118,056 matches
-
Pantazi a trebuit să-și întrerupă studiile, fiind mobilizat ca sublocotenent. După război, în 1920, și-a luat licența în matematici cu mențiunea "foarte bine" la Universitatea din București și a plecat imediat la Paris. Aici își trece din nou licența în matematici, la Sorbona, în 1922, apoi își prepară teza de doctorat în matematici, pe care o susține la 12 ianuarie 1922. Teza avea ca subiect " Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
lui serie de liceeni a avut ca elev pe , care, ulterior, întrecându-și maestrul, și-a luat doctoratul în matematici cu câțiva ani înaintea lui Abramescu. După terminarea liceului, Angelescu a plecat la Paris. Aici, la Sorbona, și-a luat licență în matematici, iar la 7 aprilie 1916 și-a luat doctoratul în științele matematice cu o teza având că subiect: „Sur leș polynômes généralisant leș polynômes de Legendre et d’Hermite et sur le calcul approché des intégrals multiples”. După ce
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
din Facultate. Părăsește, studiile de filosofie, spre a urma cursurile Facultății de Drept din București. Student fiind, începe să frecventeze Cercul de Studii Sociale, întemeiat de N. D. Cocea, al cărui sediu se afla chiar în casa acestuia. Luându-și licența în Drept, Constantin Titel Petrescu audiază prelegerile Universității Sorbona de la Paris, specializându-se în domeniul penal, după care revine la București și se înscrie, în 1911, în Baroul de Ilfov, ca avocat pledant. Dar maturizat, reia viața politică, devenind colaborator
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
este un canal de televiziune privat din România specializat pe emisiuni muzicale. A fost lansat pe 15 iunie 2002, cu ocazia concertului lui Enrique Iglesias de pe stadionul Lia Manoliu. MTV a preluat licență audioviziuală folosită până atunci de MCM România, versiunea românească a canalului francez de muzică MCM. Pe 18 decembrie 2007, ProTV SĂ a preluat licență de la compania Music Television System SRL din București, semnând un contract cu Viacom Internațional Media Networks
MTV România () [Corola-website/Science/303257_a_304586]
-
15 iunie 2002, cu ocazia concertului lui Enrique Iglesias de pe stadionul Lia Manoliu. MTV a preluat licență audioviziuală folosită până atunci de MCM România, versiunea românească a canalului francez de muzică MCM. Pe 18 decembrie 2007, ProTV SĂ a preluat licență de la compania Music Television System SRL din București, semnând un contract cu Viacom Internațional Media Networks din Londra. Circa 65% din muzică difuzată pe post este de orginte internațională, iar 35% locală. Proporția emisiunilor internaționale este de 80% în comparație cu cele
MTV România () [Corola-website/Science/303257_a_304586]
-
mai întins decât se bănuise până atunci. S-au descoperit și urmele unei bătălii, sub forma vârfurilor de săgeată descoperite în straturi care datează de la începutul secolului al XII-lea î.Hr. Korfmann a murit la 11 august, 2005, și, deoarece licența de excavații era pe numele său, nu se știa cum și când vor fi reluate cercetările. În vara anului 2006, săpăturile au continuat sub conducerea colegului lui Korfmann Ernst Pernicka, cu o nouă licență. În anii 1920, istoricul elvețian Emil
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
la 11 august, 2005, și, deoarece licența de excavații era pe numele său, nu se știa cum și când vor fi reluate cercetările. În vara anului 2006, săpăturile au continuat sub conducerea colegului lui Korfmann Ernst Pernicka, cu o nouă licență. În anii 1920, istoricul elvețian Emil Forrer a afirmat că denumirile de orașe descoperite în textele hitite — "Wilusa" și "Taruisa" — ar trebui identificate cu Ilium și respectiv cu Troia. El a observat și că numele unui rege al Wilusei, "Alaksandus
Troia () [Corola-website/Science/303252_a_304581]
-
altor creații. Situl permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o parte din drepturile pe care le au și să-și păstreze cealaltă parte, printr-o multitudine de mecanisme, printre care eliberarea lucrărilor în domeniul public sau sub licențe de conținut deschis. Intenția avută în vedere este aceea de a evita barierele pe care le pun legile drepturilor de autor în calea liberei circulații a informațiilor. Proiectul furnizează o serie de licențe libere pe care titularii drepturilor de autor
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
eliberarea lucrărilor în domeniul public sau sub licențe de conținut deschis. Intenția avută în vedere este aceea de a evita barierele pe care le pun legile drepturilor de autor în calea liberei circulații a informațiilor. Proiectul furnizează o serie de licențe libere pe care titularii drepturilor de autor le pot alege atunci cînd doresc să-și publice lucrările pe Internet. Sunt furnizate de asemenea servicii prin care sunt descrise lucrările și licențele corespunzătoare, și astfel se facilitează prelucrarea și localizarea automată
