13,759 matches
-
viteza maximă de ardere și valoarea mediei aritmetice, în șase teste separate, să fie de maximum 10%. 1.6. DESCRIEREA METODEI 1.6.1. Prepararea 1.6.1.1. Substanța de testare Proba de analizat se aduce la dimensiuni ale particulelor < 0,125 prin următoarea metodă: se cerne substanța, se mărunțește fracția rămasă, se repetă acțiunea până când întreaga cantitate de probă trece prin sită. Se poate utiliza orice metodă de mărunțire sau cernere care satisface criteriile de calitate. Înaintea preparării amestecului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
contrar, testul se repetă de cinci ori pentru fiecare din cele trei amestecuri care au cea mai mare viteză de ardere. Dacă se suspectează un rezultat fals pozitiv, atunci ar trebui să se repete testul cu o substanță inertă cu particule de dimensiuni similare, de exemplu kiselgur, în loc de celuloză. O altă posibilitate constă în repetarea testului cu amestecul cu viteza de ardere cea mai mare, în atmosferă inertă (cu un conținut de oxigen < 2% v/v). 2. DATE Din motive de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
în urma aplicării unei substanțe de testat pe suprafața anterioară a ochiului (ix) Sensibilizarea pielii (dermatită alergică de contact) este o reacție cutanată, mijlocită imunologic, la o substanță Definiții specifice pentru toxicitatea la administrare prin inhalare: − un aerosol este definit ca particule (solide și/sau lichide) dispersate omogen în aer; − diametrul aerodinamic este diametrul unei sfere de densitate unitară (1 g cm-3) având o viteză de sedimentare finală egală cu cea a particulei studiate; − diametrul aerodinamic median masic (DAMM) este diametrul aerodinamic
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
la administrare prin inhalare: − un aerosol este definit ca particule (solide și/sau lichide) dispersate omogen în aer; − diametrul aerodinamic este diametrul unei sfere de densitate unitară (1 g cm-3) având o viteză de sedimentare finală egală cu cea a particulei studiate; − diametrul aerodinamic median masic (DAMM) este diametrul aerodinamic calculat prin interpolare care împarte în jumătate șirul valorilor de distribuție granulometrică a aerosolului exprimate în unități de masă; − deviația standard geometrică (DSG) este raportul dintre 84 de sutimi și 50
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
care împarte în jumătate șirul valorilor de distribuție granulometrică a aerosolului exprimate în unități de masă; − deviația standard geometrică (DSG) este raportul dintre 84 de sutimi și 50 de sutimi estimate și indică panta curbei cumulate de distribuție dimensională a particulelor, considerând că distribuția dimensională este o funcție lognormală. Definiții specifice pentru procedura cu doză fixă la determinarea toxicității acute la administrare oral:ă - toxicitatea evidentă se referă la efectele toxice observate în urma administrării unei substanțe, care au o astfel de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
partea B (punctul D). 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi și introducerea generală: partea B (punctul E). B.2. TOXICITATEA ACUTĂ (ADMINISTRARE PRIN INHALARE) 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Este util să se folosească informații preliminare asupra substanței cu privire la mărimea și distribuția particulelor, presiunea de vapori, punctul de topire, punctul de fierbere, punctul de aprindere și proprietățile explozive (după caz). Vezi și introducerea generală: partea B (punctul A). 1.2. DEFINIȚIE Vezi introducerea generală: partea B (punctul B). 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
repartizează la întâmplare în loturile tratate. Animalele nu sunt supuse unei expuneri simulate decât dacă acest lucru este indicat de tipul de aparat de expunere folosit. Substanțele solide testate trebuie să fie reduse la dimensiuni micronice, în scopul obținerii unor particule de dimensiuni corespunzătoare. Dacă este necesar, la substanța de testare se poate adăuga un excipient care să ajute la generarea unei concentrații adecvate a substanței de testare în atmosferă și în acest caz se folosește un lot martor pentru excipient
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
toxice. 3. RAPORT 3.1. Protocol de test Protocolul de test conține, dacă este posibil, următoarele informații: - specia, linia, sursa, condițiile ambiante, regimul alimentar, - condițiile experimentale: descrierea aparatului de expunere, inclusiv concepția, tipul, dimensiunile, sursa de aer, sistemul generator de particule și de aerosoli, metoda de condiționare a aerului și, după caz, modul de găzduire a animalelor în incinta de testare. Se descrie echipamentul folosit pentru măsurarea temperaturii și, dacă este necesar, stabilitatea concentrațiilor de aerosoli și granulometria particulelor. Datele privind
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
