KorAP: Find »[drukola/base=manuscris & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...460 461 462 ...664 >

16,589 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866

208-209. 56 Teodor V. Ștefanelli, Amintiri despre Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1983, p. 62. 57 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., p. 279. 58 I.D. Marin, op. cit., p. 104. 59 Ion Creangă, Povești, amintiri, povestiri, București, 1987, p. 201. 60 Manuscrisele Mihai Eminescu, V (Mss. 2258, 1829), Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005, f. 169. 61 I.D. Marin, op. cit., p. 107. 62 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 265. 63 Ibidem, p. 271. 64 Ibidem

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Ipotești, inv. nr. 37. 80 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 202. 81 I.D. Marin, op. cit., p. 135. 82 Apud Andronic N. Țăranu, Cum l-am cunoscut pe Eminescu, [în] "Revista Moldovei", III (1923), nr. 2-4, p. 14-17. 83 Manuscrisele Mihai Eminescu, vol. II, Partea întâi (Ms. 2255), Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005, f. 162. 84 Prescripte verbale ale Societății Junimea, [în] Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 424. 85 Vezi Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
ed. cit., p. 201. 90 Idem, Opere VI, București, Editura Academiei R.S.R., 1963, p. 124. 91 G. Călinescu, op. cit., p. 67. 92 I.E. Torouțiu, Studii și documente literare, vol. IV, București, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1933, p. 140. 93 Manuscrisul 2287, f. 75, Biblioteca Academiei Române, București; fotocopie în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 349. 2. O casă de piatră, dar cam strâmbă... și destinul ei Casa de la Ipotești a intrat și ea în legendă, ca aproape tot ce a atins

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Iași, fiind ilustrată activitatea bibliotecariatului (precum și cunoscutul diferend cu Dimitrie Petrino), apoi anii revizoratului în județele Vaslui și Iași. Aici erau expuse portretele lui Bodnărescu și Maiorescu, scrisori trimise criticului (atunci ministru), prin care Eminescu cerea aprobarea de a cumpăra manuscrise vechi, rapoarte și notații asupra școlilor și învățâmântului rural, recomandarea unei cărți (Metode nouă sau Carte de cetire) al cărei coautor era Creangă, prietenul nedespărțit din perioada ieșeană. Urma etapa anilor 1877-1883, ilustrând activitatea publicistului de la "Curierul de Iași" și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
etapa anilor 1877-1883, ilustrând activitatea publicistului de la "Curierul de Iași" și apoi de la Timpul. În această încăpere mai erau expuse numere din Timpul, facsimile din Scrisori, portretul lui Caragiale. Un spațiu mai mare îl ocupa Luceafărul, facsimilat după variantele din manuscrise, însoțit de ilustrații după desenele lui Bordenache; mai erau expuse poezii trimise la Familia, scrisori și mărturii din perioada ultimilor ani de viață. Câteva vitrine prezentau însemnări de gramatică sanscrită, preocupări de greacă, de paleoslavă etc., precum și amintirile contemporanilor despre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Răchițeanu-Șirianu, Ion Caramitru și alții, corul filarmonicilor din Cluj și Iași interpretând cu melancolie Sara pe deal. În hol, te întâmpina, o imagine cât tot peretele, cartea de vizită a Ipoteștilor: lacul și codrul, declarate astăzi rezervații naturale. În vitrine, manuscrise în legătură cu natura ipoteșteană, ipostaze fotografice ale caselor și incintei, amintirile lui Vlahuță și Sadoveanu despre poet. Un al doilea panou prezenta arborele genealogic al familiei. Într-o vitrină specială se aflau invitații și programe la un premiu internațional de traducere

