13,008 matches
-
și arheologul argentinian Ceruți Constanza a găsit organismele perfect conservate a trei copii Încă, sacrificați cu aproximativ 500 de ani mai devreme. Aceasta este cea mai înaltă înmormântare Încă care a fost până acum descoperită în Tawantinsuyu, si este situl arheologic aflat la cea mai mare altitudine din lume. Conform scrierilor contemporane ale preoților spanioli, acești copii au participat la "capacocha", un ritual de sacrificiu care a avut loc pentru celebrarea evenimentelor-cheie din viața împăratului Încă. Mumiile sunt cele ale unei
Llullaillaco () [Corola-website/Science/321920_a_323249]
-
despărțite de un perete cu ușă. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a refăcut construcția din lemn, ridicând un zid de incintă din piatră și un corp de clădiri prevăzut cu beciuri pe latura de est. În vremea domniei sale este atestată arheologic existența unui pavaj din prundiș. În a doua jumătate a secolului al XV-lea un incendiu violent a distrus Curtea Domnească, construcția din lemn fiind complet distrusă. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) s-a reconstruit Curtea Domnească. Peste
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
pustiu”". Ruinele Curții Domnești din Suceava au intrat în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’ ai secolului al XX-lea. Zidurile fostei curți s-au conservat pe o înălțime ce variază între 1 și 5 m. Cercetările arheologice au scos la iveală numeroase cahle de sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
sobă, unele nesmălțuite și altele smălțuite. Cahlele au ornamentații diverse de la stema Moldovei, la cavaleri în armură sau motive vegetale și animale. În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de 35 m pe direcția N-S, pornind din zidul sudic al curții, a fost descoperit un tezaur monetar format din peste 300 de piese, marea majoritate a acestora fiind sferturi de dinar (quarting) emiși de
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
pe o fundație din beton armat, un gard din piatră înălțat cu plase din fier forjat. Primăria Suceava, Consiliul Județean și Muzeul Bucovinei s-au asociat pentru realizarea unui proiect ce prevede reabilitarea Curții Domnești și transformarea acesteia în șantier arheologic vizitabil. În martie 2011, Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL, specializată în gestionarea patrimoniului istoric. Arhitectul bucureștean Gheorghe Sion, specialist în monumente istorice, a propus realizarea unei construcții în formă de „U“, din sticlă
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
este numai o contradicție între vorbă și faptă, ci și o rușine pentru creștinismul monoteist, ca cei credincioși să creadă în obiecte cu însușiri miraculoase în afara divinității supreme, să atribuie unor elemente materiale puteri divine. Unele încercări superficiale, de natură arheologică au încercat să descopere în masa bazei coloanei urmele unora dintre relicvele amintite, nu au dat nici un rezultat, fapt datorat în mare parte și a structurii ei monolitice. Pe cea de a doua colină, din cele șapte, ale noii sale
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
ar fi putut solda cu un eșec grav. Teritoriul fostei provincii Scythia Minor era relativ bine apărat de garnizoanele și de flota bizantină. Prezența bizantinilor în Dobrogea acelor vremuri este dovedită, nu numai de izvoarele literare, ci și de documente arheologice, numismatice și sigiliografice. La Isaccea, de pildă, s-au descoperit, până în prezent, două sigilii care au însoțit scrisori trimise, desigur, unor înalți funcționari sau unor comandanți de oști bizantine aflate aici, într-o vreme în care alte trupe imperiale se
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
produs în secolul al XIX-lea, când localnicii au dărâmat-o pentru a folosi piatra la pavarea străzilor și la construcția de case. Până în anul 1907, aici s-a aflat depozitul de gunoi al orașului și oborul de vite. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău în anul 2001, sub coordonarea prof. dr. arheolog Stela Cheptea, cercetător științific la Institutul de Studii Est-Europene Iași, au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
secolul al XVIII-lea. În 1992, a avut loc o intervenție locală neautorizată asupra picturii murale a bisericii. Pictura a fost spălată cu apă și probabil detergent, determinând o estompare a culorilor. În anul 2001 s-au efectuat importante săpături arheologice, coordonate de arheologul Stela Cheptea. Cu acest prilej, s-au descoperit fundațiile și ruinele a două biserici mai vechi sub biserica actuală. Una dintre acestea datează din secolul al XIV-lea. În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