generator de particule și de aerosoli, metoda de condiționare a aerului și, după caz, modul de găzduire a animalelor în incinta de testare. Se descrie echipamentul folosit pentru măsurarea temperaturii și, dacă este necesar, stabilitatea concentrațiilor de aerosoli și granulometria particulelor. Datele privind expunerea: se prezintă sub forma unui tabel care indică valorile medii, precum și măsura variabilității (de exemplu, deviația standard); ele trebuie să includă: (a) debitul de aer în dispozitivul de inhalare, (b) temperatura și umiditatea aerului, (c) concentrațiile nominale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
inhalare, (b) temperatura și umiditatea aerului, (c) concentrațiile nominale (cantitatea totală de substanță de testare introdusă în dispozitivul de inhalare raportată la volumul de aer), (d) după caz, natura excipientului, (e) concentrațiile reale din zona de respirație, (f) mediana dimensiunilor particulelor (după caz), (g) perioada de echilibrare, (h) perioada de expunere; - diametrul aerodinamic median masic al particulelor (MMAD) și deviația geometrică standard (GSD), - înregistrarea rezultatelor pe sexe și nivel de expunere (numărul de animale moarte pe parcursul testului, numărul de animale care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
în dispozitivul de inhalare raportată la volumul de aer), (d) după caz, natura excipientului, (e) concentrațiile reale din zona de respirație, (f) mediana dimensiunilor particulelor (după caz), (g) perioada de echilibrare, (h) perioada de expunere; - diametrul aerodinamic median masic al particulelor (MMAD) și deviația geometrică standard (GSD), - înregistrarea rezultatelor pe sexe și nivel de expunere (numărul de animale moarte pe parcursul testului, numărul de animale care prezintă semne de toxicitate, numărul de animale expuse), - momentul morții pe parcursul testului, criteriile de sacrificare, - toate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
răspunsurilor echivoce se poate folosi un număr suplimentar de animale. 1.6.2.3. Doze Pentru substanțele lichide testate se folosește o doză de 0,1 ml. Doza folosită la testarea substanțelor solide și sub formă de pastă sau de particule trebuie să fie de 0,1 ml sau aproximativ 0,1 g (greutatea trebuie întotdeauna consemnată). Dacă materialul testat este compact sau granulat,se macină fin. Volumul particulelor se măsoară după o compactare ușoară, de exemplu prin tamponarea recipientului de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
folosită la testarea substanțelor solide și sub formă de pastă sau de particule trebuie să fie de 0,1 ml sau aproximativ 0,1 g (greutatea trebuie întotdeauna consemnată). Dacă materialul testat este compact sau granulat,se macină fin. Volumul particulelor se măsoară după o compactare ușoară, de exemplu prin tamponarea recipientului de măsură. Pentru substanțele încărcate în recipiente de pulverizare cu pompă sau recipiente presurizate cu aerosoli, lichidul este expulzat și se colectează 0,1 ml, care se instilează în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi introducerea generală: partea B (punctul E). B.8. TOXICITATE LA DOZĂ REPETATĂ (28 DE ZILE) (ADMINISTRARE PRIN INHALARE) 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Este util să se colecteze informații preliminare asupra substanței cu privire la mărimea și distribuția particulelor, presiunea de vapori, punctul de topire, punctul de fierbere, punctul de aprindere și proprietățile explozive (după caz). Vezi introducerea generală: partea B (punctul A) . 1.2. DEFINIȚIE Vezi introducerea generală: partea B (punctul B). 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nici una
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
concentrațiile administrate zilnic trebuie menținute la valori cât de constante posibil. Pe durata generării aerosolilor trebuie efectuată analiza granulometrică pentru a determina stabilitatea concentrației acestora. În timpul expunerii, analiza trebuie efectuată suficient de des pentru a determina măsura în care distribuția particulelor este constantă; c) temperatura și umiditatea; În timpul expunerii și după aceasta au loc observații care sunt înregistrate sistematic; pentru fiecare animal se consemnează date individuale. Se observă zilnic toate animalele și se înregistrează simptomele de toxicitate, precum și momentul apariției, intensitatea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
recunoscută. 3. RAPORT 3.1. Protocol de test Protocolul de test cuprinde, dacă este posibil, următoarele informații: - specia, linia, sursa, condițiile ambiante, regimul alimentar; - condițiile experimentale: descrierea aparatului de expunere. inclusiv concepția, tipul, dimensiunile, sursa de aer, sistemul generator de particule și de aerosoli, metoda de condiționare a aerului și, după caz, modul de găzduire a animalelor în incinta de testare. Se descrie echipamentul folosit pentru măsurarea temperaturii și, dacă este necesar, stabilitatea concentrațiilor de aerosoli și granulometria particulelor. Datele privind
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