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
cu duhul și fericiți numai atunci dacă oamenii insuflați prin mișcarea stelelor de Dumnezeu însuși se pun în fruntea lor și le prescriu destinele 197. NOTE 1 București, Editura Humanitas, 1994, p. 202. 2 G. Călinescu, op. cit., p. 457. 3 Manuscrisele Mihai Eminescu, vol. I (Ms. 2254 I), Ediție coordonată de Eugen Simion, Editura Enciclopedică, 2004, f. 18 v. 4 Jacques Chevalier, apud Ion Biberi, Poezia, mod de existență, București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 319-320. 5 Apud idem, ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Editura Cartea Românească, 1981, p. 200. 8 Ibidem, p. 200. 9 Ibidem, p. 343. 10 Petru Creția, Testamentul unui eminescolog, București, Editura Humanitas, 1998, p. 261. 11 I.E. Torouțiu, Studii și documente literare, vol. IV, ed. cit., p. 140. 12 Manuscris 2287, f. 75, Biblioteca Academiei Române; fotocopie în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 349. 13 Mihai Eminescu, Opere IV, ed. cit., p. 110. 14 Dumitru Irimia, Ipotești poezie și sacru, prefață la Valentin Coșereanu, Eminescu Ipotești Eminescu, editat de Memorialul Ipotești

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
culoare locală. Purtând în propria-i structură povara grea a geniului, Eminescu a simțit în mod firesc nevoia "să ascundă" cât mai adânc în creațiile sale orice urmă concretă a toponimelor dar nu numai legate de spațiul ipoteștean. Multe dintre manuscrise dezvăluie însă cât se poate de clar nu puține dintre aceste taine pe care poetul, pe bună dreptate, le socotea numai ale sale. Privirea lui Eminescu era deasupra zării, așa încât nu i-a trebuit mult să tindă spre zenitul misterios

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
iluminare a însemnelor realului "topit" în operă. Cele mai frecvente însemne provin din sfera spațiului Ipoteștilor. * * * Așadar, spațiul în structura și întinderea sa reflectă experiența noastră cosmică 7. El se revelează în raportul eu-univers exterior. O certifică Eminescu însuși în manuscrisul 2275 B, fila 37, unde, răspunzând la întrebarea ce este coadaptația, scrie: Mediul considerat parte din mine. Căutând locurile ipoteștene ale mediului natural în care a crescut și s-a format Eminescu, (mediul considerat parte din el) atât în spațiul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
urmări în întreaga lui existență. În anii târzii ai maturității sale precoce, ziarist la București, poetul nu se poate împăca cu gândul pierderii moșiei ipoteștene, raiul său de pe pământ, și încearcă din răsputeri să găsească banii necesari răscumpărării ei. În manuscrisele sale își notează neliniștea și preocuparea: Caballa Ipoteștilor. [...] Să mă însor, ca să pot rescumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristea. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. [...] Hristea, Moritz, Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
lumea bulgărului ipoteștean, și-a tras poetul sevele, identificându-se cu tot ce vedea în afară, întrucât copilăria este nemurirea însăși, în al cărei cerc de atracții magice omul s-a aflat de când lumea 230. *** Conform afirmației lui Eminescu, din manuscrisul 2262, referitoare la faptul că fiecare om e-o-ntrebare pusă din nou universului, un loc aparte în textul eminescian, cu predilecție în cel al prozei, îl deține chipul părinților, al fraților și surorilor, al unor rude și cunoștințe mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
jurnal, ci de proză literară, evident că autorul ca și în cazurile topoilor esențiali le-a dat valoare general valabilă, ferindu-se și într-un caz și în celălalt de localizări. Numai coroborate cu alte documente (scrisori, amintiri, fragmente de manuscris, portrete făcute de prieteni apropiați etc.) ele pot fi recompuse și identificate în realitatea copilăriei ipoteștene, ori, mai târziu, în cea a maturității. Sublimate artistic, trăsăturile acestora se pot releva pentru o clipă, devenind veridice. Dar și așa, ele apar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
și fantastică. Lampa fâlfâia lungă, ca și când ar fi vrut să ajungă tavanul, iar umbra lui... ca o mreajă neagră cu nasul lungit, cu căciula lăsată pe ochi, părea că începuse o vorbire lungă cu el268. Dragostea pătimașă pentru cărțile și manuscrisele vechi este o altă parte a caracterului său care-i întregește portretul: Eu singur... cumpăram cu toptanul, biblioteci risipite al oamenilor bătrâni a căror clironomi apoi mi le vindea pe un preț de nimica, ca hârtie numai. Și-n asemenea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
un memento ideea maioresciană, se constată că poetul o ridica ideatic la un fel de plinătate a simțământului, cu totul nemijlocită, antică, tocmai pentru că ceva din mine îmi spune că eu iubesc altfel decât alții 59. Într-o însemnare din manuscrisul 2257 se pune semnul egalității între cele două: femeie-poezie! Ce cauți tu în ochiul cel mort, în floarea cea turbure a sufletului meu?60. Cercetător al creației eminesciene, Iosif Cheie-Pantea, surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
nu au fost să fie125. Această credință, primită moștenire de la părinții din părinți, a știut să transforme în armonii depline cântecul melancoliei, care, apoi, într-un fluid inexplicabil s-a făcut vers. Lumile siderale ating corzi pe care numai "desenele" manuscriselor le-ar putea explica, iar muzica acestora, izvorând din firea lor, demonstrează cum cântecul e o cale de comunicare cu infinitul, de expansiune cosmică a eului 126; Eminescu nu face altceva decât să se simtă inspirat de întâia iubire: O

