelit al lui Saturn) este unul dintre principalii candidații pentru colonizare în sistemul solar exterior. Unul dintre motivele de bază pentru colonizarea satelitului este prezentă hidrocarburilor pe acesta, pe baza cărora operează în prezent cea mai mare parte a tehnologiilor de pe Pământ. În procesul de colonizare al Titanului ar trebui să se ia în
Colonizarea lui Titan () [Corola-website/Science/333805_a_335134]