generator de particule și de aerosoli, metoda de condiționare a aerului și, după caz, modul de găzduire a animalelor în incinta de testare. Se descrie echipamentul folosit pentru măsurarea temperaturii și, dacă este necesar, stabilitatea concentrațiilor de aerosoli și granulometria particulelor. Datele privind expunerea: se prezintă sub forma unui tabel care indică valorile medii, precum și măsura variabilității (de exemplu, deviația standard); ele trebuie să includă: (a) debitul de aer în dispozitivul de inhalare, (b) temperatura și umiditatea aerului, (c) concentrațiile nominale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
și umiditatea aerului, (c) concentrațiile nominale (cantitatea totală de substanță de testare introdusă în dispozitivul de inhalare raportată la volumul de aer), (d) după caz, natura excipientului, (e) concentrațiile reale din zona de respirație, (f) diametrul aerodinamic median masic al particulelor (DAMM) și deviația geometrică standard (DSG); - răspunsul toxic pe sexe și doză, - momentul morții în timpul experimentului, criteriile de sacrificare, - dacă este posibil, nivelul care nu are nici un efect, - efectele toxice sau de alt tip, - momentul observării oricărui simptom anormal și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
4.1. Inocul din nămoluri active Se prelevează o probă de nămol activ proaspăt din bazinul de aerare al unei instalații de tratare ape reziduale sau dintr-o instalație de laborator care tratează în special apele reziduale menajere. Se îndepărtează particulele grosiere dacă este necesar, prin filtrate printr-o sită fină, apoi nămolul se menține în condiții aerobe. Ca alternativă, se lasă la decantat sau se centrifughează proba (de exemplu, la 1100 rot./ min timp de 10 minute) după îndepărtarea tuturor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
grosiere dacă este necesar, prin filtrate printr-o sită fină, apoi nămolul se menține în condiții aerobe. Ca alternativă, se lasă la decantat sau se centrifughează proba (de exemplu, la 1100 rot./ min timp de 10 minute) după îndepărtarea tuturor particulelor grosiere. Se îndepărtează stratul de supernatant. Nămolul se spală în mediu mineral. Se prepară o suspensie de nămol concentrat în mediu mineral pentru a obține o concentrație de 3 - 5 g solide în suspensie/l și se aerează până în momentul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
se poate determina stratificarea rocii.Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului. Prin dizolvarea prafului de calcar în apă și depunerea sa ulterioară, apar formațiuni cu forme curioase, denumite "concrețiuni".Particulele, sau grupările din rocă, au o formă colțuroasă, lucru care explică existența pereților verticali de loess pe coastele dealurilor sau pe flancurile văilor. Loessul este produs prin sedimentarea diferitelor particule de roci sau minerale, create de acțiunea intemperiilor la distanțe
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
depunerea sa ulterioară, apar formațiuni cu forme curioase, denumite "concrețiuni".Particulele, sau grupările din rocă, au o formă colțuroasă, lucru care explică existența pereților verticali de loess pe coastele dealurilor sau pe flancurile văilor. Loessul este produs prin sedimentarea diferitelor particule de roci sau minerale, create de acțiunea intemperiilor la distanțe de zeci sau sute de kilometri, și aduse de vânt și depuse frecvent pe flancurile (opuse vântului) văilor apelor curgătoare.Formarea rocii a avut loc mai ales când exista o
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
curgătoare.Formarea rocii a avut loc mai ales când exista o vegetație săracă, după perioada rece de glaciațiune, sau în zona Alpilor. Loessul s-a format pe flancurile unor dealuri și văi, locuri care au împiedicat transportul mai departe al particulelor de către vânt. Răspândirea depozitelor de loess variază de la 5% in America de Sud, la 16% în Asia. În România, loessul reprezintă 17% din suprafața țării. Grosimea depozitelor de loess variază și ea, de la paturi subțiri la masive groase de sute de metri
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
accentului are de asemenea valoare funcțională (vezi Declinarea adjectivelor). Sunt și cuvinte care nu primesc niciodată accent, și altele care uneori se accentuează, alteori nu. Prima categorie o formează encliticele, adică pronumele personale neaccentuate, formele neaccentuate ale verbelor auxiliare și particula "li", a doua fiind constituită din proclitice, adică prepozițiile, conjuncțiile și particula negativă "ne". Ambele categorii de clitice formează din punct de vedere prozodic un singur cuvânt cu cuvântul cu sens lexical din grupul lor, purtând un singur accent: în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
care nu primesc niciodată accent, și altele care uneori se accentuează, alteori nu. Prima categorie o formează encliticele, adică pronumele personale neaccentuate, formele neaccentuate ale verbelor auxiliare și particula "li", a doua fiind constituită din proclitice, adică prepozițiile, conjuncțiile și particula negativă "ne". Ambele categorii de clitice formează din punct de vedere prozodic un singur cuvânt cu cuvântul cu sens lexical din grupul lor, purtând un singur accent: în cazul unui enclitic, accentul cade pe cuvântul cu sens lexical, în cazul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]