11,819 matches
-
Cimitirul de onoare Pro Patria se află în București, pe Șoseaua Olteniței 9 bis, lângă cimitirul Bellu și a fost amenajat după planurile arhitectului peisagist R. Lange. Autoritatea militară de ocupație germană din Primul Război Mondial a înființat cimitirul în anul 1917, iar inaugurarea lui oficială a avut loc la 24
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
Sterie Ciumetti, sau Sterie G. (Gușa) Ciumetti, scris uneori și Ciumeti, a fost un inginer constructor de poduri și șosele și profesor de matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
din comuna sa natală până la Bitolia călare pe un catâr. Efortul pe care un tânăr trebuia să-l facă pentru a putea studia era tipic vremurilor și locurilor acelora. Sterie urmează Politehnica în București, devenind inginer constructor de poduri și șosele. Pentru scurt timp, revine la Bitolia ca profesor de matematică, în același timp cu un alt absolvent al liceului, viitorul academician Pericle Papahagi, în momentul când liceul de acolo, condus de inspectorul școlar Apostolul Mărgărit, a fost părăsit de profesorii
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
județe ale Cadrilaterului. Sterie Ciumetti este numit primul șef al Serviciului tehnic județean de la Silistra, capitala județului Durostor (mai apoi numit Silistra). Sub conducrea lui Sterie Ciumetti au fost numiți în tot județul un număr suficient de cantonieri pentru îngrijirea șoselelor, el supraveghând și asigurând bună execuție a reparării drumurilor prin astuparea gropilor, curățării acostamentelor și refacerii șanțurilor. Mai apoi Sterie Ciumetti, ca și Pericle Papahagi și alți români din Cadrilater, se va stabili în România. Sterie Ciumeti va locui și
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
La Huși face parte din corpul tehnic în perioada care a urmat declarației de război contra Austro-Ungariei, când lumea alarmată pleacă spre Moldova - locul de retragere al armatei românești. La Constanța Sterie Ciumetti este numit inspector general de poduri și șosele. Sterie Ciumetti s-a căsătorit cu Anastasia (născută Papahagi) care se trăgea tot dintr-o familie de păstori, din zona munților Pind, și care a urmat numai șase clase de liceu. Pe vremea aceea în Balcani nu era obișnuit ca
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Rainer, reputat anatomist și antropolog. În timpul Primului Război Mondial este mobilizată cu gradul de maior și conduce trei spitale militare - spitalul Colțea, spitalul de chirurgie instalat la Palatul regal din Calea Victoriei (la cererea Reginei Maria) și spitalul de la Școala de Poduri și Șosele, organizat de Societatea pentru Profilaxia Tuberculozei - unde operează soldații răniți. După război își continuă activitatea profesională și cercetările alături de soțul său. Este aleasă membru a Academiei de Medicină din România (1935) și membru de onoare a Societății de Biologie din
Marta Trancu-Rainer () [Corola-website/Science/327617_a_328946]
-
în plină ploaie. După o porțiune de drum, Anca întoarce mașina și îl ia de pe drum. Din cauza faptului că a fost orbită de farul unei mașini ce venea din direcție opusă, femeia pierde controlul asupra volanului și mașina iese de pe șosea și ajunge pe câmp. Ei sunt găzduiți până dimineață la un popas turistic aflat la o jumătate de km. A doua zi dimineața mașina este scoasă de pe câmp cu ajutorul unui tractor, iar cei doi își continuă drumul spre Sinaia. Ei
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
nord-vestul Tirolului. Ammersattle este situat între Ammergauer Hochplatte (2082 m.) la nord-vest, Scheinbergspitz (1926 m.) la nord, Kreuzspitze (2185 m.) în sud-est și Geierköpfe (2161 m.) în sud-vest. Primele trei dintre aceste vârfuri sunt în Germania, iar Geierköpfe în Austria. Șoseaua care străbate a fost construită în secolul al XIX-lea, în timpul domniei regelui Maximilian al II-lea al Bavariei, si a fost inaugurată în 1852. În semn de amintire a construcției acestei șosele montane a fost înălțat în 1872 un
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
sunt în Germania, iar Geierköpfe în Austria. Șoseaua care străbate a fost construită în secolul al XIX-lea, în timpul domniei regelui Maximilian al II-lea al Bavariei, si a fost inaugurată în 1852. În semn de amintire a construcției acestei șosele montane a fost înălțat în 1872 un monument în localitatea Planșee. Pasul are o înclinație maximă de 12%. El este în cea mai mare parte destul de drept, desi înclinația crește înspre vârf. Ammersattel este străbătut de o șosea (în Germania
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
construcției acestei șosele montane a fost înălțat în 1872 un monument în localitatea Planșee. Pasul are o înclinație maximă de 12%. El este în cea mai mare parte destul de drept, desi înclinația crește înspre vârf. Ammersattel este străbătut de o șosea (în Germania: Bayerische Staatsstraße 2060; în Austria: Tiroler Landesstraße 255) care leagă localitățile Ettal din Oberammergau (în districtul Garmisch-Partenkirchen) și Reutte din Tirol (în districtul Reutte). Ea începe de la nord-est de pe valea "Graswangtal" aflată de-a lungul râului Linder, care
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
districtul Garmisch-Partenkirchen) și Reutte din Tirol (în districtul Reutte). Ea începe de la nord-est de pe valea "Graswangtal" aflată de-a lungul râului Linder, care se varsă prin subsolul calcaros în Ammer, prin "Graswang" și prin dreptul "castelului Linderhof". Pe partea austriacă, șoseaua trece pe malul lacului Planșee până la "Reutte". Șoseaua care străbate Ammersattel se desparte de la Ettal (Germania) de Bundesstraße 23 și se unește la Reutte (Austria) cu Fernpass-Straße (B179).
