15,863 matches
-
comod e să fii fiul mai multor patrii? Într-adevăr, sunt un "rătăcit" cetățean al lumii, dar nu un dezorientat și în structura mea umană, nu un dezrădăcinat, cu toate că am părăsit fizicește România acum aproape patruzeci de ani. A doua "patrie" este nu Danemarca, unde trăiesc acum, ci Suedia care m-a acceptat atunci la începuturi și care mi-a acordat cetățenia suedeză acum treizeci și cinci de ani. În Danemarca trăiesc doar de vreo opt ani. Când am părăsit România (cu lotul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a făcut parte din Grupul de pictură "Van Gogh" de la Auvers sur Oise, acolo unde Van Gogh s-a sinucis. Am trăit un timp în Sudul Franței și fiul nostru Dan este născut la Narbonne. Să fii fiul mai multor patrii este, în fond, o șansă enormă... Ca să te găsești pe tine însuți trebuie să ieși din tine, să te cauți peste tot pe unde există oameni, pe unde te-ai fi putut naște chiar tu, dacă și conjuncturile ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
români ne fac de rușine aici în Vest... România însă nu se prea străduiește să-și creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile grupurilor etnice non-românești. Păcat! Ai comunicat cu diaspora culturală românească? Cum se comportă românul în afara patriei sale? Nu am comunicat cu diaspora română. Nu sunt cunoscut în cercurile literare române din diaspora, nefăcând parte din nici o asociație "de profil". Nu știu exact ce să spun cu privire la comportamentul românilor în străinătate, dar în general eu am o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ani de șomaj... Urmarea? Pe acești călăriți de Diavol nu-i voi ierta niciodată, ei sunt adevărații copii de suflet ai lui Ceaușescu, drept care le și închin acest omagiu: Urmașilor mei ceaușești Las vouă moștenire, Creșterea jalei românești Și-a patriei belire...! Nu am reușit să fiu original, după cum observ, dar cine mai poate fi original, în limba română, în registru encomiastic? Din cele două cărți amintite mai sus reiese că sunteți de o maximă intransigență, mai ales cu colegii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să extragă România din viața latrinoasă actuală și s-o depună pe un mal? Dacă ai fi om politic, cu puteri de dictator "luminat", care ar fi primele cinci să zicem decizii "dictatoriale" pe care le-ai lua spre folosul patriei care mereu "binemerită" ceva? Patafizica, disciplină nemarxizantă, nu-și propune, ca a unșpea teză despre Feuerbach, să schimbe lumea, ci percepția noastră despre ea. Lumea lumește. Nu este numai un dat, nouă, cu care, la o adică, ne ștergem și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
paște la cotiturile avenirului, de nu survine între timp, parșivă, moartea termică a Universului, topirea banchizelor polare ori altă nasulie, c-atunci o să ne refugiem, cu toată Banda lui Stoiciu, la poalele Ocolașului Mare. Ai tu o soluție pentru scoaterea patriei din rahat? Dă-o la corp 6 în subsolul paginii. Nu mă supăr, căci, deși nu m-a influențat, curios tot mă va fi stârnit. Crezi în longevitatea securistului de pensie lungă? Cine crezi că a făcut mai mult rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât ai perfidului Albion cu filosofi mai profunzi decât cei viețuitori prin landuri și cu mult mai bogată decât țara unchiului Sam încetaseră toate cutremurele râurile și fluviile se rostogoleau blânde în albia lor nici o calamitate nu mai vizita pământurile patriei ordinea socială era desăvârșită anotimpurile minunate/ românii fericiți iar toate acestea/ se întâmplau într-o dimineață... (Revista "Conta", nr. 2, 2010) Liviu Ioan STOICIU Ce va rămâne din opera mea într-o sută de ani? Nimic, poate se va reține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aș fi putut adapta ălora. Deși prin '78 sau '79 m-am bucurat de succes la ședința Cenaclului literar al Facultății de ziaristică din cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin minte că a fost o ședință de cenaclu de "tip occidental". Jocuri de lumini, semiîntunericime, bar cu de toate, proiecții cinematografice, dar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ani Orizonturile mele literare au fost și sunt cărțile. În afara lor, ca scriitor, aș rătăci...! 