13,415 matches
-
mai mult decât implicarea În viața cetății. Între comunism și Biserica ortodoxă s-a ajuns la un modus vivendi, destul de curios la prima vedere, dat fiind că „lupta Împotriva misticismului și a superstițiilor“ figura la loc de cinste În arsenalul ideologic al partidului. În România, s-a practicat un ateism agresiv. În anii ’50, copiii erau Închiși În școli În Noaptea de Înviere, pentru a nu merge la biserică! Numeroși români (mai ales cei „bine situați“) se temeau să fie văzuți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alarmă. Așa ceva nu trebuia să se Întâmple În România! Lucrurile au mers crescendo până În 1964, anul de glorie al lui Gheorghiu-Dej. Prin Declarația din aprilie, partidul comunist și implicit România Își proclamau independența față de Moscova. Tocmai izbucnise un aspru conflict ideologic și politic (care amenința să degenereze chiar În Înfruntare militară) Între cele două mari puteri comuniste, Uniunea Sovietică și China. În loc să se alăture Moscovei, precum ceilalți parteneri europeni reuniți În Pactul de la Varșovia, România se declara echidistantă! Ea punea În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mișcarea românească față de Moscova părea oarecum simetrică cu poziția gaullistă față de Washington. Prim-ministrul României, Ion Gheorghe Maurer, a vizitat așadar Parisul. Au apărut În București ziare și reviste franceze; așa ceva generația mea nu mai văzuse; câțiva ani, până la Înăsprirea ideologică de la Începutul anilor ’70, s-au putut cumpăra Le Monde și Le Figaro (cu câteva zile Întârziere, fiindcă erau supuse, firește, unei atente lecturi prealabile, și cu unele numere lipsă, atunci când conținutul lor nu convenea). Tot În 1964 au fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre ei căutându-și debușee În alte sectoare de activitate. Ideologia și cultura au căpătat și ele amprenta specifică „Ceaușescu“.<endnote id="7"/> În 1971 s-a declanșat „mica revoluție culturală“, În stil românesc. Ceaușescu a proclamat atunci sfârșitul destinderii ideologice. Pe „frontul“ ideologic nu aveau să se mai facă concesii. Nu se mai admiteau devieri, influențe burgheze... Firava liberalizare românească, Începută În 1964, Își Încheia existența. Libertatea de exprimare și de mișcare a oamenilor (inclusiv și Îndeosebi călătoriile În străinătate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noiembrie; până atunci, munceau pe câmp. Se ducea lipsă de țărani! Armata devenise o armată de sclavi: soldați și ofițeri munceau la marile construcții și În agricultură. În timpul rămas liber se Înmulțiseră ședințele și adunările de tot felul de Îndoctrinare ideologică. Până și cele mai mici libertăți se Îngrădeau. Chiar și banalele mașini de scris deveniseră suspecte ( În era computerelor!); o dată pe an, deținătorii lor le luau În brațe și se duceau la secția de poliție ca să dea probe de scris
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
interzis elementelor sociale „nesănătoase“ (celor cu „dosar prost“, cu părinți burghezi, „chiaburi“, condamnați politic... și chiar intelectuali). Apoi, pentru un timp, s-a renunțat la discriminări. La mijlocul anilor ’70 s-a reluat Însă procedeul În mai multe facultăți, cu profil ideologic și politic, unde nu mai putea intra oricine: drept, istorie, filozofie, științe economice... În aceste instituții, toți profesorii trebuiau să fie membri de partid, iar studenții cel puțin membri ai tineretului comunist. Nu mai aveau acces tinerii cu rude În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se va ieși din sistem, și România a ieșit cel mai rău. În timp ce În țările vecine se schița o societate civilă, al cărei rol avea să fie capital, și se contura o economie de piață, În România se Înăsprea controlul ideologic și politic asupra societății și economiei. De aceea revoluția a fost sângeroasă, fiindcă nu avea cine cu cine să negocieze, și de aceea și rezultatele ei au fost dezamăgitoare, fiindcă În România, În afara structurilor comuniste, nu mai exista practic nimic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
putut da unora iluzia că scapă de ce e mai rău (șomajul, nesiguranța zilei de mâine...). Dar rezultatul nu putea fi decât rămânerea În sărăcie. Cei mai mulți români s-au Îndepărtat de Iliescu așa cum se Îndepărtaseră și de Ceaușescu: nu din motive ideologice, ci nemulțumiți din pricina condițiilor de viață precare. S-a adăugat și o mai bună informație. În ultimii săi ani, regimul a pierdut monopolul televiziunii. Câteva posturi private au Început să comunice românilor altceva decât li se spunea pe canalul oficial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