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
70 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 201. 71 Idem, Opere II, ed. cit., 1943, p. 179. 72 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit, p. 40. 73 Platon, Banchetul, ed. cit., p. 86. 74 Mihai Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 76-77. 75 Iosif Cheie-Pantea, Repere eminesciene, ed. cit., p. 45. 76 Mihai Eminescu, Opere II, ed. cit., p. 179. 77 Platon, op. cit., p. 103

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
convertind amintiri în prezențe, trăiri mai vechi în altele, noi. Față de scris noi suntem o virtualitate pe care el o transformă în patos și act2. NOTE 1 Petru Creția, Oglinzile, București, Editura Humanitas, 1993, p. 33. 2 Ibidem. Bibliografie * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
mai vechi în altele, noi. Față de scris noi suntem o virtualitate pe care el o transformă în patos și act2. NOTE 1 Petru Creția, Oglinzile, București, Editura Humanitas, 1993, p. 33. 2 Ibidem. Bibliografie * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
el o transformă în patos și act2. NOTE 1 Petru Creția, Oglinzile, București, Editura Humanitas, 1993, p. 33. 2 Ibidem. Bibliografie * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
NOTE 1 Petru Creția, Oglinzile, București, Editura Humanitas, 1993, p. 33. 2 Ibidem. Bibliografie * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. VI: Manuscris românesc 2259, Ediție coordonată

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Bibliografie * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. VI: Manuscris românesc 2259, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * *** Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Vol. I: Manuscris românesc 2254, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. VI: Manuscris românesc 2259, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * *** Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Corespondență inedită Mihai Eminescu Veronica

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
2004. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. VI: Manuscris românesc 2259, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * *** Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Corespondență inedită Mihai Eminescu Veronica Micle, Scrisori din arhiva familiei Graziella și Vasile Grigorcea, Ediție îngrijită, transcriere, note

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Vol. II: Partea întâi, Manuscris românesc 2255, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. V: Manuscris românesc 2258, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * Academia Română, Manuscrisele Mihai Eminescu, Vol. VI: Manuscris românesc 2259, Ediție coordonată de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică, 2005. * *** Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Corespondență inedită Mihai Eminescu Veronica Micle, Scrisori din arhiva familiei Graziella și Vasile Grigorcea, Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de Cristina Zarifopol-Illias

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]