12,502 matches
-
septembrie 1962 Davis a dat un anunț în revista "Variety" căutând de lucru. Acesta a fost publicat la rubrica „Căutări serviciu - femei artiste”: Davis și-a menținut succesul de-a lungul a câțiva ani. "Dead Ringer" (1964) a fost o dramă despre o crimă în care Davis a jucat rolul unor surori gemene, iar "Where Love Has Gone" (1964) a fost o dramă romantică bazată pe un roman de Harold Robbins. Davis a jucat rolul mamei lui Susan Hayward, dar filmările
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
artiste”: Davis și-a menținut succesul de-a lungul a câțiva ani. "Dead Ringer" (1964) a fost o dramă despre o crimă în care Davis a jucat rolul unor surori gemene, iar "Where Love Has Gone" (1964) a fost o dramă romantică bazată pe un roman de Harold Robbins. Davis a jucat rolul mamei lui Susan Hayward, dar filmările erau împiedicate de certurile dintre Davis și Hayward. "Secretul verisoarei Charlotte" (1964) a fost continuarea lui Robert Aldrich la " Ce s-a
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
care este primită cartea îl face pe Musil să spere că ar putea trăi din scris. În 1909, Musil refuză un post de asistent la catedra lui Alexius von Meinong propus de universitatea din Graz. Scriitorul preferă să lucreze la drama "Exaltații", care nu va fi publicată decât în 1921. Îl întâlnește pe Ludwig Klages care îi va inspira personajul Meingast din "Omul fără însușiri". În 1910, Musil candidează în zadar pentru postul de critic la revista "Berliner Zeitung am Mittag
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
a decis să scrie împreună cu Hewison și Palin. În același an Palin s-a înscris în Brightside and Carbrook Co-Operative Society Players, și a devenit cunoscut pentru prima dată atunci când a câștigat un premiu de actorie la un festival de dramă Co-Op. A participat de asemenea la Oxford Revue, alături de Terry Jones. În 1966 s-a căsătorit cu Helen Gibbins, pe care o cunoscuse în 1959, cu ocazia unei vacanțe în Suffolk - județul în care s-a întors în anii recenți
Michael Palin () [Corola-website/Science/309872_a_311201]
-
Singer autorul romanului „Frații Ashkenazy”, a părăsit modul de trai religios, și a îmbrățișat cariera literară. Din anul 1922 a fost corector și traducător la publicația în limba idiș „Literarische Blater”, apoi a publicat romanul „Satan în Goray”, inspirat de dramele provocate de apariția un fals Messia, în jurul anilor 1650 - 1660. A obținut un prim succes. În 1935 a plecat în Statele Unite, unde a colaborat la diverse publicații în limba idiș. Treptat, a colaborat la diferite emisiuni radiofonice, la majoritatea revistelor
Isaac Bashevis Singer () [Corola-website/Science/309878_a_311207]
-
însuflețire. Dar, cu toată retorica lui Plethon și Bessarion, Hexamilionul era, probabil, imposibil de apărat în fața unei armate hotărâte și disciplinate, fiind menit să cadă, mai devreme sau mai târziu, sub loviturile artileriei. Rolul lui Constantin în marea și tragica dramă a alianței puterilor creștine împotriva necredincioșilor se încheiase în umilință. Constantin se aruncase în luptă după dezastrul încă și mai mare de la Varna. Dar puterile creștine fuseseră prea fărâmițate ca să-l sprijine. Numai Filip din Burgundia îi sărise în ajutor
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
care este prins în faptă". Discutând despre scenele sale cu McCall, Pitt a spus mai târziu că "era cam sălbatic, pentru că eu nu aș fi întâlnit-o vreodată înainte." Mai târziu în 1988, Pitt a avut un rol surpriză în drama "21 Jump Street", de pe canalul Fox. În același an, coproducția Iugoslavia-US "The Dark Side of the Sun", 1988, i-a dat lui Pitt primul său rol principal într-un film, interpretând un tânăr american dus de familia sa la Marea Adriatică
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
pentru Enterainment Weekly, a scris: Pitt este, în rolul iubitului ei, un gunoi magnific; arătând și sunând ca un pizmaș John Cougar Mellencamp, e chiar înfricoșător. În același an, Pitt a jucat în șase episoade în scurt-metrajul de pe canalul Fox, drama "Glory Days" și a luat în sprijinire rolul în filmul "The Image", de pe HBO. Următoarea sa apariție a fost în 1991, în filmul "Across the Tracks"; Pitt l-a impresionat pe Joe MAloney, un director de liceu cu un frate
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
