119,707 matches
-
a pătruns în Roma și l-a forțat pe Henric să se retragă, însă o scurtă rebeliune a cetățenilor a condus la prădarea orașului vreme de trei zile (mai 1084), după care Guiscard l-a escortat pe papă în cetate. Fiul lui Guiscard, Bohemund, lăsat în Balcani și pentru o vreme stăpân în Tesalia, nu a reușit să mențină cuceririle din Bizanț, fiind nevoit de împăratul Alexios să bată în retragere. Guiscard, revenind în Balcani cu 150 de vase pentru reluarea
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
odată cu 500 de cavaleri normanzi la 17 iulie 1085. Guiscard a fost înmormântat în mausoleul familiei Hauteville din abația Sfintei Treimi din Venosa. Numele orașului Fiscardo din Cefalonia își datorează numele lui Guiscard. Guiscard a fost succedat de către Roger "Borsa", fiul său din căsătoria cu Sichelgaita, în vreme ce Boemund, fiul său mai mare, dar de pe urma căsătoriei anterioare cu Alberada, a rămas în afara succesiunii. Robert Guiscard a mai avut doi fii, tot cu Sichelgaita: Guy de Hauteville (devenit duce de Amalfi și de
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
1085. Guiscard a fost înmormântat în mausoleul familiei Hauteville din abația Sfintei Treimi din Venosa. Numele orașului Fiscardo din Cefalonia își datorează numele lui Guiscard. Guiscard a fost succedat de către Roger "Borsa", fiul său din căsătoria cu Sichelgaita, în vreme ce Boemund, fiul său mai mare, dar de pe urma căsătoriei anterioare cu Alberada, a rămas în afara succesiunii. Robert Guiscard a mai avut doi fii, tot cu Sichelgaita: Guy de Hauteville (devenit duce de Amalfi și de Sorrento) și Robert Scalio, niciunul dintre aceștia netulburându
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
își datorează numele lui Guiscard. Guiscard a fost succedat de către Roger "Borsa", fiul său din căsătoria cu Sichelgaita, în vreme ce Boemund, fiul său mai mare, dar de pe urma căsătoriei anterioare cu Alberada, a rămas în afara succesiunii. Robert Guiscard a mai avut doi fii, tot cu Sichelgaita: Guy de Hauteville (devenit duce de Amalfi și de Sorrento) și Robert Scalio, niciunul dintre aceștia netulburându-i pe cei doi frați mai mari. La moartea sa, Guiscard era duce de Apulia și Calabria, principe de Salerno
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
(Abélard, Abelardo, Abailardo) (n. cca. 1044-d. 1081) a fost un nobil normand din Dinastia Hauteville din sudul Italiei. Abelard era fiul mai mare al lui Umfredo, conte de Apulia și Calabria (1051-1057) cu soția sa, longobarda, Gaitelgrima de Salerno. Abelard urma să moștenească pământurile tatălui său, însă Robert Guiscard, unchiul și protectorul său, ales conte la moartea lui Umfredo, le-a
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
revenit în peninsulă anul următor, anihilând cu ușurință pe cei mai mulți dintre răsculați. Cu toate acestea, el a căzut bolnav la Trani și dus la Bari, unde soția sa, Sichelgaita i-a convins pe baroni să îl proclame ca moștenitor pe fiul său, Roger Borsa. Abelard a fost singurul dintre baroni care nu a fost de acord cu alegerea acestuia, pretinzând că moștenitorul de drept al ducatului de Apulia era el însuși. El s-a răsculat din nou în 1078, având alături
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
drept al ducatului de Apulia era el însuși. El s-a răsculat din nou în 1078, având alături pe Godefroi de Conversano și pe Petru al II-lea de Trani și bucurându-se de sprijinul principelui Iordan I de Capua, fiul lui Richard I. O pace separată s-a încheiat cu Iordan, iar rebeliunea, care inițial era foarte bine organizată, s-a desființat în 1079. Abelard a fost exilat în 1080. El a călătorit la Constantinopol împreună cu fratele său Herman, cei
Abelard de Hauteville () [Corola-website/Science/328227_a_329556]
-
(n. după 1055 - d. 12 sau 18 sau 19 septembrie 1092) a fost fiul cel mare al contelui Roger I de Sicilia, rezultat dintr-o relație extraconjugala. Că războinic, el a luat parte de la o vârstă timpurie la cuceririle efectuate de tatăl său în Sicilia, devenind conte de Siracuza. În 1077, la asediul asupra
Iordan de Hauteville () [Corola-website/Science/328239_a_329568]
-
