11,560 matches
-
1941); detașat la Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul Militar, șeful Secției Militare din Secretariatul General al Președinției Consiliului de Miniștri (01.08.1941-01.07.1943); ofițer în cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat-director de studii la Școala de ofițeri de geniu (01.07-11.08.1943); comandant de geniu și transmisiuni la Corpul Vânătorilor de Munte (11.08.1943-31.05.1944); ofițer detașat la Președinția Consilului de Miniștri-director de cabinet (01.06-30.09.1944); comandant al Școlii de ofițeri de geniu (01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Militar, șeful Secției Militare din Secretariatul General al Președinției Consiliului de Miniștri (01.08.1941-01.07.1943); ofițer în cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat-director de studii la Școala de ofițeri de geniu (01.07-11.08.1943); comandant de geniu și transmisiuni la Corpul Vânătorilor de Munte (11.08.1943-31.05.1944); ofițer detașat la Președinția Consilului de Miniștri-director de cabinet (01.06-30.09.1944); comandant al Școlii de ofițeri de geniu (01.10.1944-28.02.1945); ajutor tehnic la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de geniu (01.07-11.08.1943); comandant de geniu și transmisiuni la Corpul Vânătorilor de Munte (11.08.1943-31.05.1944); ofițer detașat la Președinția Consilului de Miniștri-director de cabinet (01.06-30.09.1944); comandant al Școlii de ofițeri de geniu (01.10.1944-28.02.1945); ajutor tehnic la Școala de ofițeri de geniu (28.02-01.08.1945); comandant al Regimentului 2 Infanterie și Alarmă (01.08.1945-01.08.1946); comandant al Centrului de Instrucție al Geniului (01.08-06.11.1946
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vânătorilor de Munte (11.08.1943-31.05.1944); ofițer detașat la Președinția Consilului de Miniștri-director de cabinet (01.06-30.09.1944); comandant al Școlii de ofițeri de geniu (01.10.1944-28.02.1945); ajutor tehnic la Școala de ofițeri de geniu (28.02-01.08.1945); comandant al Regimentului 2 Infanterie și Alarmă (01.08.1945-01.08.1946); comandant al Centrului de Instrucție al Geniului (01.08-06.11.1946); trecut în cadrul disponibil la 06.11.1946; trecut în rezervă la 18.08
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Școlii de ofițeri de geniu (01.10.1944-28.02.1945); ajutor tehnic la Școala de ofițeri de geniu (28.02-01.08.1945); comandant al Regimentului 2 Infanterie și Alarmă (01.08.1945-01.08.1946); comandant al Centrului de Instrucție al Geniului (01.08-06.11.1946); trecut în cadrul disponibil la 06.11.1946; trecut în rezervă la 18.08.1947. Maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 01.10.1944). 907 Ovidiu Vlădescu (1911-?), jurist, profesor universitar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Secției IV-Dotare din cadrul Marelui Stat Major (1941-1944). Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel (din 08.06.1934); colonel (din 08.06.1940). 938 Constantin P. Zălaru (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1916-1917) și al Școlii Superioare de Război (1933-1935). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Șeful Biroului 5 din Secția IV-Transporturi a Marelui Stat Major (15.04.1941-20.10.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 20.849 din 18.07.1942. 1077 Nu a putut fi identificat. 1078 Alexandru Nasta (1891-1962), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Prefect al județului Timiș-Torontal (22.01-10.12.1941); comandant al Artileriei Diviziei 1 Gardă (10.01-20.02.1942); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 13.315 din 25.09.1942. 1259 Vezi documentul nr. 298. 1260 Ioan M. Marincu (1899-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de artilerie și geniu (1918-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în cadrul Secției a III-a Operații din Marele Stat Major (01.11.1938-20.05.1943); comandant al Regimentului 2 Căi Ferate (20.05.1943-01.12.1944); șef de Stat Major
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în cadrul Secției a III-a Operații din Marele Stat Major (01.11.1938-20.05.1943); comandant al Regimentului 2 Căi Ferate (20.05.1943-01.12.1944); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Geniului din Ministerul de Război (01.12.1944-01.04.1945); comandant al Regimentului 2 Căi Ferate (01.04.1945-23.01.1946); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Geniului din Ministerul de Război (23.01-29.08.1946); comandant al Regimentului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1943-01.12.1944); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Geniului din Ministerul de Război (01.12.1944-01.04.1945); comandant al Regimentului 2 Căi Ferate (01.04.1945-23.01.1946); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Geniului din Ministerul de Război (23.01-29.08.1946); comandant al Regimentului 2 Pionieri (29.08.1946-28.08.1947); șef de Stat Major al Comandamentului Geniului (28.08-25.10.1947); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei (din 25
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Căi Ferate (01.04.1945-23.01.1946); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Geniului din Ministerul de Război (23.01-29.08.1946); comandant al Regimentului 2 Pionieri (29.08.1946-28.08.1947); șef de Stat Major al Comandamentului Geniului (28.08-25.10.1947); șef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei (din 25.10.1947); trecut la trupele de Securitate (din 30.12.1948). Locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 16.06.1945 cu vechimea din 16
