11,642 matches
-
irealitatea, absurditatea. Sinteză superschematizată a lumii la care se vrea raportată, nu mai seamănă cu aceasta decât printr-o translație complicată. Am putea reduce raportul dintre absurditatea caragialiană și cea ionesciană la relația dintre natural și artificial. Caragiale nu se străduiește să creeze un absurd rizibil și înfricoșător totodată, așa cum deliberat procedează Eugen Ionescu, ci se mulțumește să-1 extragă din realitatea în care-l surprinde existând din abundență. Receptându-1 cu luciditate și amărăciune, îl supune atenției celor care trec pe lângă el
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
116, detectabil și în caricatura urmuziană, pare subordonat unei pervazive preocupări în direcția consternării cititorului. Ca și posibilul său alter-ego, Cotadi, care urmărește o "delicioasă[...] senzație artistică și rafinată"117 prin nedumerirea și chiar spaima produsă asupra interlocutorilor, Urmuz se străduiește să-și mențină cititorii într-o anxioasă stare de derută. În încercarea de a-și cruța persoana dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte serioase"118 le poate avea, Demetru Dem. Demetrescu Buzău
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
papagalul colorat și alte reptile mai mari și mai mici care trebuia să-și aleagă perechea pentru ritualul ce trebuia să aibă loc. Soarele Începuse să coboare la asfințit și mulți dintre oaspeți nici nu Începuseră găteala. Pitulicea albastră se strădui să-și coloreze pasărea-clopot și s-o lumineze cu un smoc de iarbă spinifex ca să se vadă mai bine, dar o 272 I.Lips, op. cit., p. 493-494. 131 rafală de vânt pornită tocmai atunci Întinsese focul peste Întreg ținutul, arzând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Întunecă Stâncile Olga. Iar pe măsură ce soarele coboară și noaptea le Învăluie, movilele trec de la roșul aprins la un violet adânc, de amurg. Văzând acest conglomerat de stânci, cunoscutul explorator Ernest Giles preciza entuziasmat: „Bătrânul timp, magicianul, În zadar s-a străduit aici, chiar cu Întreaga oaste a mării de nisip sub comandă; Muntele Olga a rămas după cum s-a născut”363. Unii le-au comparat cu niște spinări de balene sau cocoașe de cămilă Într-un ocean de nisip, „templele unui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cravate roșii la gât, ne priveau deschis În față, fără nici o sfială, bucuria Întrevederii fiind Întipărită pe fețele lor. Toți Întindeau spre noi mânuțele și apoi o zbugheau În mulțimea de capete zâmbitoare. Cadrele didactice, În frunte cu directorul, se străduiau, În zadar, să țină piept valului de copii, frumoși În uniformele lor, care nu mai păstrau rândurile care le fusese impuse inițial. În sfârșit, zarva a mai fost potolită, și conducătorul unității școlare ne-a adresat urările tradiționale de bun
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Învățământ și cel asiatic, indonezian, aflat În plin proces de reorganizare, pentru a corespunde standardelor moderne. Desigur că mai sunt multe de făcut, dar Începutul este bun, pentru o generație, care În mare parte, mai ales În zonele urbane, se străduiește să se alinieze progresului. Prezența copiilor În fața calculatoarelor, cabinetele pe specialități bine dotate, pasiunea Învățătorilor și profesorilor de a lucra cu elevii, demonstrează că Mileniul al III-lea a Început și pentru această parte a lumii, asaltată puternic de soare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lui Mirabeau și au recunoscut oficial toate comunitățile locuitorilor (orășele, parohii etc.) care existau încă din Vechiul Regim. Acest fapt explică cele 44 000 de comune, în loc de 720 propuse de proiectul lui Thouret 5. Legea municipală din 1789 s-a străduit să le definească în mod cât mai precis competențele. Aceasta distingea atribuțiile "puterii municipale"6 de cele "proprii administrației generale, care pot fi delegate corpurilor municipale"7. Primele definesc în general competențele moderne ale puterii municipale. Ele se referă, pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă în care concentrarea maselor muncitoare era considerată un factor obiectiv al creșterii economice, iar Marcel Cornu vedea aici coerența politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea HLM, municipalitatea, Ministerul Construcțiilor). Exigențele