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
liberei circulații a informațiilor. Proiectul furnizează o serie de licențe libere pe care titularii drepturilor de autor le pot alege atunci cînd doresc să-și publice lucrările pe Internet. Sunt furnizate de asemenea servicii prin care sunt descrise lucrările și licențele corespunzătoare, și astfel se facilitează prelucrarea și localizarea automată a lucrărilor. Proiectul furnizează și contract al Copyright-ului Fondatorilor, care își propune să restabilească efectele inițiale ale legii dreptului de autor din SUA, așa cum au fost ele gîndite de fondatorii
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
că firmele de distribuție a diverselor lucrări au ajuns să domine cultura modernă prin crearea, menținerea și extinderea monopolului asupra produselor culturale, ca de exemplu muzica și filmele destinate maselor. Creative Commons, spune el, oferă o alternativă la aceste restricții. Licența Creative Commons a fost precedată de licențele „Open Publication” și GNU pentru documentație liberă (GFDL). Licența GFDL a fost gîndită inițial pentru a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
au ajuns să domine cultura modernă prin crearea, menținerea și extinderea monopolului asupra produselor culturale, ca de exemplu muzica și filmele destinate maselor. Creative Commons, spune el, oferă o alternativă la aceste restricții. Licența Creative Commons a fost precedată de licențele „Open Publication” și GNU pentru documentație liberă (GFDL). Licența GFDL a fost gîndită inițial pentru a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența „Open Publication” este în mare măsură ieșită
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
și extinderea monopolului asupra produselor culturale, ca de exemplu muzica și filmele destinate maselor. Creative Commons, spune el, oferă o alternativă la aceste restricții. Licența Creative Commons a fost precedată de licențele „Open Publication” și GNU pentru documentație liberă (GFDL). Licența GFDL a fost gîndită inițial pentru a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența „Open Publication” este în mare măsură ieșită din uz, iar fondatorul ei recomandă ca noile proiecte
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
Licența Creative Commons a fost precedată de licențele „Open Publication” și GNU pentru documentație liberă (GFDL). Licența GFDL a fost gîndită inițial pentru a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența „Open Publication” este în mare măsură ieșită din uz, iar fondatorul ei recomandă ca noile proiecte să nu o mai folosească. Ambele licențe conțineau părți opționale care, în opinia criticilor, le făceau mai puțin libere. GFDL diferă de CC prin
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
a fi aplicată la documentația pentru software, dar astăzi cuprinde și proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licența „Open Publication” este în mare măsură ieșită din uz, iar fondatorul ei recomandă ca noile proiecte să nu o mai folosească. Ambele licențe conțineau părți opționale care, în opinia criticilor, le făceau mai puțin libere. GFDL diferă de CC prin cerința ca lucrările la care se aplică să fie distribuite într-un format „transparent”, care să nu aparțină cuiva și nici să nu
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
lucrările la care se aplică să fie distribuite într-un format „transparent”, care să nu aparțină cuiva și nici să nu fie confidențial. Creative Commons își are centrul la San Francisco și a fost lansată în 2001. Primul set de licențe CC a fost publicat la 16 decembrie 2002. În 2004 proiectului i-a fost acordat premiul „Golden Nica Award” de către Prix Ars Electronica, la secțiunea „Net Vision”. Licențele Creative Commons au fost scrise din perspectiva sistemului legal din Statele Unite, ceea ce
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
la San Francisco și a fost lansată în 2001. Primul set de licențe CC a fost publicat la 16 decembrie 2002. În 2004 proiectului i-a fost acordat premiul „Golden Nica Award” de către Prix Ars Electronica, la secțiunea „Net Vision”. Licențele Creative Commons au fost scrise din perspectiva sistemului legal din Statele Unite, ceea ce face ca formularea lor să nu se cupleze suficient de bine cu legile altor țări. Există posibilitatea ca, folosind modelul SUA indiferent de legile locale, licențele să devină
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