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Monitorul Oficial, partea I, nr. 66 din 20.03.1937. Decretul Regal Nr. 1298 din 17.03.1937. Codul de Justiție Militară. 1273 Mircea Busuioceanu (1901-?), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1921). Ofițer în cadrul Direcției Justiției Militare din Ministerul de Război (25.10.1939-01.11.1944); președinte al Curții Marțiale din Comandamentul General al Etapelor (01.11.1944-23.03.1945); ofițer în cadrul Direcției
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
16. 1378 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1379 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1380 Generalul Dumitru I. Popescu. 1381 Dumitru I. Rudeanu (1894-?), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1913-1915) și al Facultății de Drept din Iași. Doctor în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Șef serviciu avize în Direcția Contencios din cadrul Ministerului Apărării Naționale (28.04.1939-01.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decizia Nr. 6 din 15.03.1943 a Președinției Consiliului de Miniștri privind normele referitoare la evreii utilizați în servicii. 1435 Ioan Rășcanu (1874-1952), militar de carieră și om politic român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie și geniu (1891-1893) și al Înaltei Școli de Război. Atașat militar la Berlin (1907-1911); atașat pe lângă Statul Major francez (1916); comandant de brigadă în cursul bătăliei de la Mărășești; secretar general al Ministerului de Război (1918-1919); ministru de Război (27.09.1919-01.03
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
04.10.1944. Locotenent-colonel (din 15.04.1933); colonel (din 24.11.1938); general de brigadă în rezervă (din 20.03.1943). 1533 Constantin P. Rotaru (1894-?), magistrat militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1916-1917). Licențiat în Drept la Universitatea din Iași (1920); doctor în Drept la Universitatea din Iași (1931). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Ofițer magistrat în cadrul Marelui Stat Major (15.11
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 25.11.1955. Colonel (din 13.10.1933); general de brigadă (din 27.02.1939); general de divizie (din 18.07.1942). 1584 Gheorghe V. Mosiu (1892-1974), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1912-1914) și al Școlii Superioare de Război (1925-1926). Comandant al Regimentului 8 Artilerie (01.03.1939-25.02.1942); șef de Stat Major al Comandamentului Etapelor de Est (25.02.1942-25.07.1943); comandant al Brigăzii 3 Artilerie (25
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
21.01.1941. Decretul-Lege Nr. 132 din 20.01.1941 asupra taxelor militare datorate de evrei. 1594 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1595 Ramiro Enescu (1891-1949), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1909-1911) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Șef al Statului Major al Aerului (16.10.1940-25.09.1943, 22.11.1944-28.03.1945); comandant al Artileriei Antiaeriene (25.09.1943-23.09.1944); trecut în rezervă la 28
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreiești din Odessa. Locotenent-colonel (din 08.06.1940); colonel (din 31.10.1943); general de brigadă (din 24.01.1947). 1631 Vezi documentul nr. 423. 1632 Petre Antonescu (1891-1957), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de artilerie și geniu (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război (1921-1923). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Șef al Secretariatului General al Ministerului Apărării Naționale (01.03.1941-10.12.1943); șef de Stat Major al Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Teritorial Cercurilor Teritoriale Buzău, Râmnicu Sărat, Putna, Bacău și Neamț. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575, f. 264-265. 1655 Paul Leonida (1895-1982), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1925-1927). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului Centrului de Instrucție al Infanteriei (23.08.1940-22.06.1941); șef al Secției de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s-a petrecut nimic demn de a fi consemnat. Însă, pe 25 decembrie 1989, în ziare și la radio se trîmbița una și aceeași știre, confirmată de altfel și de televiziune: Nicolae și Elena Ceaușescu muriseră. Izgoniți, arestați și judecați, "geniul Carpaților" și soția sa, fuseseră, în cele din urmă, împușcați, în urma unui proces militar pripit 2526. O Românie fără Ceaușescu era deschisă tuturor posibilităților, inclusiv reacordării Clauzei de către Washington. Din aceste considerente, cartea trebuia să relateze evenimentele petrecute pînă în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
litere grave în conștiința istorică românească. Astfel se sfârși printr-o ucidere hoțească, în vârstă de 43 de ani, viteazul Mihaiu a căruia moarte a umplut cu o înfiorare plină de ghiață inimile tuturor acelora care priveau în trânsul un geniu rar al veacului aceluia, și care, în admirarea de isprăvile lui cele minunate, nu-i tăgăduia titlul de MARE. Viața politică a lui a fost un fenomen iute trecător; a fost supusă la mii de greutăți, și a întâmpinat piedici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național au fost aduse iarăși de dușmanii românilor într-un con de umbră, ceea ce a dus la reînceperea luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p. 179). Patriotismul bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și ale Româneloru mari" (ibidem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]