industrializării au primat în raport cu tradiționalele considerații umaniste despre pericolele igieniste, politice și sociale care puteau apărea întotdeauna în grupările populare masive. Ipoteza lui Cornu are meritul de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și administrarea ca gestionare, care idealizează această reînnoire administrativă ca însușire a unui nou mod de a conduce. Îi datorăm lui Edgar Pisani meritul de a fi propus doctrina, în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin proiectarea unei rețele noi. Opoziția academicienilor față de propunerea ca metroul să treacă pe sub sediul lor va afecta sensibil costul rețelei și va deplasa spre Châtelet centrul său, prevăzut inițial mai la nord. Grija ranchiunoasă cu care orașul Paris se străduia să interzică toate posibilitățile tehnice de racordare între metrou și căile ferate va fi plătită nouăzeci de ani mai târziu la scara dificultăților cu care SNCF și RATP s-au confruntat în încercarea de a-și racorda rețelele. 1 Creat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații că s-a străduit să nici nu rîdă, nici să se întristeze, nici să se mînie cu privire la acțiunile omenești, ci să le înțeleagă (Tractatus politicus, I, 4). Nu a aplicat acest principui numai într-o lucrare despre politica de stat, ci și cu privire la evenimentele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trîmbițe) Ia! Ducele! Nu știu ce vrea venind. Închide-oi orice port, nu-mi va scăpa; Mi-acordă asta ducele. Iar chipu-i Trimite-oi peste tot, ca-ntreg regatul Să-l știe bine; iar pămîntul meu, Loial și bun copil, mă străduiesc Să poți să-l stăpînești. (Intra Cornwall, Regan și suita) CORNWALL: Cum e, prieten scump? De cînd venii Și pot să spun: acum, prind stranii vești. REGAN: De-s astfel, orice-osîndă nu-i prea grea Spre-a-l bate pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Petru Dumitriu. Acesta intervine în „cazul Frunză”, publicând la cinci zile după articolul din Scânteia, o Scrisoare către un scriitor 14, explicând producerea unor atari incidente prin izolarea unor scriitori, în special a celor din vechea gardă, care nu se străduiesc să impună spiritul colectiv de muncă în secțiile pe care le conduc sau din care fac parte. Dar să citim pledoaria aceluia: „Aș fi vrut să-i scriu lui Ion Călugăru despre lucrurile pe care le voi înșira mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un ajutor prețios pentru crearea viitoarelor sale lucrări literare. Autorul n-a luat însă o poziție destul de hotărâtă în cadrul discuțiilor, n-a analizat autocritic, în profunzime, rădăcina deficiențelor romanului. Vl. Colin ar trebui să stăruie asupra problemelor indicate în ședință, străduindu-se să învețe cât mai mult din criticele ce i s-a adus (...). Inițiativa organizării unor astfel de dezbateri - în cadrul cărora se pot aborda în mod concret problemele cele mai actuale ale literaturii noastre - trebuie dezvoltată în viitor. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e suficient de adâncit. Cine este în definitiv acest om? Un profesor de tip vechi, un om care luptă cu propriile lui prejudecăți și lipsuri, un cosmopolit înveterat, un prieten al cauzei noastre, un ezitant sau un dușman? M-am străduit în filmul Viața învinge să adâncesc problema profesorului (...). Și aici ajungem la o altă lipsă remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea partidul apărea mai mult incidental, fără o legătură stringentă cu restul conflictului. În Viața învinge m-am străduit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
străduit în filmul Viața învinge să adâncesc problema profesorului (...). Și aici ajungem la o altă lipsă remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea partidul apărea mai mult incidental, fără o legătură stringentă cu restul conflictului. În Viața învinge m-am străduit să remediez această lipsă și să înfățișez partidul așa cum este el în viața adevărată. (...) Critica Scânteii trebuie să ne servească tuturor de model, fiindcă fără atenția, grija, competența, măsura, adâncimea, principialitatea și mai ales dragostea pentru noii muguri ai literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un an Întreg pentru cizmele astea, zic Într-un final, simțindu-mă de parcă aș păși pe coji de ouă. SÎnt aproape imposibil