fiecare este un asasin plătit să îl omoare pe celălalt. Acest film a reușit să strângă 478 de milioane de dolari apropiindu-se de recordul deținut de rolul său din filmul Troia. În 2006 Brad Pitt a fost repartizat în drama Babel. Filmul a fost lansat cu ocazia festivalului de film de la Cannes din 2006. În 2007 el a fost repartizat în deja binecunoscutul rol Rusty Ryan în continuarea filmului Ocean's Thirteen însă nu a avut câștiguri "decât" de 311
Brad Pitt () [Corola-website/Science/309953_a_311282]
-
a înscris la "Școala de Declamație" a lui Costache Mihăileanu. "De statură înaltă, cu ochi expresivi, o adevărată orientală, înzestrată de natură cu o mare putere fizică pe scenă, s-a remarcat mai cu deosebire în roluri de mamă. Juca drama până la lacrimi, iar comedia cu o fină cochetărie" (v. Caietul-program, al stagiunii 1929-1930, "Ramuri", Craiova, p. 22. După anii de studii se număra printre primii societari ai "Societății Artiștilor Dramatici" (alături de Millo, Pascaly, C. Dimitriade, Ștefan Iulian, Mateescu, I. Cristescu
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
poeziei lirice Poezia lirică în secolul al VII-lea Lirica corală în secolul al VI-lea și în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr. Lirica monodică în secolul al VI-lea î.Hr. Secolul al V-lea î.Hr. Începuturile dramei grecești Tragedia greacă în secolul al V-lea î.Hr. Comedia veche. Trecerea spre comedia medie Proza în epoca clasică Secolul al IV-lea î.Hr. Istoriografia Elocința Filosofia Școlile socratice Școala peripatetică veche Poezia Tragedia Comedia Centre de cultură elenistică Poezia
Literatura Greciei antice () [Corola-website/Science/309278_a_310607]
-
la Guillonnet-Marville (notar al cărui ucenic a fost și dramaturgul Eugène Scribe), urmând ca după un an și jumătate să treacă pentru încă optsprezece luni sub maestrul Passez. Munca aceasta îl pasiona, viitorul romancier acumulând observații asupra oamenilor și a dramelor sociale pe care funcția îi dă prilejul să le cunoască. Pe de altă parte, însă, Facultatea de Drept nu îl atrăgea. Prefera în schimbul cursurilor facultății sale pe cele de literatură de la Sorbonna, pe cele de filozofie ținute de spiritualistul eclectic
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
asemănările cu Romeo și Julieta de William Shakespeare, rivalitatea dintre familii, o dragoste interzisă, căsătoria imposibilă, diminuându-i valoarea. Însă Balzac merge mai departe, prezentând realitatea, urcușurile și coborâșurile unei căsnicii tolerate, mizeria și disperarea, tinzând spre distrugere. Realmente o dramă de familie puternic marcată de orgoliile impuse de spiritul corsican), în februarie La Femme vertueuse (mai târziu intitulată Une Double famille) și Les Dangers de l’inconduite (redenumită Gobseck). În două volume intitulate Scene de la vie privee, titlul reflectând pentru
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
reflectând pentru întâia oară ideea grupării operelor sale în “Scene”, publică aproape toate nuvelele pe care le scrisese până atunci: La Maison du Chat qui pelote, Le bal de Sceaux, La Vendetta, Une Double famille, Gobseck, etc. - în mare parte drame de familie, în care tinerele fete mânate de himere doresc să se ridice prin căsătorie deasupra condiției lor sociale. 1831: Balzac își continuă munca în același ritm, publicând în cursul anului peste nouăzeci de titluri. Apar primele iluzii ale posibilității
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
sunt: Calitățile lui Balzac care îi depășesc defecte precum lipsa stilului literar, critica, tendința spre melodramă, sunt: originalitatea, marea putere de observație și imaginația sa. Scurtele sale poveștioare includ părțile cele mai bune din limbaj, dar încercările de a scrie dramă au eșuat. Alte romane ale autorului:
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
poeților dramatici eleni, care au pus bazele tragediei clasice. Influențat într-o oarecare măsură de Protagoras, Euripide a împărtășit unele concepții ale sofiștilor. Din vasta operă a lui Euripide (circa 90 de piese) s-au păstrat 17 tragedii și o dramă satirică (între care "„Ion, Ifigenia în Aulis, Troienele, Rugătoarele, Fenicienele, Heraclizii, Oreste, Hecuba, Medeea”".) El a fost primul autor dramatic preocupat de prezentarea psihologiei feminine în variate nuanțe și ipostaze. Pornind de la legende cu caracter mitologic, Euripide a creat conflicte
Euripide () [Corola-website/Science/310365_a_311694]
-