trecut la conducerea unor nobili nemulțumiți aflați în stare de rebeliune față de Roger I. Tatăl său a revenit și imediat a luat măsura de a-i orbi pe conducătorii revoltei, singurul care a primit iertarea (în ultimul moment) fiind chiar fiul său. Din acel moment, Iordan a devenit mai loial că niciodată. În 22 mai 1085, flotă lui Roger I a debarcat cavaleria lui Iordan la 15 mile nord de Siracuza. În 25 mai, navele contelui și cele ale emirului de
Iordan de Hauteville () [Corola-website/Science/328239_a_329568]
-
Robert al II-lea (d. 1134 sau 1137) a fost conte normand de Loritello din 1107 până la moarte. Robert era fiul și succesorul contelui Robert I de Loritello, care a murit în 1107. El s-a căsătorit cu verișoara sa de mâna a doua Adelaida, una dintre fiicele regelui Roger II al Siciliei cu prima sa soție, Elvira de Castilia. Robert
Robert al II-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328245_a_329574]
-
de Loritello, care a murit în 1107. El s-a căsătorit cu verișoara sa de mâna a doua Adelaida, una dintre fiicele regelui Roger II al Siciliei cu prima sa soție, Elvira de Castilia. Robert și Adelaida au avut un fiu, pe nume Guillaume, care i-a succedat la conducerea comitatului. Robert a fost în bune relații cu Biserica. El a participat la conciliul de la Troia din 1115 inițiat de Papa Pascal al II-lea și la cel din 1120 al
Robert al II-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328245_a_329574]
-
Geoffroi sau Godefroi a fost cel de al doilea fiu al contelui normand Roger I de Sicilia. Geoffroi a fost probabil un bastard, ca și fratele său mai mare, Iordan, însă există posibilitatea să fi fost fiu legitim avut de Roger I fie cu Iudith d'Évreux fie cu Eremburga
Geoffroi de Ragusa () [Corola-website/Science/328241_a_329570]
-
Geoffroi sau Godefroi a fost cel de al doilea fiu al contelui normand Roger I de Sicilia. Geoffroi a fost probabil un bastard, ca și fratele său mai mare, Iordan, însă există posibilitatea să fi fost fiu legitim avut de Roger I fie cu Iudith d'Évreux fie cu Eremburga de Mortain. Indiferent de acestea, el nu a avut nicio șansă de moștenire, din cauză că suferea de lepră ("morbus elephantinus"), potrivit descrierii lui Goffredo Malaterra sau de vreo
Geoffroi de Ragusa () [Corola-website/Science/328241_a_329570]
-
au fost copiii favoriți ai mamei lor și foarte apropiați înte ei. Sofia Albertina a trăit la curtea mamei sale și sub strictul ei control până la moartea acesteia, în 1782. În timpul conflictului din 1778, când mama ei susținut zvonul că fiul ei, regele Gustav al III-lea, a dat sarcina de a conceape moștenitorul său contelui Frederick Adolf Munck, Sofia Albertina și fratele ei Frederick au fost de partea mamei lor. În 1780, când trăsura fostei regine Louisa s-a întâlnit
Sofia Albertina a Suediei () [Corola-website/Science/328244_a_329573]
-
indicat că nu a fost exclus ca ea să fi avut o viață amoroasă. Au existat zvonuri persistente că Sofia Albertina a născut un copil în 1785/86. E posibil ca tatăl să fi fost contele Fredrik Vilhelm von Hessenstein, fiul regelui Frederic I al Suediei și a metresei sale, Hedvig Taube. O altă sugestie pentru tatăl copilului a fost Gustav Badin, majordomul ei african, însă nu există nici o mențiune că micuțul ar fi fost de rasă mixtă. Fustav al III
Sofia Albertina a Suediei () [Corola-website/Science/328244_a_329573]
-
de Busca, de Lancia, de Ceva și de Savona. Adelaida s-a căsătorit cu contele Roger I de Sicilia din dinastia Hauteville în 1089, fiind cea de a treia soție a acestuia, în timp ce sora ei a luat de soț pe fiul bastard al lui Roger, Iordan. Roger I a murit în 1101, iar Adelaida a guvernat că regenta de Sicilia pentru fiii ei care s-au succedat la domnie, Simon și Roger. Pe parcursul guvernării sale, emirul Christodulus a dobândit o mare
Adelaida del Vasto () [Corola-website/Science/328243_a_329572]
-
Hauteville în 1089, fiind cea de a treia soție a acestuia, în timp ce sora ei a luat de soț pe fiul bastard al lui Roger, Iordan. Roger I a murit în 1101, iar Adelaida a guvernat că regenta de Sicilia pentru fiii ei care s-au succedat la domnie, Simon și Roger. Pe parcursul guvernării sale, emirul Christodulus a dobândit o mare influență la curte și Palermo a fost stabilit drept capitală a statului sicilian. Fie ca urmare a influenței sale sau în timpul
