13,637 matches
-
altele, chirurgia era bine dezvoltată (circumcizie, intervenții pe membre, pe craniu sau chiar pe abdomen). După anul 70 d.Ch., rămași fără țară, împrăștiați în toate colțurile lumii, evreii s-au remarcat prin marea lor înclinație spre medicină, intrând repede în elitele societăților în care au ajuns. Ușurința însușirii unor limbi străine le-a permis accesul larg la mai multe scrieri, în special cele din lumea arabă, greu accesibile pentru europeni. Celebra Școală de medicină greacă din Salerno (Italia) a fost înființată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
contact cu exteriorul, prin vizite în afara țării, păstrarea legăturilor cu cei emigrați, introducerea de informație tipărită în țară sau urmărirea unor posturi de radio și televiziune din afara țării, fiind limitat la maximum, controlat și penalizat 2. Chiar și în cazul elitei tehnocrate a societății, ingineri, doctori, oameni de știință, care sprijineau eforturile de industrializare și modernizare a țării, „s-a aplicat o coerciție severă”(Chirot, 1978, p. 462), pentru a le asigura colaborarea, cu o penalizare rapidă a oricărei „greșeli”, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea care reclama o politică a genialității ar fi dispărut, ci pentru că, odată cu impunerea consensuală a unor autori și a unei noțiuni a elitei, funcționarea democratică a productivității literaturii a fost marginalizată. Încrederea în talente, în valori, în ierarhii ne-a făcut - și continuă să ne facă - să nu mai vedem adevărata natură a literaturii, matricea ei secretă, aceea de a fi o uzină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după război e tocmai resetarea jocului literar. Ibrăileanu anticipează o ruptură radicală față de condițiile existente ale producției de literatură, prin emanciparea de cadrele și de actorii care dominau câmpul literar al începutului de secol: cenacluri, raporturi privilegiate cu mediul politic, elitele de cititori. Problematizarea directă a bazinului demografic din care se recrutează scriitorii și cititorii are în acest sens un potențial revoluționar. Conceptualizarea "milioanelor" e o readucere a literaturii într-o zonă de latență și de imprecizie, ca o scufundare în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru constituirea schemei ei imaginare 19. La origine a fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din 1789. Un sistem bipolar care gestiona lumea artei printr-o distribuție a artiștilor în două clase, artizanii organizați în bresle și elita reunită în academii, a fost destabilizat prin dispariția breslelor. Acest fapt a implicat simultan, pe de-o parte, dispariția unei "științe de a face" și, de cealaltă parte, formarea unei populații de artiști marginali și sărăciți, fără încadrament instituțional. Artiștii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Negri și Michael Hardt au conceput prelungirea influentei lor cărți din 2000, Imperiul, printr-un text intitulat Multitudinea: război și democrație în epoca imperiului (2004). Contextul care a determinat această conceptualizare e un aspect particular al globalizării: decuplarea politicii de elitele naționale, delegarea tacită a autorității spre o rețea de guvernare care scapă vechilor cadre de suveranitate și reprezentare implicate de statul național. Altfel spus, un fenomen de globalizare a puterii. Multitudinea reprezintă reversul social al acestei stări de lucruri. E
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Multitudinea reprezintă reversul social al acestei stări de lucruri. E un tip de reprezentare minimalistă a corpului social redus la suma simplă a membrilor săi și obținut prin sustragerea cadrelor identității naționale. Dacă pentru structura puterii contemporane nu mai contează elitele alese pe baza unui mecanism de reprezentare (națională sau etnică) de ce societatea să continue să se alcătuiască în funcție de asemenea mecanisme de reprezentare? Dacă națiunea nu mai e relevantă pentru guvernare, de ce ar fi relevantă pentru viața socială a individului? Cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale corpului social a fost o șansă de afirmare a individualității creatoare. Mai târziu, revenirea la un model al creativității individuale odată cu Maiorescu și cu Junimea se va face în opoziție cu "poporul", printr-o reprezentare a clasei scriitoricești ca elită. Spre deosebire de Heliade Rădulescu, care visa la o