12,299 matches
-
3.1.2.1. Cu excepția vehiculelor menționate la pct. 8.1., testarea de o durată totală de 19 minute 40 secunde, cuprinzând două părți, INTÂI și DOI, se execută fără întrerupere. Perioada de ralanti dintre ultima încetinire din ultimul ciclu elementar urban (partea INTÂI) și prima accelerare din ciclul extraurban (partea DOI) se poate prelungi, cu acordul constructorului, cu o perioadă fără prelevare, de cel mult 20 secunde, pentru a facilita reglajele aparaturii de testare. 5.3.1.2.2. Partea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
din ciclul extraurban (partea DOI) se poate prelungi, cu acordul constructorului, cu o perioadă fără prelevare, de cel mult 20 secunde, pentru a facilita reglajele aparaturii de testare. 5.3.1.2.2. Partea INTÂI este constituită din patru cicluri elementare urbane. Fiecare ciclu urban elementar este compus din cincisprezece moduri (ralanti, accelerare, viteză stabilizată, încetinire etc.). 5.3.1.2.3. Partea DOI este constituită dintr-un ciclu extraurban. Ciclul extraurban este compus din treisprezece moduri (ralanti, accelerare, viteză stabilizată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
se poate prelungi, cu acordul constructorului, cu o perioadă fără prelevare, de cel mult 20 secunde, pentru a facilita reglajele aparaturii de testare. 5.3.1.2.2. Partea INTÂI este constituită din patru cicluri elementare urbane. Fiecare ciclu urban elementar este compus din cincisprezece moduri (ralanti, accelerare, viteză stabilizată, încetinire etc.). 5.3.1.2.3. Partea DOI este constituită dintr-un ciclu extraurban. Ciclul extraurban este compus din treisprezece moduri (ralanti, accelerare, viteză stabilizată, încetinire etc.). Tabelul 1/52
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
-masa de referință mai mică de 2840 kg -pct. 6 5.3.1.2.4. Pentru vehiculele vizate la pct. 8.1., se execută fără întrerupere o testare cu o durată totală de 13 minute, cuprinzând doar patru cicluri urbane elementare (partea INTÂI). 5.3.1.2.5. În timpul verificării, gazele de la eșapamentul vehiculului sunt diluate și se colectează un eșantion proporțional într-unul sau mai mulți saci. Gazele de eșapament ale vehiculului verificat sunt diluate, prelevate și analizate după procedura
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cutia de viteze, la punctul mort. 6.3.1.2. Pentru a permite efectuarea accelerărilor după ciclul normal, se cuplează treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și ambreiajul debreiat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
după ciclul normal, se cuplează treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și ambreiajul debreiat. Cele două perioade de ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti de la începutul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti de la începutul ciclului extraurban (partea DOI) durează 20s de ralanti, cu cutia în prima treaptă și ambreiajul debreiat. 6.3.1.4. Pentru perioadele de ralanti intermediare din fiecare ciclu urban elementar (partea UNU), timpii corespunzători sunt de 16s, la punctul mort și respectiv de 5s în prima treaptă, cu ambreiajul debreiat. 6.3.1.5. Între două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s timp în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
1.4. Pentru perioadele de ralanti intermediare din fiecare ciclu urban elementar (partea UNU), timpii corespunzători sunt de 16s, la punctul mort și respectiv de 5s în prima treaptă, cu ambreiajul debreiat. 6.3.1.5. Între două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.1.6. La sfârșitul perioadei de deccelerare (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul extraurban (partea DOI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Cutii de viteze automate Dacă o accelerare nu poate fi efectuată în timpul acordat, maneta selectorului de viteze trebuie să fie manevrată după prescrierile formulate pentru cutiile de viteze manuale. 6.5. Decelerări 6.5.1. Toate decelerările din ciclul urban elementar (parte UNU) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt efectuate cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Toate decelerările din ciclul urban elementar (parte UNU) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 50 km/h pentru ultima decelerare. 6.5.2. Dacă decelerația durează mai mult
