14,503 matches
-
Nana este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, la izvoarele râului Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ402, care o leagă spre sud de Luica și spre nord de Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nana se ridică la
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
Spanțov este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Cetatea Veche, Spanțov (reședința) și Stancea. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN31, care leagă Oltenița de Călărași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Spanțov se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (64,04%), cu
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
trecut, Roseți-Volnași) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în estul județului, pe malul stâng al Dunării și al brațului Borcea, la limita cu județul Constanța. Este traversată de șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roseți se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
Ulmu este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Chirnogi, Făurei, Ulmu (reședința) și Zimbru. Comuna se află în centrul județului, pe malul estic al lacului Mostiștea și pe malul stâng al Argovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ304, care o leagă spre sud de Dorobanțu (unde se termină în DN31) și spre nord-est de Lupșanu (unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmu se ridică la de locuitori, în
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
România, formată din satele Cucuieți, Dorobanțu, Plătărești (reședința) și Podu Pitarului. Aceasta comuna incepe pe drumul cu Fundeni, si se termina (stanga - intrare spre Dorobantu) spre Podul Pitarului. Comuna se află în vestul județului, pe malul stâng al Dâmboviței. Este traversată de șoseaua județeană DJ301, care o leagă spre nord-vest de Fundeni și mai departe în județul Ilfov de Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3), și spre sud-est de Gălbinași, Vasilați și Budești (unde
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
Călărași, în nordul Câmpiei Mostiștei în bazinul râului Mostiștea. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Mostiștei. Autostrada București-Constanța trece prin comună, dar nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
Vâlcelele (în trecut, Crucea) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Floroaica și Vâlcelele (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ306, care o leagă spre sud de Cuza Vodă (unde se termină în DN3) și spre nord de Dragoș Vodă (unde se intersectează cu DN3A) și mai departe în județul Ialomița de Albești, Andrășești (unde se intersectează
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
I.C. Frimu) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Lunca, Ostrovu, Siliștea, Valea Argovei (reședința) și Vlădiceasca. Comuna se află în centrul județului, pe malul stâng al Râul Mostiștea și pe malurile afluentului acestuia, Argova. Este traversată de șoseaua județeană DJ303, care duce spre nord-vest la Gurbănești, Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3), și spre sud la Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
250 în satul Valea Mare, 135 în Valea Rusului, 90 în Domnița Maria și 1 în Hoinari”[6]". Un factor statut era favorizat și de faptul că cele două drumuri, numite azi D.N. 3 (București-Călărași-Constanța) și D.J. 313 (Dorobanțu-Plevna-Pelinu), ce traversau zona, treceau prin satul Valea Mare- Plevna. Până la 1891, Valea Mare aparținea de comuna Ulmu, iar Valea Rusului[7] depindea de comuna Lupșanu. În anul 1895 s-a format satul Domnița Maria, care s-a alipit comunei Plevna iar din
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Crângurile este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădulești (reședința), Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din satele Crângurile de Jos, Rătești și Crângurile
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Dragomirești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Decindeni, Dragomirești (reședința), Geangoești, Mogoșești, Râncăciov și Ungureni. Comuna se află pe malurile Dâmboviței, la vest de Târgoviște, și este traversată de șoseaua națională DN72A care leagă acest oraș de Câmpulung. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dragomirești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91
Comuna Dragomirești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301168_a_302497]
-
nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru regiunea în care se află. Principalele caracteristici ale climei comunei I.L. Caragiale: Rețeaua hidrografica principala a zonei este reprezentată de răul Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
Uliești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Croitori, Hanu lui Pală, Jugureni, Mânăstioara, Olteni, Ragu, Stavropolia și Uliești (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Teleorman, într-o zonă de câmpie traversată de râul Neajlov. Prin comună trec șoseaua națională DN61 care leagă Găeștiul de Giurgiu prin Ghimpați; și, pe la nord, autostrada București-Pitești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Uliești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Nucet (reședința). Comuna Nucet este situată în partea de S-V a județului Dâmbovița, se află la o altitudine de 202 m și se întinde pe o suprafață de 39 km². Comuna se află la sud de Târgoviște și este traversată de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de București. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nucet se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,72%), cu