presupune că rezultatele parlamentare favorabile aveau să influențeze și al doilea tur prezidențial. Năstase evita totuși să se Întâlnească cu Băsescu; singura lor dispută televizată a arătat și motivul: Băsescu a fost mai convingător. Românii aveau de ales, pe lângă opțiunile ideologice ale fiecăruia, Între două tipuri de politicieni complet opuse. Năstase, calculat, lipsit de spontaneitate — și vădit neautentic atunci când Încerca să se arate spontan și apropiat de oameni; Băsescu, nu doar spontan, ci excesiv de spontan, respirând un aer de autenticitate și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și astăzi — cam stingheri În prea balcanicul, după ei, București). Și economicește Moldova a rămas În urmă, atât față de Muntenia, cât și de Transilvania (din această cauză dezvoltându-se un curent migrator intern, dinspre Moldova spre celelalte regiuni). Din motive ideologice, În România s-a insistat foarte mult asupra unității. Dar ceea ce frapează este tocmai diversitatea țării, a locurilor și a oamenilor. Nu există un peisaj românesc tip și nici un român tip. România este un caleidoscop de peisaje și de oameni
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România Mare — cam tot aceiași care au și nostalgia lui Ceaușescu. În mod ironic, ei sunt Într-un fel urmașii celor care l-au trimis pe mareșal În fața plutonului de execuție. Cazul românesc este foarte interesant, tocmai prin multiplele răsturnări ideologice și politice, pentru urmărirea mecanismului manipulării eroilor istoriei În funcție de interesele prezente. <endnote id="2"/> Dar să nu-l uităm nici pe Ceaușescu printre marile umbre ale trecutului. Sondajul menționat Îl creditează cu 10,3%, pe locul patru, după Cuza, Mihai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
militare, este lucrarea lui Dinu C. Giurescu, România În al doilea război mondial, 1939-1945, București, 1999. 20. Datele care urmează sunt extrase din lucrarea deja citată, Enciclopedia României, vol. I, capitolul „Populația României“. 21. O excelentă analiză a diverselor curente ideologice și culturale din România interbelică, la Keith Hitchins, Rumania 1866-1947, pp. 292-334 (capitolul „The Great Debate“). Vezi și Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, Ithaca și Londra, 1995; ediție românească: Cultură și naționalism În România Mare, București, 1998. 22
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel, New York-Toronto, 1993, ediție românească, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, Iași, 1997. Volumul colectiv Miturile comunismului românesc, București, 1998, apărut sub direcția mea, abordează o gamă largă de probleme sociale, ideologice și culturale, Îndeosebi din perspectiva reprezentărilor și a propagandei. 3. Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, 5 volume, București, 1991-1997. 4. Despre epoca Ceaușescu În genere, vezi Dennis Deletant, Ceaușescu and the Securitate. Coercion and Dissent in Romania
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
invită la o lectură paralelă cu Jurnalul lui Mihail Sebastian (cei doi au fost prieteni apropiați, În ciuda faptului că unul era evreu, iar celălalt s-a lăsat atras de mișcarea legionară). 8. Un instrument util, În ciuda unor deformări de natură ideologică, este dicționarul publicat sub titlul Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982; faptul că Elena Ceaușescu beneficiază de un articol de două ori mai mare decât spațiul acordat celor mai Însemnați savanți români dă un plus de culoare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
neagă și nu aprobă, își cântărește bine cuvintele, tatonează, analizează. Este pregătit pentru orice opinie. Îl obligă educația și statutul profesional. Corectitudinea politică, noua „religie” a Occidentului, este, se pare, achiziția benefică a unui secol pe sfârșite, compromis de fanatisme ideologice și angajamente unilaterale. Luni, 5 iunie VASILE GÂRNEȚ: Mă trezesc liniștit, calm, protejat, aproape fericit, ca un copil. Senzații pe care nu le-am mai încercat de mult. Patul enorm, pereții albi ai camerei de hotel, cu mici tablouri intens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
repede și tinde să monopolizeze discuția, să o plaseze într-un plan teoretizant. Ceilalți invitați schimbă priviri între ei. Dar nimeni nu rostește o vorbă despre pericolul... neocomunismului în Europa de Est, ai cărui exponenți au preluat sloganurile naționaliste. Un asemenea hibrid ideologic s-a produs în țările în care nu a avut loc o adevărată decomunizare, imediat după 1989: fosta Iugoslavie, România, spațiul post sovietic, în frunte cu Rusia. Deloc întâmplător, acestea sunt exact și țările în care Occidentul a avut cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