147 Ioan FLORA Cel mai singur am fost în momentul în care aproape că m-am născut... 156 Dimitrie GRAMA Să fii fiul mai multor patrii este, în fond, o șansă enormă... 164 Gheorghe GRIGURCU Gheorghe Grigurcu. Criticul ca și poetul. Criticul Grigurcu a ținut să rămână cu consecvență pe baricada profesiei sale, spre a face în ciudă poetului Grigurcu 174 Cezar IVĂNESCU Ca poet român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ce locuri minunate și binecuvântate! S-a unit Cerul și pământul. Aici În Nazaret a copilărit Pruncul Iisus, a locuit Fiul lui Dumnezeu În acest frumos orășel de acum. Pe atunci era un sătuc, cu oameni modești aș spune. Nazaret - Patria Cerească. De aici a pornit către toate popoarele lumii Salvarea. Ce luminat e! Ce raze de soare ne mângâie deși este 25 octombrie 2003. E cald, sunt peste 250C. Lumea e Îmbrăcată În tricouri și sandale, e vara În toi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
septembrie 1951. Muncitorii abordau din nou „o problematică” complexă. Angajații Nicolinei aflau atunci că în țările capitaliste creștea zilnic șomajul și mizeria oamenilor muncii, în timp ce „în lagărul păcii și a socialismului”, proletariatul, scăpat de opresiune, dobândise forțe proaspete în construirea patriei de tip nou, bazată, aproape exclusiv, pe oțel și cărbune. Ca din neant, apoi reapare chestiunea războiului din Coreea. Limbajul și „justețea” interpretării apar demne de redat întrutotul: „Oamenii muncii din țările marșalizate își intensifică și ei lupta împotriva ațâțătorilor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
interpretării apar demne de redat întrutotul: „Oamenii muncii din țările marșalizate își intensifică și ei lupta împotriva ațâțătorilor la un nou război. În acest timp poporul Coreian ajutat de voluntarii Chinezi, luptă cu arma în mână pentru a-și elibera patria cotropită de imperialiști Americani, pentru a-și putea construi o viață mai bună mai fericită. Ne dovedește creșterea prestigiului Uniunei Sovietice în ochii tuturor oamenilor cinstiți. Se confirmă cuvintele tov. Stalin: Pacea poate fi asigurată, dacă popoarele lumii vor lua
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de asta, extrem de riguroasă. Eu, când am început treaba aicea, ca profesor, fiind foarte tânăr, la 22 de ani, băieții mai în vârstă, așa, au spus - omul potrivit pentru PTAP și, da, cu tineri... S. P.: - Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei. C. G.: - și mi-o dat sarcină cu PTAP-ul [râde], da, Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei se chema, și mi-o dat sarcină, inclusiv acesta incumba următoarea sarcină: de 9 mai, parcă, se defila. Sau de 1 mai ?! De
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de ani, băieții mai în vârstă, așa, au spus - omul potrivit pentru PTAP și, da, cu tineri... S. P.: - Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei. C. G.: - și mi-o dat sarcină cu PTAP-ul [râde], da, Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei se chema, și mi-o dat sarcină, inclusiv acesta incumba următoarea sarcină: de 9 mai, parcă, se defila. Sau de 1 mai ?! De 1 mai. La-nceput defilau și oamenii muncii, dar tineretul mergea în față. După aia s-o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de adunare, de odihnă și de pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunii călătorului pitoreștele situri de lângă Carlsbad”. Deosebirea între cele două localități este hazlie: la Karlsbad sunt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a avut succes. Noii veniți s-au instalat în patria adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai târziu în 1460, data enunțată de episcopul Bandini. Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian, publicat în Iași, vechimea protestanților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