al orașului și oborul de vite. Pentru a proteja ceea ce mai rămăsese din curtea domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu; cercetările au fost continuate după război de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile curții domnești au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în unele încăperi, cu obiecte descoperite în perimetrul arheologic. Curtea domneasca din Hârlău avea o formă rectangulara și se întindea pe o suprafață de un hectar. Pe lațurile de nord și de vest se află fundațiile a șase încăperi cu lungimea de 8-10 m și lățimea de 6-7 m
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
și tauri. Faimoasele grădini suspendate din Babilon au fost una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. După ce orașul a fost cucerit și a fost acoperit de nisipurile deșertului, Mushussu a fost uitat pentru două mii de ani, până când o expediție arheologică germană a scos din nou orașul la lumină. Pe pereții săi reconstruiți silueta lui Mushussu a apărut din nou triumfătoare. De atunci, rasa a evoluat din puținele exemplare care supraviețuiseră. Mushussu este un însoțitor credincios, un bun paznic și priceput
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
apelațiuni (de exemplu: „"Collège impérial"”), înainte de a primi denumirea actuală, în anul 1870. La ora actuală, "Collège de France" este împărțit în șapte ramuri de discipline: științe matematice, științe fizice, științe naturale, științe filosofice și sociologice, științe istorice, filologice și arheologice. Numără 54 de catedre, mergând de la „"comunicații celulare"” (Jean-Pierre Changeux), la „"ecuații diferențiale și sisteme dinamice"” (Jean-Christophe Yoccoz), trecând prin „"istoria sincretismului de la sfârșitul Antichității"” (Michel Tardieu), cărora trebuie să alăturăm numeroase somități științifice europene, care sunt, în mod repetat
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
poeziei populare, care constituie cum spunea Alecu Russo, adevărate arhive populare, se poate reconstitui trecutul îndepartat, mai puțin cunoscut. Începuturile muzicii bizantine la noi sunt strâns legate de apariția și răspândirea creștinismului oriental pe aceste meleaguri, consemnat în multe documente arheologice și istorice, cum ar fi descoperirea unor bazilici străvechi, cimitire, martiri, obiecte și inscripții creștine, ori chiar existența unei episcopii în sec. IV, la Tomis (Constanța). Unele relatări vorbesc și despre practicarea muzicii la noi, cum este mențiunea despre martiriul
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
Danemarca, de la Viena, ale colecțiilor Muzeului Britanic și cele ale "Cabinetului de Medalii al Franței". Acest cabinet a fost îmbogățit prin dispozițiile testamentare ale unor colecționari amatori, precum a fost contele de "Caylus", care a urmărit cu pasiune primele descoperiri arheologice de la Herculaneum și de la Pompeii, la începutul secolului al XVIII-lea. Descoperirile din cursul secolului al XX-lea, cu tezaure monetare, uneori spectaculoase, cum a fost cea din 1929, cu tezaurul de la Marcianopolis (un lot de peste 80.000 de monede
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus la crearea celebrului catalog în zece volume, "Roman Imperial Coinage", încheiat în anul 1994. A doua jumătate a secolului al XX-lea vede diversificându-se cercetările numismatice: multiplicarea șantierelor arheologice, folosirea detectoarelor de metale în timpul săpăturilor oficiale și, din nefericire, și clandestine, îmbogățesc masa descoperirilor. Studiul se lărgește cu domenii uneori neglijate, precum sunt numeroasele și diversele emisiuni monetare locale ori fabricarea monedelor din cupru. Informatica oferă puternice mijloace de
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
metalurgice inițiale, precum și datarea cu carbon a unei bucăți de piele găsite împreună cu colecția, indică faptul că vechimea cărților este de aproximativ 2000 de ani. Dacă se confirmă că sunt autentice, aceste manuscrise ar putea fi cea mai importantă descoperire arheologică de la Manuscrisele de la Marea Moartă găsite în anii 1940, putând furniza detalii noi despre creștinism și iudaism. Fiecare dintre cărți constă în 5 până la 15 plăcuțe din plumb și cupru, aproximativ de dimensiunea unei cărți de credit, legate împreună cu inele