etice, nunță maxime. Din acest motiv, Euripide a fost supranumit și „filosoful scenei”. Euripide a fost totodată un inovator al teatrului antic grec: a restrâns în continuare rolul corului și a adus, alături de elementele tragice, și elemente comice, prevestind astfel drama. A introdus în compoziția tragediei intriga, peripeția, recunoașterea, prologul și așa-numitul „deus ex machina”, necesar pentru dezlegarea nodului acțiunii. Euripide a inspirat mari scriitori ca Racine, Corneille, Voltaire, Lessing, Goethe ș.a. În limba română, piese de Euripide au început
Euripide () [Corola-website/Science/310365_a_311694]
-
neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Critica literară occidentală își are rădăcinile în Grecia antică, unde se preocupa mai ales de poezie și dramă. Aristotel a fost cel mai important critic literar al Antichității, lucrarea sa "Poetica" lansând idei care au fost influente timp de multe secole, unele dintre ele fiind folosite și în zilele noastre. Horațiu a fost cel mai de seamă scriitor
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]
-
numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
controversă, care a animat aceste pagini, între istoricii “romaniști” și cei “germaniști”, poate fi considerată ca reprezentând teza și antiteza. Sinteză nu este decât un alt fel de a spune că adevărul rămâne undeva la mijloc. Fiecare personaj al acestei “drame” a avut geniul și scăderile sale. Meritul unora este de a fi știut să păstreze și să perpetueze o moștenire, pe când meritul celorlalți este de a fi adus un suflu nou în acest “corp” ostenit. În fond, cum această invazie
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Mesagerul rus”", apărând în 12 numere lunare ca mai târziu să fie publicat ca roman, fiind considerat una dintre cele mai cunoscute opere literare a tuturor timpurilor, cu influențe asupra romancierilor ce i-au urmat. Romanul prezintă în prim plan drama lui Raskolnikov, un student care pune la cale uciderea și jefuirea unei bătrâne cămătare, pentru a-și rezolva problemele financiare, dar și din dorința de a-și demonstra lui însuși că este îndreptățit să o facă. Etalând unele simptome de
Crimă și pedeapsă () [Corola-website/Science/305048_a_306377]
-
pătrund elementele culturii apusene, care se reflectă și în producția literară. Figuri centrale sunt scriitorii satirici A.D. Kantemir și A.P. Sumarokov, precum și teoreticianul Vasili Trediakovski. Foarte prețuit este teatrul, sprijinit de țarina Ecaterina a II-a, ea însăși autoarea unor drame. Ca reprezentant important al comediei clasice este de menționat Denis Ivanovici Fonvizin, inspirat din piesele lui Molière adaptate la societatea rusă, ca în piesa "Brigadierul" (1786). Poetul liric G.R. Derșavin creează în genul odei. Sub influența ideilor iluministe, Mihail Lomonosov
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
Osip Mandelștam, care mor în lagărele de concentrare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial intervine o relativă liberalizare în politica culturală, în prim plan situându-se evenimentele războiului cu pronunțat accent patriotic: "Zile și nopți" (1944) de Konstantin Simonov, drama "Invazia" (1942) de Leonid Leonov. Anul 1946 marchează sfârșitul acestei liberalități artistice, Andrei Jdanov, în Raportul asupra revistelor ""Zvezda"" și ""Leningrad"", înăsprește mai mult doctrina realismului socialist după criteriul "partinității" ("partiinost"): o operă artistică sau literară este "valoroasă" doar în măsura în care
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
trecutul poate fi analizat și prezentat în mod critic, fără imperativul ideologiei comuniste. În 1987 apare romanul "Copiii din Arbat" al lui Anatoli Rîbakov, în care stalinismul este stigmatizat într-o formă neobișnuită până acum. Cărțile lui A.I. Pristavkin și dramele lui Mihail Șatrov prezintă evenimentele tragice ale epurărilor staliniste din anii '30. În scrierile altor autori, ca Cinghiz Aitmatov și V.P. Astafiev, sunt tratate teme, până atunci tabù, privind consumul de stupefiante sau creșterea criminalității. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, în
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
se căsătorească cît mai repede. Dar părinții tinerilor nu se înțeleg între ei și nunta se strică. Visul se stinge. Deznădăjduiți, tinerii se iau de mînă și se aruncă ori că într-un ochi de baltă, ori în valurile Prutului. Drama zguduie satul și de atunci localitatea le va purta numele... Desigur, e o legendă, iar denumirea satului, fără îndoială, se trage de la bălțile și mlaștinile de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]