Net Vision”. Licențele Creative Commons au fost scrise din perspectiva sistemului legal din Statele Unite, ceea ce face ca formularea lor să nu se cupleze suficient de bine cu legile altor țări. Există posibilitatea ca, folosind modelul SUA indiferent de legile locale, licențele să devină neaplicabile. Pentru a evita astfel de probleme a fost pornit proiectul "iCommons", menit să ajusteze formularea din punct de vedere legal a licențelor CC în acord cu legile fiecărei țări. În iulie 2006 versiunile corespunzătoare unui număr de
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
bine cu legile altor țări. Există posibilitatea ca, folosind modelul SUA indiferent de legile locale, licențele să devină neaplicabile. Pentru a evita astfel de probleme a fost pornit proiectul "iCommons", menit să ajusteze formularea din punct de vedere legal a licențelor CC în acord cu legile fiecărei țări. În iulie 2006 versiunile corespunzătoare unui număr de 32 de țări au fost definitivate. Creative Commons Worldwide. Versiunea pentru România a fost aprobată în 2 septembrie 2008, dând astfel posibilitatea de licențiere a
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
țări. În iulie 2006 versiunile corespunzătoare unui număr de 32 de țări au fost definitivate. Creative Commons Worldwide. Versiunea pentru România a fost aprobată în 2 septembrie 2008, dând astfel posibilitatea de licențiere a operelor printr-una dintre cele șase licențe "Creative Commons" adaptate la legea română, fiind acceptabilă întreaga serie de licențe adaptate (versiunea 3.0 de la Atribuire (BY) până la Atribuire-Necomercial-Fără Modificări (BY-NC-ND)) În primul an de existență Creative Commons nu a primit critici majore. Recent însă au fost exprimate
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
au fost definitivate. Creative Commons Worldwide. Versiunea pentru România a fost aprobată în 2 septembrie 2008, dând astfel posibilitatea de licențiere a operelor printr-una dintre cele șase licențe "Creative Commons" adaptate la legea română, fiind acceptabilă întreaga serie de licențe adaptate (versiunea 3.0 de la Atribuire (BY) până la Atribuire-Necomercial-Fără Modificări (BY-NC-ND)) În primul an de existență Creative Commons nu a primit critici majore. Recent însă au fost exprimate plîngeri ce vizează valoarea și obiectivele organizației. Atitudinea critică se referă în
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
până la Atribuire-Necomercial-Fără Modificări (BY-NC-ND)) În primul an de existență Creative Commons nu a primit critici majore. Recent însă au fost exprimate plîngeri ce vizează valoarea și obiectivele organizației. Atitudinea critică se referă în principal la lipsa unui standard minim al licențelor, la inutilitatea unor asemenea licențe, la riscul de a reduce drepturile utilizatorilor sau la subminarea drepturilor de autor. Licențele CC sînt aplicate de aproximativ 7 milioane de pagini de internet. Proiectele cele mai cunoscute sînt listate mai jos. Trebuie precizat
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
primul an de existență Creative Commons nu a primit critici majore. Recent însă au fost exprimate plîngeri ce vizează valoarea și obiectivele organizației. Atitudinea critică se referă în principal la lipsa unui standard minim al licențelor, la inutilitatea unor asemenea licențe, la riscul de a reduce drepturile utilizatorilor sau la subminarea drepturilor de autor. Licențele CC sînt aplicate de aproximativ 7 milioane de pagini de internet. Proiectele cele mai cunoscute sînt listate mai jos. Trebuie precizat că nu tot materialul de pe
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
fost exprimate plîngeri ce vizează valoarea și obiectivele organizației. Atitudinea critică se referă în principal la lipsa unui standard minim al licențelor, la inutilitatea unor asemenea licențe, la riscul de a reduce drepturile utilizatorilor sau la subminarea drepturilor de autor. Licențele CC sînt aplicate de aproximativ 7 milioane de pagini de internet. Proiectele cele mai cunoscute sînt listate mai jos. Trebuie precizat că nu tot materialul de pe aceste situri este disponibil sub o licență CC. Pentru a descoperi materiale disponibile sub
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]
-
utilizatorilor sau la subminarea drepturilor de autor. Licențele CC sînt aplicate de aproximativ 7 milioane de pagini de internet. Proiectele cele mai cunoscute sînt listate mai jos. Trebuie precizat că nu tot materialul de pe aceste situri este disponibil sub o licență CC. Pentru a descoperi materiale disponibile sub o licență CC există numeroase motoare de căutare și cataloage, printre care:
Creative Commons () [Corola-website/Science/303269_a_304598]