12,743 matches
-
din această comuniune, [...] această inefabila orgie, aceasta sfântă prostituție a sufletului [s.n.], care se dăruiește în întregime, poezie și caritate, persoanei care apare pe neașteptate, sau străinului care trece pe langă el26. Aceasta propensiune, care poate conduce la obliterarea propriului eu, încât poetul ajunge să nu se mai recunoască în propria-i imagine: "Je est un autre", cum scrie Rimbaud în faimoasa scrisoare către Paul Demeny (1871)27, nu atinge la Barbu accente atât de dramatice. Spirit mai degrabă raționalist, poetul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
walk about, amid the destinies of our world existence, encompassed by dim but ever present Memories of a Destiny more vast - very distant în the bygone time, and infinitely awful. "[...] Aș Memories we know them". 34 Idem, p. 143. 35 Eul profund, pe care il identifica astfel nu este eul propriu, închis în materie, ci eul cosmic, nemuritor, liber, conștient de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
encompassed by dim but ever present Memories of a Destiny more vast - very distant în the bygone time, and infinitely awful. "[...] Aș Memories we know them". 34 Idem, p. 143. 35 Eul profund, pe care il identifica astfel nu este eul propriu, închis în materie, ci eul cosmic, nemuritor, liber, conștient de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their chaff of inconsistency - until at length there stands apparent
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Memories of a Destiny more vast - very distant în the bygone time, and infinitely awful. "[...] Aș Memories we know them". 34 Idem, p. 143. 35 Eul profund, pe care il identifica astfel nu este eul propriu, închis în materie, ci eul cosmic, nemuritor, liber, conștient de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their chaff of inconsistency - until at length there stands apparent an unencumbered Consistency". În teoria argumentării
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
heaven, and things above the heaven") (87-88). Cupă reprezintă "Gnoza Minții, Viziunea lucrurilor Divine" ("the Gnosis of the Mind, Vision of things Divine (88) [...] Dacă nu îți vei uri mai întâi propriul Corp, fiule, nu poți să îți iubești propriul Eu. Dar daca iti iubești propriul Eu, atunci vei avea Minte, si, având Minte, vei cunoaște Gnoza". ("Unless thou first shalt hate thy Body, son, thou canst not love thy Self. But if thou lov'st thy Self thou shalt have
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
87-88). Cupă reprezintă "Gnoza Minții, Viziunea lucrurilor Divine" ("the Gnosis of the Mind, Vision of things Divine (88) [...] Dacă nu îți vei uri mai întâi propriul Corp, fiule, nu poți să îți iubești propriul Eu. Dar daca iti iubești propriul Eu, atunci vei avea Minte, si, având Minte, vei cunoaște Gnoza". ("Unless thou first shalt hate thy Body, son, thou canst not love thy Self. But if thou lov'st thy Self thou shalt have Mind, and having Mind thou shalt
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pornit din aceasta bucurie de „a face ca”, de a trai o existență care nu este a ta, contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută pe copil să se pună în locul altuia, să se imagineze un alt eu, să realizeze perspectiva dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, [1] b) Valențele dramatizării în dinamica grupului Independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
dezvoltarea limbajului - nu întâmplător grădinițele fiind numite în limba franceză „écoles maternelles”. Dezvoltarea copilului preșcolar se realizează în procesul complex de cunoaștere al lumii ce-l înconjoară, fie prin stimulenți concreți, fie prin intermediul cuvântului. Vârsta preșcolarului se caracterizează prin expansivitatea eului, printr-o mare mobilitate și explorare a mediului înconjurător, a calităților diferitelor obiecte; este o perioadă de importante acumulări și transformări la nivelul gândirii și limbajului. Așa cum au demonstrat psihologii de mare prestigiu (J. Piaget, H. Wollon, L.S. Vîgoțki) [1
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
pornit din aceasta bucurie de „a face ca”, de a trai o existență care nu este a ta, contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută pe copil să se pună în locul altuia, să se imagineze un alt eu, să realizeze perspectiva dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, [1] b) Valențele dramatizării în dinamica grupului Independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
în toate registrele instrumentului. Dar în același timp el va trebui să aibă o deosebită mobilitate, o capacitate de adaptare a emisiei sonore, astfel încât săși modeleze sunetul după cerințele fiecărei piese interpretate, să poată fi altul, identificat până la dispariția propriului eu cu personalitatea creatoare a compozitorului. Identificat și cu partenerul în cazul duo-ului (de pian, vioară/pian, voce/pian, etc.) sau cu partenerii unui ansamblu cameral. Am trecut în revistă câteva dintre părerile cele mai autorizate cu privire la necesitatea unei gestici
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
subiect și obiect, Între exterior și interior. Distincția dintre cuvinte și lucrurile desemnate apare În jurul vârstei de 10-11 ani. Distincția dintre gândire și lumea exterioară nu este Înnăscută, ci se degajează și se construiește lent. Realul este impregnat de aderențele eului, iar gândirea este văzută sub formele materiei fizice. Pentru copil, Întregul univers este considerat a fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