permis să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele de Huși, concomitent cu cei care s-au așezat în satul Răducăneni (fostul județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se produc în rândul catolicilor: Trimis de papa Urban al VIII-lea în Moldova, în calitate de administrator al credincioșilor catolici, Marco Bandini a ajuns în Moldova în octombrie 1644, și a rămas aici până la moartea sa (ianuarie 1650). Moldova a devenit patria sa adoptivă; aici a și fost înmormântat (Bacău), și a cunoscut-o foarte bine, cel puțin sub aspectul colectivităților catolice. Scrisorile sale către cardinalul conducător al Congregației Propaganda Fide, în care descria situația catolicilor moldoveni și problemele pe care le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se produceau cantități mari de rachiu și de bere. Pomii fructiferi, din diferite soiuri, se cultivau pe suprafețe mari. Cultura pomilor fructiferi era situată la loc de cinste. Gutuiul de Huși era la fel de cunoscut ca „târgul de gutui de la Huși”. „Patria gutuilor sau locul ce le priește mai mult în Moldova este Hușul (ținutul Fălciului) - apreciază Manolaki Drăghici - , pentru că acolo după ce sunt multe se fac așa de mari cât gutuile din Țarigrad și trag peste o litră una; gutui sunt mulți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și vă va face să gustați din roadele libertății, pe care voi încă poate nu le-ați gustat de mult”. „Strămoșii noștri - remarca cărturarul unionist - și-au vărsat sângele de multe ori, și-au pus sufletele pentru ca să ne păstreze nouă patria aceasta”. Disputa dintre forțele unioniste și cele antiunioniste a căpătat intensitate. Pregătirile pentru alegeri în Adunarea ad-hoc (martie 1857) au început, la Huși, ca și în celelalte orașe, cu publicarea Manifestului către țară a caimacamului Nicolae Vogoride. În lupta împotriva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și o adâncă înțelegere față de cei umili. La 18 mai 1855, i s-a acordat rangul de vornic: o răsplată pentru serviciile aduse ca „president al judecătoriei ținutului Covurlui” și pentru „ale sale merite personale și credința către Noi și Patrie”. În anul următor - 1856 - a fost numit „în postul de pârcălab la orașul și portul Galați”, ulterior fiind reintegrat în cadrele armatei și înaintat în mod excepțional la gradul de maior. În timpul alegerilor pentru Adunarea ad-hoc (1857), în calitatea pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ales domn al Moldovei. În jurământul pe care l-a rostit, cu prilejul alegerii sale ca domn al Moldovei, noul domnitor s-a angajat să fie „credincios Constituției în textul și spiritul ei”, să păzească cu sfințenie „drepturile și interesele Patriei”. Victor Place, consulul Franței la Iași, comentând semnificația votului de la 5 ianuarie 1859, sublinia că acesta este „triumful complet al ideilor unioniste și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
națiunii române, a vitejilor ostași și să acționeze în direcția dobândirii independenței. Bravul ofițer a manifestat atât pe câmpul de luptă, cât și după război, la comanda Regimentului 13 Dorobanți și a Diviziei, o dragoste profundă pentru cariera militară, față de patrie, arătându-se vrednic de a-și sluji neamul cu toată energia și priceperea sa, de a-și face datoria în mod exemplar, așa cum o dovedesc cele 12 decorații române și ruse primite. d. Contribuția materială a populației orașului Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru apărarea pământului și drepturilor noastre strămoșești”. „Eu nu cred - se spune în continuare în instrucțiuni - că s-ar găsă un singur sătean, din cei rămași la vetrele lor care să nu se simtă dator de a răsplăti pe apărătorii patriei, cel mai puțin, cu îngrijirea familiei și avutului lor, îndată ce de către Dv. li s-ar explica, făcându-i să înțeleagă că dacă bravii noștri ostași nu ar fi fost și nu ar fi cu pieptul lor la hotarul țării, nici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]