de procurat. — SÎnt pe lista de așteptare, la Harvey Nichols, mi-o Întoarce ea imediat. — Poate, fac eu, străduindu-mă să-mi iau un ton detașat. Dar nu le vei obține. N-au făcut decît cincizeci de perechi, care s-au dat deja. SÎnt consilier de shopping, așa că știu lucrurile astea. Aici blufez la greu. Însă am sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mult În casa de vară. Îi lăsăm mîncarea pe tavă. Janice pare ușor stînjenită. — Zice că scrie o carte. Foarte frumos! spun Încurajator. Despre ce? — Starea generală a societății. Înghite În sec. — Din cîte-am Înțeles. În timp ce toți cei prezenți ne străduim să digerăm vestea, se așterne tăcerea. — Și care crede el că e starea actuală a societății? Întreabă Suze. — Nu prea bună, șoptește Janice. — Mai ia o ceașcă de ceai, Janice, dragă, zice mama, bătînd-o ușor pe mînă, cu Înțelegere. Sau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cadou. — Am Înțeles. Acum, cînd mă uit din nou la clamă, nu mi se mai pare cine știe ce. — Și... Lulu ce mai face? mă sforțez să zic, de complezență. — Foarte bine! Nu-i văd fața, fiindcă stă cu capul În piept, străduindu-se să-și prindă mai bine părul În clamă. — A scris o carte. — O carte? Lulu nu mi s-a părut niciodată genul care ar scrie o carte. — Despre cum să gătești pentru copii. — Serios? zic mirată. Păi, poate c-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
E secretul meu. Dacă-ți spun, o să te duci și tu acolo și-o să arătăm amîndouă la fel. Jasmine e slabă băț, are șuvițe groase decolorate, belciug În nas și un ochi verde și unul albastru. Nici dacă s-ar strădui n-ar putea să semene mai puțin cu mine. — N-o să arătăm la fel! Îi răspund convinsă. Pur și simplu, o să am și eu sprîncenele pensate ca lumea! Hai, spune-mi. — Îhm hîm. Clatină din cap. — Să crezi tu. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am. Acum o mie de ani. Foarte bine, atunci! lovește Suze În masă triumfătoare. Du-te la el la birou și invită-l la prînz, așa, din senin. O să-i placă foarte mult asta. E o idee foarte bună. Mă străduiesc să nu-l prea deranjez pe Luke la serviciu, fiindcă e groaznic de ocupat. Dar, dacă Venetia poate face asta, eu de ce să nu pot? — Ok, o să Încerc varianta asta, zic, Înveselindu-mă brusc. Și o să-ți spun cum a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai spus și altora despre asta. — Nici măcar n-am remarcat! zic cu un rîs destul de strident. În orice caz, ar cam trebui să plec, tocmai treceam pe-aici... Îți urez o după-masă frumoasă, spuse Luke și mă sărută. — O să mă străduiesc. Îl strîng de braț. Și poate punem de un picnic mai Încolo? Luke are o grimasă. — Nu, Îmi pare rău. Trebuia să-ți fi spus, diseară vin tîrziu. Iau masa cu un nou client. — A, fac eu, neputînd să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Arăt ca un ștergător de praf enorm și gravid. Dar nu trebuie să fiu așa mărginită. Asta e moda. Probabil că și blugii stretch li s-au părut ridicoli la Început celor care i-au văzut prima dată. — Extraordinar, zic, străduindu-mă să-mi scot penele din gură. Ești un geniu, Danny. — Hai să mergem să bem ceva. Danny e Îmbujorat de Încîntare. Am chef de un Martini. — Poți să-mi pui astea În contul meu? Îi zic lui Jane. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai trăiești, tîmpitule!“. Și, În timp ce eu ezit, Întrebîndu-mă unde să mă duc, o fată În rochie roșie de seară postată În spatele unei mese drapate cu damasc Îmi zîmbește. — Bună seara! Îmi puteți arăta, vă rog, invitația? — E la soțul meu, străduindu-mă să-mi păstrez calmul, ca orice invitat obișnuit. A sosit mai devreme. Luke Brandon? Fata coboară cu degetul pe listă, apoi se oprește. Sigur că da! Îmi surîde. Poftiți, intrați, doamnă Brandon. Pornesc pe urmele grupului pus pe glume
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ok! zic. Plec chiar acum. — Bravo! Suze pare ușurată. Ăă... ne vedem... la un moment dat! — Mai vorbim! Mă grăbesc În hol, Îmi pun haina și iau liftul. CÎnd ajung afară, Suze și Jess au dispărut. Cred că se ascund! Străduindu-mă să mă port exact ca o femeie Însărcinată care face o plimbare de douăzeci de minute, pornesc spre poartă, răsucindu-mi capul ca la tenis, ba la stînga, ba la dreapta. O, Doamne, tocmai am văzut-o pe Suze
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]