valență creatoare (caracterul sacru al individului) distribuită uniform în corpul populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se difuzează în mod egal o putere. E o figură potentă a poporului român, modul în care Heliade Rădulescu își reprezintă facultatea creatoare. Politic, e o reprezentare a unei națiuni democratice, deplin egală între toți membrii săi, dar la nivelul elitelor, ca o refacere a poporului pe un alt palier social. Un fel de românitate boierită. Altfel spus, Heliade Rădulescu basculează jocul democratic al drepturilor și al egalității pe un plan social determinat. În loc să opereze cu o reprezentare difuză a națiunii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va să zică după limba întortochiată: Ghindă As De și după limba creștinească "As de ghindă"111. E limpede la ce fenomen social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de sânge marcate printr-un nume de familie sonor. Literatura mobilizează o forță a individului de a-și crea un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a-și crea un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris, iar mai târziu vor ajunge la Londra sau la Bruxelles. Marea istorie a recuperării folclorului și mai ales noul concept de apreciere a poeziilor populare sunt sincrone cu episodul postrevoluționar și sunt strâns determinate de experiențele și de situația elitelor românești în exil: contacte, schimburi culturale, acces la medii de apreciere și la foruri de consacrare internaționale. La Paris, poeziile populare românești pătrund la Collège de France: Jules Michelet și Edgar Quinet dau cursuri plecând de la cazul românesc, scriu cărți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o limbă obscură, s-ar putea comunica fără rezistențe și fără rest, într-un proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cărțile profesorilor francezi, identificând temele lor fundamentale; al doilea pas - ei propun faptele de spiritualitate românească ca ilustrări ale acestor idei; al treilea pas - intelectualii francezi reiau pe cont propriu exemplul românesc în cărți, articole sau cursuri; al patrulea pas - elitele românești își apropriază interpretarea pariziană și o difuzează în țara de origine. Istoria, bine documentată 52, a relațiilor dintre imigranții români și Jules Michelet ne ilustrează toate aceste faze. Mai întâi, a fost contactul cu actorii "centrali" și înțelegerea preocupărilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pariziene ar fi cristalizat "figura" poeziei populare ca substitut al literaturii naționale. Esența procesului de mediere estetică în capitala "republicii mondiale a literelor" o constituie în egală măsură dorința unei culturi emergente de a fi recunoscută la Paris și interesul elitelor pariziene de a-și impune interpretarea și de a-și apropria o "marfă" spirituală. Așadar, ca să înțelegem cum a perceput generația postrevoluționară poezia populară trebuie să căutăm în afara câmpului românesc și să ne întrebăm care era agenda culturii franceze. Jules
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau prin semnificația națională a stării sale sociale, ci prin excepționalitatea sa: poeții trebuie prețuiți și susținuți financiar tocmai pentru că sunt puțini și diferiți de toți ceilalți membri ai societății. Altfel spus, imaginația lui Sion ține de o logică a elitelor, care mizează pe marginalitatea posturilor artiste și pe nonintegrarea socială a conduitelor creatoare 101. Acest mod de reprezentare a practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație, pe originalitate și pe excentricitate, face parte din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe originalitate și pe excentricitate, face parte din ceea ce Nathalie Heinich numește "regim de singularizare"102, unul dintre elementele esențiale pentru constituirea câmpului autonom al artei în modernitate. Evident, nu este în intenția mea să urmăresc formele unui imaginar al elitei artiste. Ceea ce mă interesează e doar să clarific în ce măsură reprezentările unei vocații democratice, accesibile tuturor, au fost mobilizate (și deturnate) pentru ilustrarea vocației singularizante, accesibile doar câtorva "aleși". Plasarea vieții lui Grandea în contextul Lepturariului evocă, în acest sens, tensiunile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în același timp, situată în poziție liminară, la capăt de serie și la granița dintre două lumi complet diferite ale creativității, ilustrând conflictul ireductibil între atitudinea artistă și societate. Suntem aici pe muchia dintre o logică democratică și una a elitelor, într-un punct în care cel două par încă indistincte; sau mai bine spus, într-un punct în care cele două - din confuzie, din insuficientă raționalizare sau pur și simplu din entuziasmul specific unei culturi emergente - își împart încă aceleași