estice. E ca și cum ar trebui să ia cunoștință de o rudă abandonată, față de a cărei uitare nu-și pot reprima o vină obscură, și atunci se agață de „motivele nobile” ale amneziei lor. Îmi pare totuși nedrept ca acest erzaț ideologic să prevaleze acum și scot capul pe geam. De pe peronul zugrăvit ca o amprentă artistică a Parisului, lumea ne face cu mâna semne de adio: muzicienii din fanfară, în livrelele lor colorate, oficialii, ziariștii aferați, fetele prevenitoare din comitetul organizatoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pare mixajul de culturi de la Malbork: polonezi, ruteni, evrei. De nemți „uită” să-și amintească. E „politic corect”. Prudența sa îmi pare exagerată. Mie însă îmi este ușor să vorbesc. El, ca organizator, nu-și permite nici o clipă de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem mergând de-a lungul zidurilor castelului. Mâncarea e cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dezinvoltura naturală a artistului nomad, ci din contră, ca pe o deambulare reconfortantă. Or, aici, în Est, trebuie să ne arătăm campioni ai democrației, să ne demonstrăm virtuțile de misionari ai valorilor europene, înscriindu-ne până la urmă în tradiția pledoariilor ideologice de care este atât de mult impregnat spațiul fostei URSS. Pe de altă parte, fără această latură, declarat militantistă și în subsidiar politică, un turneu cultural care să cuprindă și Occidentul nu ar fi avut nici o șansă să obțină finanțare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aflat școala de fete din înalta societate. Mă ciupeam, ascultând-o, mă întrebam dacă regimul comunist s-a prăbușit sau ultimii zece ani fuseseră doar un vis și eram readuși brutal la realitate aici, în clădirea unde se născuse demența ideologică care a dus în mormânt zeci de milioane de oameni. Am râs cu poftă când scriitorul portughez Paulo Teixeira l-a întrebat pe Vasile, rușinat și oarecum depășit de subiect, cine a fost de fapt Krupskaia. Cât de fericiți pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prea merge. Thomas Wohlfahrt simte tensiunea și stânjeneala generală și încearcă să „împacheteze” ședința. Ne aflăm în preajma finalului acestei călătorii și ar fi păcat să intrăm în Berlin ca o trupă dezbinată. OK!, dar să nu ni se pretindă unanimitate ideologică. El, care s-a născut în fosta RDG, ar trebui să înțeleagă acest lucru mai bine decât unii confrați din Occident cu simpatii de stânga. VASILE GÂRNEȚ: Stafful german este convins că s-a găsit „un ton neutru” pe marginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
derulează lucrări de renovare. Ne strecurăm printre schele într-o așa-numită Cameră a Tăcerii, despre care aflăm că a fost deschisă după demolarea Zidului, în 1994. Camera Tăcerii se află în proximitatea liniei de demarcație dintre cele două tabere ideologice inamice. Încăperea a fost modelată după o odaie similară, inaugurată la 1954, din clădirea Națiunilor Unite de la New York. Cea de aici, de la Berlin, e decorată sobru, cu țesături ale artistei maghiare Ritta Hager, atârnate de pereți, simbolizând lumina care străpunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mic-burghez și familist - atrage din toate părțile priviri intrigate și șușoteli amuzate, dar se pare că ghidul nostru este un exhibiționist notoriu și-i place să fie în centrul atenției, să-și afișeze nonconformista orientare sexuală. Scăpat de chingile opresiunii ideologice, devenit un loc de maximă atracție a artiștilor de pe tot globul și de grase investiții financiare, Berlinul, capitala Germaniei reunificate, trăiește o frenezie a pasiunilor și a decomplexării. Nu degeaba mulți îl consideră a fi „viitorul New York al Europei“. VASILE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nicolae Prelipceanu: „Am sesizat în Literatur Express diferite atitudini față de Europa unită, față de globalizare, care înseamnă pentru noi - cei din Est - colacul de salvare, iar pentru ei - cei din Vest - nu mai mult decât un moft.“ - Nicolae Prelipceanu, ce diferențe - ideologice și estetice - ai sesizat la scriitorii prezenți în Literatur Express? Crezi că există, poate exista un consens, măcar printre oamenii de cultură, privind unitatea europeană? - N-am prea avut ocazia să citesc multe texte ale companionilor noștri din Literatur Express
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ce menghină era prinsă elita românească, reacționând, evident, diferențiat la presiunile brutale ale aparatului de propagandă și ale poliției politice. Blaga - dat afară de la catedră, interzis de a publica și denunțat de Beniuc în Pe muchie de cuțit ca agent ideologic al idealismului cu nuanță fascistă, Ion Barbu interzis de a publica și retras la catedra sa de matematică de la Politehnică, Călinescu exclus de la catedră, dar având rubrică săptămânală în Contemporanul și „ales” deputat, Vianu, șef de catedră și, temporar, ambasador
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]