fizice. Pentru copil, Întregul univers este considerat a fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și egocentrismul integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând, realismul se prelungește În „participări― și În
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și egocentrismul integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând, realismul se prelungește În „participări― și În atitudini magice spontane. Copilul nu a descoperit multiplicitatea perspectivelor și rămâne Închis În a lui, ca și cum
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
cel mai profund În care vrea să-și adăpostească fericirea; dacă e fericit, va ști să găsească o casă Închisă și ocrotită, casa solidă și profund Înrădăcinată.― (Minkowska 1956: 137) Minkowska este de părere că locuința este pentru copil „un eu deghizat―. O găsim adeseori reprezentată În mod antropomorfic; această casă simbolizează În desenul copilului și căminul familial, ostil sau primitor; de aceea desenul casei este văzut ca un test al personalității copilului, care se bazează pe bogăția evocărilor simbolice provocate
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele avantaje spirituale sînt de judecat în raport cu acest spectacol, voi face mereu, de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
simplificator, ceea ce se potrivește cu o interpretare de proces penal a vieții omului. Cu obișnuitul ei radicalism, într-un pasaj din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la fel cum acesta e superior trupului. El numea astfel vîrful arhitecturii umane, temă curentă în gîndirea antică tîrzie, de regăsit în geamănul ceresc al lui Mani, în eul ceresc transcendent (Fravartî) din mazdeism 3, în daimonul care ne are în pază, acesta marcînd pentru Plotin însăși dinamica ființei umane : căci reprezintă nivelul imediat superior de existență pe care, luîndu-și-l ca model, ființa se înalță, acoperindu-și progresiv verticala
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și posibilitatea de a se răci, de a neglija această contemplație, de a se plictisi ori sătura de ea. Amorțirea, coagularea mai mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cele mai exotice la cele familiare, de la cele vechi și pînă în secolul XX, ne-o înfățișează ca pe un reper de neeliminat. Dar, totodată, ca pe o culme de care oamenii tuturor culturilor sînt la fel de departe. Pretutindeni, diferența între eu, așa cum și-l cunoaște fiecare, și zenitul modelului rămîne la fel de severă, de abruptă. Față de Limita divină, toți ne aflăm la aceeași distanță ; toți avem aceeași speranță că ea ne va atrage către sine în măsura în care îi acordăm atenția noastră. Dacă ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
planul înțelegerii. Mircea Vulcănescu stăruia și asupra celui de-al treilea sens al vieții spirituale: viața în Duhul sfînt, adică viața duhovnicească. Dacă "viața interioară e sterilă" și "valorile sînt pieritoare", cel ce vrea și aspiră să își depășească propriul eu n-are decît să treacă dincolo de aceste prime două vămi sau sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
noi și lucruri, prin radio, ziare, telefon și clișeu fotografic". Și iată cum, avînd ca pretext o rațiune filologică suficientă (id est: chestiunea scrierii corecte a cuvîntului "l-am"), mica revoltă a tînărului Noica ajunge să reclame agresivitatea relațiilor dintre "eu" și "tu" și să încercuiască adevărata justificare a rechizitoriului său: faptul că "mai toate erorile mari încep de la nimicuri"61. Era motivul pentru care ortografierea i se părea o probă obligatorie deopotrivă pentru cetățeanul de rînd și cărturarul cel mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fel de asimilare a timpului la spațiu"98. Califică aici, bergsonian bineînțeles, determinațiile timpului și spațiului omogen, durata pură și eterogenă, pentru a invoca apoi succesiunea și simultaneitatea stărilor de conștiință, amintind astfel și alte trăsături din fișa caracterologică a eului fundamental de care vorbea Bergson. Îl citise, ca student, pe Bergson, îl citează în franceză atunci cînd își redactează teza de licență, după cum, tot aici, alătură trimiteri la unii dintre exegeții filosofului francez: Réné Berthelot, Le pragmatism de Bergson (1913
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a sforțării zadarnice de a prinde "finalitatea atîtor flagelări și schingiuiri spirituale"111. " Există zile scrie Cioran în decembrie 1928 cînd cele mai frumoase idealuri visate le simți spulberîndu-se ca o grămadă de semințe purtate de nebunia unui vînt". Drama eului cioranian își începuse întîiul act declanșat de cotidianitatea tragică, una care lăsa asupra sa un fel de urme de leu scăpat din lanțuri, o dramă întreținută de banalitatea care, fiind aceeași dar repetată sub alte măști, ascunde "aceeași esență de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
asupra sa un fel de urme de leu scăpat din lanțuri, o dramă întreținută de banalitatea care, fiind aceeași dar repetată sub alte măști, ascunde "aceeași esență de platitudine acceptată cu capul plecat și cu ochii înlăcrimați și închiși"112. Eul acesta de care vorbim și pe care ni-l relevă primele texte scrise de Cioran este indubitabil de natură dostoievskiană, cel puțin prin faptul că aspiră să depășească starea unei vieți în care nu există culmi, eroism și năluci donchișotești
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]