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
șaptea, când la greacă și la latină făceau istoria literaturii, la limba română nu mai figurează nimic. Literatura română, în sensul în care o înțelegem astăzi, era accesibilă doar în publicațiile literare; ca realitate, ea nu exista decât pentru o elită și, din perspectivă biologică, pentru adulți 110. Nu trebuie să deplângem această situație, nu trebuie să o considerăm ca nefirească - ci doar să înțelegem consecințele manualului lui Aron Pumnul. Același școlar care la Sf. Sava era ținut pe un text
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin modul bolovănos de a o folosi. Acești scriitori stângaci erau cu atât mai mult "autori" cu cât greșeau mai mult - defectul textelor lucra în favoarea lor. * * * Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în acest context maniera nu se asociază unei elite, ci se deschide spre câmpul larg al poporului de poeți, fără discriminare. Nu contează cât de slabi sunt. Toți scriitorii cărora mașina biografică le-a atribuit "dorința națională" au putut fi percepuți și ca autori cu manieră personalizată, generând o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ceea ce "fabrica de biografii" a descoperit în mod naiv, posibilitatea unei chemări distribuite în toată masa poporului, a fost lucrul "uitat" de către următoarea generație. Manierele singularizante și pasiunile care li s-au atribuit au fost folosite pentru a constitui o elită artistică, pentru a cristaliza și limita cercul restrâns și exclusivist al autorilor al căror nume se declină în -ism. Evident, nu pentru că modalitățile de diferențiere disponibile în text ar fi avut un carater nedemocratic. Toate textele își organizează proprietățile, toate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istorice. În plus, persoanele cu care am realizat interviuri nu au fost la vremea aceea persoane sau personalități publice, politice sau culturale, mari autorități în domeniile lor de activitate, nu aveau avere, nu făceau parte din ceea ce am putea numi elita conducătoare a societății și, în plus, nu aveau niciuna din trăsăturile dușmanului de clasă, așa cum l-au definit comuniștii. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai strident în evidență cu cât aceștia erau oameni ca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îndurerat/ Și multe lacrimi am vărsat/ Și acum când îmi aduc aminte/ Îmi curge aceeiași lacrimă fierbinte./ Dar viața merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea regimului politic comunist cei din conducerea sa au vrut distrugerea elitei societății pe orice nivel se afla ea: elita politică, a satelor, a intelectualității, a artiștilor ș.a.m.d. Elita a avut cel mai mult de pierdut prin schimbarea regimului politic și de aceea era potențial opozantă. De aceea cred că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
când îmi aduc aminte/ Îmi curge aceeiași lacrimă fierbinte./ Dar viața merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea regimului politic comunist cei din conducerea sa au vrut distrugerea elitei societății pe orice nivel se afla ea: elita politică, a satelor, a intelectualității, a artiștilor ș.a.m.d. Elita a avut cel mai mult de pierdut prin schimbarea regimului politic și de aceea era potențial opozantă. De aceea cred că familia dumneavoastră a fost vizată: odată pentru că aveați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
merge înainte... O familie de boieri liberali Constantin Ilaș: La instaurarea regimului politic comunist cei din conducerea sa au vrut distrugerea elitei societății pe orice nivel se afla ea: elita politică, a satelor, a intelectualității, a artiștilor ș.a.m.d. Elita a avut cel mai mult de pierdut prin schimbarea regimului politic și de aceea era potențial opozantă. De aceea cred că familia dumneavoastră a fost vizată: odată pentru că aveați mult pământ și apoi erau și mulți intelectuali în cadrul ei. Aș
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]