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
Reutte). Ea începe de la nord-est de pe valea "Graswangtal" aflată de-a lungul râului Linder, care se varsă prin subsolul calcaros în Ammer, prin "Graswang" și prin dreptul "castelului Linderhof". Pe partea austriacă, șoseaua trece pe malul lacului Planșee până la "Reutte". Șoseaua care străbate Ammersattel se desparte de la Ettal (Germania) de Bundesstraße 23 și se unește la Reutte (Austria) cu Fernpass-Straße (B179).
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către marginea masivului, de-a lungul unor vechi rupturi ale scoarței, se insinuează către suprafață izvoare minerale. În jurul lor s-au ridicat numeroase stațiuni balneoclimatice, pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având din parcul de pe colina Kosciuszko o vedere magnifică asupră întregului masiv Karkonosze, trimite aproape radiar arterele de legătură spre toate stațiunile
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
inclusiv Calea Victoriei, a construit străzi drepte, le-a îndreptat și le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat vederile în lucrarea "Viitorul Bucureștilor", ed. Tribuna Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electică și canalizare, de o amploare
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
drepte, le-a îndreptat și le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat vederile în lucrarea "Viitorul Bucureștilor", ed. Tribuna Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electică și canalizare, de o amploare nemaîntâlnită până atunci. A înființat
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat vederile în lucrarea "Viitorul Bucureștilor", ed. Tribuna Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electică și canalizare, de o amploare nemaîntâlnită până atunci. A înființat "Muzeul Comunal pentru salvarea vestigiilor trecutului
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
apropierea sa se mai afla mai multe comune de tip moșav: Ganey Am, Yarkona, Adanim, Ramot Hashavim, Kfar Malal și Givat Hen. Limita fizică a orașului la sud este formată de rîul Yarkon, iar la vest, în mare parte, de Șoseaua 4. În anii 2000, populația orașului a crescut într-un ritm rapid din cauza amploarei construcțiilor. Spre deosebire de orașele din jur, Hod Hasharon mai dispune încă de numeroase terenuri virane și de suprafețe agricole, dintre care unele au fost alocate construcțiilor de
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
medie a bronzului. La mijlocul anului 2012 s-a deschis pentru public un parc arheologic și de distracții care include un spațiu cu vestigii și reproduceri ale uneltelor agricole folosite în regiune în antichitate. În august 2012, în cursul lucrărilor pentru șoseaua Kfar Malal, s-a descoperit un atelier antic de producere pe scară comercială a uleiului de măsline datând din epoca bizantină și până la cea a Califatului Arab, adică secolul al VI-lea - VIII-lea.
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
prin faza greco-catolică, după 1948, comunitatea și lăcașul sunt ortodoxe. Un program parțial de restaurare (cercetări arheologice și reamenajări de paramente și pardoseli) s-a derulat acolo la începutul anilor ' 90. Localitatea Ostrov este așezată în sud-vestul Hațegului, pe vechea șosea romană care făcea legătura dintre Sarmizegetusa și locul ieșirii Streiului din depresiune. Și-a primit numele de la poziția înconjurată de cursul Râului Mare și Apei Borii. Prima dată s-a aflat despre biserică datorită cercetătorilor epocii romane (sec. XVIII), iar
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș, datează din anul 1700. Are hramul „"Cuvioasa Paraschiva"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul . Din șoseaua Șomcuta Mare-Ulmeni, se ramifică un drum lateral care duce în satul Iadăra, iar după alți șapte kilometri de drum forestier se ajunge în mica localitate Stejera. Scriptic sunt 30 de locuitori, în realitate, numărul locuitorilor permanenți este mai mic. Localitatea
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
comunicație rutieră cea mai importantă pentru comuna Avdira este drumul regional Vafeika-Archea Avdira, care îi asigură legătura cu Abdera antică și satele de pe coastă (înspre sud) și centrul administrativ al „municipalității”, Genisea (înspre nord). În punctul Vafeika, acest drum întâlnește șoseaua națională Xanthi-Komotini, care asigură legătura cu cele două orașe din vecinătate. În partea de sud a „municipalității”, legătura dintre râul Nestos și Lacul Vistonida (pe teritoriul Parcului Național Macedonia de Est și Tracia) este asigurată de drumul regional Lagos-Chrysoupoli, care
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
55,22 km, din care 33,6 km sunt pe teritoriul județului Suceava și 21,62 km pe cel al județului Neamț. Cel mai înalt punct este în Pasul Stânișoara la 1235 m, unde cumpăna apelor separă cele două județe. Șoseaua a fost construită între anii 1902 - 1914, într-o zonă care în acea vreme făcea parte din Domeniile Coroanei. Amenajarea drumului s-a făcut pe fondul dorinței Regelui Carol I de a realiza o legătura strategică (în primul rând militară
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
comercială) între valea Moldovei și valea Bistriței , într-o vreme în care aliniamentul graniței de nord a Regatului României din partea de vest a Moldovei, trecea la o mică distanță de viitoarea cale de circulație. Fiind făcută cu participarea drumarilor italieni, șoseaua a căpătat numele popular de "„Drumului Talienilor”". Lucrările de artă rutiere - bine conservate și în bună stare de funcționare și astăzi, au inclus poduri metalice de traversare a pârâului "Suha" din grinzi cu zăbrele și calea sus, precum și podețe în
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
construit și 6 cantoane rutiere - câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]