Manuscrisele de plumb din Iordania () [Corola-website/Science/322467_a_323796]
-
în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul SV-I-s-A-05396. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), a fost construită în Bădeuți o biserică pe care voievodul a dăruit-o Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de Ștefan cel Mare. Ea s-a ruinat cu timpul. La
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
morman de pietre și de moloz acoperit cu bălării și cu arbuști"". După război, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sfântului Mare Mucenic Procopie. În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte de patrimoniu. O descriere a bisericii se află în lucrarea ""Repertoriul monumentelor și obiectelor de artă din timpul lui Ștefan cel Mare"" (Ed. Academiei, București, 1958). Biserica avea plan
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Kiev, sora cneazului Simon Olelkovici și fiica principelui Olelco, cu care se căsătorise la 5 iulie 1463. Ea a decedat la data de 25 noiembrie 1467. Piatra de mormânt a doamnei Evdokia a fost descoperită în interiorul bisericii cu prilejul cercetărilor arheologice desfășurate între anii 1992-1998; ea se află în prezent la Muzeul de istorie al Bucovinei și este prezentată în cadrul unor expoziții tematice. În jurul anului 1513, Biserica Mirăuți a suferit mari stricăciuni, în împrejurări greu de precizat. Istoricul Gheorghe Balș menționează
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și o parte din strada Cernăuților și ca filială Biserica „Sf. Ioan Botezătorul-Coconi” (sau Biserica Domnițelor). Ca paroh a fost numit preotul Teodor Coclici, urmat, de la începutul anilor '70, de preotul Gheorghe Coclici și apoi de pr. Florin Hostiuc. Cercetările arheologice din 1976, efectuate în exteriorul vechii catedrale mitropolitane și coordonate de arheologii Lia și Adrian Bătrîna, au scos la iveală fundațiile unui edificiu de mari dimensiuni, fără abside laterale și contraforți, care, pe baza observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate de mormintele aflate în zonă, a fost datat la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind considerat o ctitorie a voievodului Petru I Mușat. Cei doi arheologi au publicat în 1982 un studiu intitulat ""Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei. Biserica Mirăuților din Suceava"". În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de restaurare și conservare, coordonate de arhitectul Virgil Polizu. Cu acest prilej, au fost reluate cercetările arheologice de către un colectiv de
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
un studiu intitulat ""Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei. Biserica Mirăuților din Suceava"". În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de restaurare și conservare, coordonate de arhitectul Virgil Polizu. Cu acest prilej, au fost reluate cercetările arheologice de către un colectiv de specialiști, sub conducerea profesorului Mircea D. Matei, fiind descoperite 32 de morminte. Rezultatele săpăturilor au fost publicate în 1995 într-un studiu intitulat ""Probleme care așteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf. Gheorghe (Mirăuți) din
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acest prilej, au fost reluate cercetările arheologice de către un colectiv de specialiști, sub conducerea profesorului Mircea D. Matei, fiind descoperite 32 de morminte. Rezultatele săpăturilor au fost publicate în 1995 într-un studiu intitulat ""Probleme care așteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf. Gheorghe (Mirăuți) din Suceava"", semnat de Mircea D. Matei, Gheorghe Sion și Paraschiva-Victoria Batariuc. La restaurarea din 1996-1997, aici s-a descoperit o criptă de cărămidă, aflată într-o stare aproape intactă. Unul dintre sicriele aflate aici
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Sindicatelor, clădirea cu arhitectură art nouveau „Karl Schorr” de la intrarea în parcul central, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Casa Prieteniei etc. În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al orașului Suceava”. Aici se găsește Curtea Domnească, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și refăcută în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și Vasile Lupu (1634-1653). Curtea Domnească (ce includea și Palatul Domnesc) a fost
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]