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Tătărani este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Căprioru, Gheboieni, Priboiu și Tătărani (reședința). Comuna se află în vestul județului, în zona de deal de pe valea Dâmboviței. Ea este traversată pe malul stâng al râului de șoseaua națională DN72A care leagă Târgoviște de Câmpulung, iar pe malul drept, de șoseaua județeană DJ702B care urmează un drum paralel cu cea națională de la Dragomirești până la Oncești. Piemontul Cândești, situat la vest de
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
Văleni-Dâmbovița este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Mesteacăn și Văleni-Dâmbovița (reședința). Este situată în partea de nord-est a podișului Getic, la poalele Munților Bucegi, pe valea Dâmboviței. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ723, care leagă valea Dâmboviței și DN72A de valea Argeșelului și DN73D. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Văleni-Dâmbovița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Văleni-Dâmbovița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301195_a_302524]
-
zona de silvo - stepa e situată pădurea Independența, prin mijlocul căreia curge Șiretul. În componență ei găsim predominant salcie și plop. Fondul forestier al comunei Independența este de 793 ha, din care 510,93 ha reprezintă pădure. Teritoriul comunei este traversat pe direcția NV - SE de DN 25 Galați - Tecuci, drum modernizat; de asemenea alte drumuri de importanță locală asigura legături din Independența spre : Slobozia Conachi (DJ 255) și Schela (DC 42), iar DJ 251 Galați - Tecuci trece prin partea de
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
alte drumuri de importanță locală asigura legături din Independența spre : Slobozia Conachi (DJ 255) și Schela (DC 42), iar DJ 251 Galați - Tecuci trece prin partea de nord - est a teritoriului comunei. Paralel cu DN 25, calea ferata Galați - Tecuci traversează teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvoltării economice a așezării. Teritoriul comunei are 6745 ha, din care 6345 ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
este străbătută de râul Ialomița care curge de la vest la est, precum și de șoseaua națională DN2A ce leagă Slobozia de Urziceni, și de calea ferată ce leagă cele două orașe, pe care este deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balaciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
și interesante mărturii despre trecutul acestei localități. O altă mărturie arheologică de pe aceste meleaguri este chiar și Valul lui Athanaric (rex vizigot) - anul 375 e.n. Locuitorii comunei Cuca au păstrat mereu în memorie existența a doua valuri cu șanțuri ce traversau drumul ce lega comună de Galați, de la est la vest, localizate în această zonă, numindu-le “la Traian” sau “Troienas”, atribuindu-le împăratului român Traian. Istoricii și arheologii, cercetând, au explicat cât mai plauzibil trecutul acestor monumente impresionante prin dimensiunile
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
în 106 e.n., de partea de sud a dacilor liberi, carpii (acest val trece dincolo de Prut până la Tătar Bunar și Acherman din Basarabia de astăzi). Tot la sud-estul Moldovei mai există un alt val antic, situat mai la nord, care traversează județul Galați de astăzi, într-o direcție NV-SE sub denumirea de “Zidul lui Athanaric”(375 e.n. Marcellius Ammianus). De menționat că ambele valuri traversează șoseaua Galati-Bârlad, arteră de circulație care trece chiar prin centru comunei Cuca și care, în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Tot la sud-estul Moldovei mai există un alt val antic, situat mai la nord, care traversează județul Galați de astăzi, într-o direcție NV-SE sub denumirea de “Zidul lui Athanaric”(375 e.n. Marcellius Ammianus). De menționat că ambele valuri traversează șoseaua Galati-Bârlad, arteră de circulație care trece chiar prin centru comunei Cuca și care, în vechime (sec. al XVI-lea), purta numele de :”Drumul Mare” sau “Drumul lui Rareș”. Valul lui Athanaric începe din satul Stoicani, școala generală din acest
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
trece chiar prin centru comunei Cuca și care, în vechime (sec. al XVI-lea), purta numele de :”Drumul Mare” sau “Drumul lui Rareș”. Valul lui Athanaric începe din satul Stoicani, școala generală din acest sat este construită chiar pe val, traversează satul Fântânele- comună Scânteiești și se îndreaptă spre N-V, ajungând la șoseaua Galati-Barlad, la kilometrul 22 - punctul “Troienas”, unde are o lățime de 24 metri (în afară de șanț) și o înălțime e circa 1 km, până la 2 km în sud
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
cercetările de unde au fost lăsate de prof. R. Vulpe în 1951 și a identificat traseul acestui val, începând din Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul nu este observabil și nu poate fi urmărit, în schimb apare pe latura de vest
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Ciocârlia este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciocârlia (reședința) și Cotorca. Comuna se află în nord-vestul județului, la nord de orașul Urziceni și la sud de limita cu județul Buzău. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de Buzău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocârlia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,42%). Pentru
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]