Adelaida del Vasto () [Corola-website/Science/328243_a_329572]
-
Roger al II-lea nu era încă suficient de matur pentru a putea conduce Sicilia singur. Balduin a trimis ambasadori în Sicilia și neașteptat de repede a acceptat orice condiție pe care Adelaida ar fi pus-o; Adelaida solicită că fiul lor, dacă ar fi avut să aibă vreunul, să moștenească Regatul Ierusalimului, iar dacă nu ar fi avut niciun copil, atunci regatul să treacă în stăpânirea propriului ei fiu, Roger al II-lea. Adelaida a adus cu sine o cantitate
Adelaida del Vasto () [Corola-website/Science/328243_a_329572]
-
condiție pe care Adelaida ar fi pus-o; Adelaida solicită că fiul lor, dacă ar fi avut să aibă vreunul, să moștenească Regatul Ierusalimului, iar dacă nu ar fi avut niciun copil, atunci regatul să treacă în stăpânirea propriului ei fiu, Roger al II-lea. Adelaida a adus cu sine o cantitate enormă de bani, ca și câțiva arcași musulmani și 1.000 de alti soldați sicilieni. Adelaida nu se mai află la prima tinerețe, așa că nu a apărut niciun urmaș
Adelaida del Vasto () [Corola-website/Science/328243_a_329572]
-
Hauteville stabilit în sudul Italiei, devenit duce de Apulia și conducător efectiv al Italiei de sud de la 1085 până la moarte; spre deosebire de domnia tatălui și antecesorului său, cea a lui Roger a fost caracterizată mai degrabă prin anarhie feudală. Roger era fiul ducelui Robert Guiscard de Apulia, cuceritor al sudului Italiei și al Siciliei cu cea de a doua soție a sa, longobarda Sichelgaita. La moartea lui Guiscard, ambițioasa mamă a lui a manevrat lucrurile astfel încât succesiunea să îi revină lui, în detrimentul
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
abolindu-i comitatul. În 1092, Roger Borsa s-a căsătorit cu Adela de Flandra, fiică a contelui Robert I de Flandra și rămasă văduvă după moartea primului soț, regele Canut al IV-lea al Danemarcei. Borsa a fost succedat de fiul său, Guillaume al II-lea. Totuși, Guillaume s-a dovedit a fi un suveran slab ca guvernator, iar teritoriul Apuliei va fi până la urmă moștenit de către un văr, Roger al II-lea al Siciliei. Una dintre sursele primare pentru domnia
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
Guillaume a fost un nobil normand din dinastia Hauteville, stabilit în sudul Italiei și devenit conte de Loritello din 1137. Guillaume a fost fiul contelui Robert al II-lea de Loritello, căruia i-a succedat în 1137. El a domnit pentru scurtă vreme, din cauza că, imediat după preluarea comitatului, împăratul Lothar al III-lea a descins în Peninsula Italica pentru a lupta împotriva pretențiilor
Guillaume de Loritello () [Corola-website/Science/328252_a_329581]
-
Bohemund al II-lea (Boemund) (n. 1108-d. 1130) a fost un nobil normand din dinastia Hauteville, devenit principe de Taranto și de Antiohia din 1111. Bohemund era fiul fondatorului celor două principate, Bohemund I, cu Cecilia, fiică a regelui Filip I al Franței. În privința stăpânirii asupra Taranto, aceasta a fost pierdută în favoarea lui Roger al II-lea al Siciliei în 1128. Atunci când tatăl său Bohemund I a murit
Bohemund al II-lea de Antiohia () [Corola-website/Science/328256_a_329585]
-
perioadă. În 1127, Bohemund a asediat și capturat Kafartab, ucigând pe toți locuitorii acestuia. El a mai atacat și Shaizar, poetul și cronicarul arab Usamah ibn-Munqidh, participant la eveniment, pretinzând că el însuși ar fi luptat cu principele Boemund ("ibn-Maymun", "fiul lui Bohemund", cum îl numește el). Următorii ani ai domniei sale în Antiohia au fost marcați de conflictele cu contele Josselin I de Courtenay, conducătorul Edessei și de hărțuieli armate cu acesta la granița de nord a principatului. Atât Bohemund cât
Bohemund al II-lea de Antiohia () [Corola-website/Science/328256_a_329585]
-
două trăsături: sunt cât se poate de pufoși și pun mare preț pe distracție. În același oraș trăiește însă și Boris Boo Hoo, cel care incearca mereu să le strice distracția, iar acțiunile lui duc întotdeauna la situații amuzante, alături de fiul său, Băiețelul. Fiecare episod este prezentat de două personaje animate, zânele pufoase Codită și Moț. Serialul surprinde esență comediei prin gesturi, mimica și situații. Dublajul a fost realizat de studioul Mediavision.
Pufoșii Ha Ha () [Corola-website/Science/328274_a_329603]