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
decât a fost prevăzut pentru această fază se recuperează ciclul teoretic printr-o perioadă la viteză stabilizată sau la ralanti completându-se cu operația următoare. 6.5.4. La sfârșitul perioadei de decelerație (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul urban elementar (partea UNU), cutia de viteze este fixată la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat. 6.6. Viteze stabilizate 6.6.1. Trebuie să se evite "pomparea" sau închiderea gazelor în timpul trecerii de la accelerație la faza de viteză stabilizată care urmează. 6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
la faza de viteză stabilizată care urmează. 6.6.2. În timpul perioadelor cu viteză constantă, se menține acceleratorul intr-o poziție fixă. 7. PRELEVAREA ȘI ANALIZA GAZELOR ȘI PARTICULELOR 7.1. Prelevarea eșantionului Prelevarea începe la debutul primului ciclu urban elementar (parte UNU), așa cum este definită la pct. 6.2.2., și se termină la sfârșitul ultimei perioade de ralanti din ciclu extraurban (parte DOI) sau al perioadei finale de ralanti din ultimul ciclu urban elementar (partea UNU) în funcție de tipul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
la debutul primului ciclu urban elementar (parte UNU), așa cum este definită la pct. 6.2.2., și se termină la sfârșitul ultimei perioade de ralanti din ciclu extraurban (parte DOI) sau al perioadei finale de ralanti din ultimul ciclu urban elementar (partea UNU) în funcție de tipul de testare care este realizată. 7.2. Analiza 7.2.1. Analiza gazelor de eșapament conținute in sac este efectuată îndată ce este posibil și, în orice caz într-un răstimp maxim de 20 min, după sfârșitul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul III. 1.2. 2.1. Descompunerea în funcție de procedee În timp În procente Ralanti 60 s 30,8 35,4 Ralanti, vehicul în mers, ambreiaj ambreiat într-o treaptă de viteză
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
3. Informații generale Viteză medie în timpul probei: 19,0 km/h. Timpul efectiv de mers: 195 s. Distanța teoretică parcursă pe ciclu: 1,013 km. Distanța teoretică pentru 4 cicluri: 4,052 km Tabelul III.1.2. Ciclul de testare elementară urbană la bancul cu rulouri (Partea I) Nr. Operația Procedeu nr. Accelerare (m/s2) Viteza (Km/h) Durata fiecărei Timp cumulat (s) Treapta utilizată în cazul unei cutii mecanice Operații (s) Procedeu (s) 1 Ralanti 1 11 11 11 6sPM
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de tipul II trebuie realizată imediat după executarea ciclului urban (prima parte) din testarea de tipul I, motorul mergând la ralanti, fără utilizarea amplificatorului de demarare. Imediat înainte de fiecare măsurare a conținutului de monoxid de carbon, trebuie executat un ciclu elementar urban, așa cum este descris la pct. 2.1 din anexa III. 2.3. Pentru vehiculele care au cutie de viteze cu comandă normală sau semiautomată, testarea se efectuează în poziția cutiei în punctul mort, cu ambreiajul cuplat. 2.4. Pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
necesar Purgație a captorului de vapori de carburant prin rulaj sau la 293 - 303 K (20 - 30° C) 2 x încălzire diurnă (carburant de referință 289 1 K (16 1° C). Δ T = 14 0,5 K) 4 cicluri urbane elementare + 2 cicluri extraurbane. Impregnare. Maximum 5 minute Temperatura ambiantă 293 - 303 K (20 - 30°) 40 % 2 % din capacitatea nominală a rezervorului Temperatura carburantului 283 - 287 K (10 - 14° C) Începutul probei: temperatura carburantului 289 1 K (16 1° C). Δ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
din capacitatea nominală a rezervorului Temperatura carburantului 283 - 287 K (10 - 14° C) Începutul probei: temperatura carburantului 289 1 K (16 1° C). Δ T = 11 K 0,5 K în 60 2 min maximum o oră 4 cicluri urbane elementare + 1 ciclu extraurban maximum 7 minute 2 minute după oprirea motorului Temperatura de începere în interiorul incintei Minimum 296 K (23° C) Maximum 304 K (31° C) Rezultatul probei (g) = Rezultatul diurnei (g) + Rezultatul impregnării la cald (g) NOTE: 1) Graficele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
sunt corect curățați în timpul funcționării vehiculului. 5.3. Ciclul de conduită 5.3.1. Determinarea emisiilor prin evaporare se termină prin măsurarea emisiilor de hidrocarburi, intr-o perioadă de impregnare la cald de 60 de minute, dupa 4 cicluri urbane elementare (partea UNU), și un ciclu extraurban (partea DOI). După testarea de pierderi prin respirația rezervorului, vehiculul este condus, prin împingere sau prin alt mod, pe bancul cu rulouri, cu motorul oprit. Se execută apoi 4 cicluri urbane elementare (partea UNU
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cicluri urbane elementare (partea UNU), și un ciclu extraurban (partea DOI). După testarea de pierderi prin respirația rezervorului, vehiculul este condus, prin împingere sau prin alt mod, pe bancul cu rulouri, cu motorul oprit. Se execută apoi 4 cicluri urbane elementare (partea UNU), și un ciclu extraurban (partea DOI) așa cum sunt acestea descrise în anexa III. In timpul acestei operații, se pot măsura emisiile de eșapament, dar rezultatele nu vor fi utilizate pentru obținerea acceptării conform cu emisiile de eșapament (testarea de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
al acestuia și mai ales a modului cum a evoluat el în domeniul picturii în perioada copilăriei și a adolescenței. Marin Nicolau a făcut presupuneri fără a aduce surse credibile, cum că Barbu Iscovescu ar fi urmat cursurile vreunei școli elementare bucureștene după care "poate" a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, fiind coleg cu Nicolae Bălcescu. Tot Nicolau și-a exprimat rezerva asupra propriei ipoteze aducând argumentul că artistul a făcut parte dintr-o familie foarte săracă care nu-și
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în încercările sale de a obține acest element, denumindu-l "aluminiu", era evident că restul metalelor obținute de el prezentau un caracter reducător mai puternic decât al carbonului și al hidrogenului. În 1808 reușește să obțină pentru prima dată bor elementar prin reducerea oxidului boric cu potasiu obținut prin electroliza. Pierre Berthier descoperă în anul 1821 lângă Baux-de-Provence o mină în care există un mineral ce conținea mai mult de 50% de oxid de aluminiu. Mineralul va fi numit bauxita. Cercetarea
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
și compasul sunt numere construibile, nu se poate construi cu rigla și compasul un pătrat cu arie egală cu cea a unui cerc dat. Aceasta are o importantă semnificație istorică, deoarece această problemă, numită "cuadratura cercului", este una dintre problemele elementare de geometrie cele mai ușor de înțeles datând din antichitate. În vremurile moderne numeroși amatori au încercat să rezolve problema, dar chiar dacă tentativele lor au fost uneori ingenioase, ele sunt întotdeauna sortite eșecului. Reprezentarea zecimală a lui π trunchiat la
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
eșecului. Reprezentarea zecimală a lui π trunchiat la 50 de zecimale este: 3,14159 26535 89793 23846 26433 83279 50288 41971 69399 37510 Deși reprezentarea zecimală a lui π a fost calculată cu mai mult de 10 cifre, unele aplicații elementare, cum ar fi calculul circumferinței unui cerc, vor necesita mai puțin de 12 zecimale exacte. De exemplu, o valoare trunchiată la 11 zecimale este suficient de precisă pentru a calcula circumferința unui cerc de dimensiunile pământului cu precizie de un
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]
-
de studiu al mnemotehnicilor pentru reținerea cifrelor lui π. Din cauza naturii transcendente a lui π, nu există expresii cu formă închisă pentru acest număr în termeni de numere și funcții algebrice. Printre formulele de calcul al lui π cu ajutorul aritmeticii elementare se numără seriile care dau un șir infinit de aproximări ale lui π. Cu cât se includ mai mulți termeni într-un calcul, cu atât mai aproape de π va fi rezultatul. De aceea, calculele numerice trebuie să folosească aproximări ale
Pi () [Corola-website/Science/304110_a_305439]