14,286 matches
-
importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-l însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
munca și chinul de-a dobândi acel lucru" (Adam Smith). Tata a mai adăugat că totul trebuie făcut la timp, căci: Timpul nu e prea scurt, dar noi risipim prea mult timp" (Seneca). Dacă muncii îi mai alăturăm și un pic de suflet, de plăcere, totul va ieși minunat.. Amenajarea straturilor este doar începutul muncii grădinărești. Cât am muncit la punerea arpagicăi, a dimcăi, a barabulencii și mai ales la săditul firelor de ceapă! Cu stropitoarea udam straturile dimineața și seara
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum se strecurau, printre ramuri și flori, razele lunii. Deodată, când vântul s-a furișat printre flori, cireșii au prins a se înfiora. Au căzut și câțiva picuri răzleți de ploaie. Cred că bolta cerească își scutura roua pe pământ... așa cum cireșii își scutură florile în bătaia vântului. Mătase și diamante se aștern pe covorul crud al ierbii. Florile de cireș nu simbolizează doar puritatea și efemeritatea ci
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
pentru apa vindecătoare ce curge, permanent, spre bucuria vizitatorilor. „Kiyomizu-Dera” se află în partea colinară a orașului vechi, fiind înconjurat de străduțe cu restaurante și magazine care ajung până la poarta templului. „Kiyomizu-Dera” (Templul zeiței Kanon) ne-a cam solicitat un pic; ca să ajungi până la el trebuie să urci destule trepte. Dar, odată ajunși pe culme, ne-am bucurat de priveliștea fantastică ce ni se înfățișa de la acea înălțime, și am admirat, „de sus”, neasemuitele frumuseți ale orașului Kyoto. Ca să vizităm templul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
LCD pe spatele fiecăruia dintre ele. Pe timpul zborului de peste 11 ore, ne-am petrecut timpul astfel: am mâncat, am băut sucuri naturale, ceai cu lapte, cafea, am dormit etc. Cina a fost deosebit de gustoasă, la fel și micul dejun. Fără pic de întârziere, am ajuns la destinație, aterizarea fiind, iarăși, impecabilă și aplaudată. În Narita eram așteptați de Shinya și Cristina. La vamă am urmat protocolul obișnuit. În plus, am fost fotografiați și ni s-a amprentat indexul. Acestor operațiuni au
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și duminică (8, 9 mai) În jud. Vaslui. Constatările sunt Îngrijorătoare. În prima biserică din jud. Fălciu slujba era la Catavasii; credincioși puțini; alu(ngați nu) veneau. Preotul stătea În fața Sf. Proscomidii pe un scaun cu totul distrat și fără pic de evlavie. În Sf. Potir nu era nimic, sub motiv că coclește. În a doua parohie slujba de la Catavasii. Preotul lipise lumânarea aprinsă de Sf. Evanghelie și rezemat de Sfânta Masă stătea de vorbă cu un credincios În completă inconștiență
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
la viitor, altă ieșire nu exista. Doamna Rishawa protestă cu vehemență. — Nu ești Întreg la minte? Nu te-ai gândit ce singură o să fie copila noastră acolo? Trimiți un miel Între lupi? Nu știu zău, bărbate, ți-ai pierdut și picul de inimă pe care-l mai aveai... Lacrimi Îmbelșugate Însoțiră această declarație de război, pe care ministerialul o ascultă cu liniște desăvârșită. Pe măsură ce trecea timpul și soața sa Înainta În vârstă, era din ce În ce mai des Învinuit de tot ce se Întâmpla
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
e și Conrad...“ Nu Îndrăzni să se gândească la tatăl ei. Ducele Bertold era plecat În Alsacia. „Mai bine să nu știe ce s-a Întâmplat... Dacă află adevărul...“ Nici pentru ea, nici pentru Bodo nu putea nădăjdui nimic, nici un pic milă. Se așeză speriată și deznădăjduită pe marginea jilțului. Nu Înțelegea ura Împotriva ei. „Întâi au vrut să mă omoare. Acum mă răpesc... Adalbrecht e vasalul ducelui. L-am văzut poate o dată la Curte, de departe, n-am schimbat nici o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oricare vecin. Pe nea’ Mitică sau pe Clement, îi așteptam să-și lase bicicletele rezemate de scara blocului apoi începeam demersurile. Știam sigur la cine se duceau musafirii, mă prezentam la ușa respectivă, sunam și invariabil întrebam " Ne dați un pic bicicleta?”. Răspunsul era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil pentru a nu-i supăra pe părinți (așa îmi închipiam eu). De- ar fi știut ei care era părerea mamei despre bicicletă... Nu eram singurul care procedam
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
și am popsit la o mătușă. Trebuia, măcar fiindcă bănuiam că era obligatoriu să mă revigorez, să mănânc ceva. O dulceață, cu apă rece, era suficient. Pe la 11 fără zece, am făcut calea întoarsă. Realizam că mergeam repede, aveam un pic de antrenament, vânt din spate și șoseaua dreaptă. La 11,30 intram în sat. Verișoara, pe care credeam c-o s-o dau gata cu performanța mea, m-a dezamăgit mai bine mergeai la Buhuși (cam la aceeași distanță, în sens
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
el, pe o grindă lungă și afumată, silueta unui om care își îmbrățișa sfâșietor și macabru, într-un gest de ultimă iubire, sicriul lui plutitor. Era un spectacol cum n-am mai văzut niciodată, cutremurător. Începuse din nou să plouă. Picuri mari și reci cădeau din cerul înnorat pe chipurile sătenilor, în timp ce Amaradia, în fața noastră, insensibilă și stranie, asemenea unui canibal ce-și pregătește ospățul, dansa pe ritmuri diavolești cunoscute numai de adâncurile ei. Ploaia cădea din ce în ce nai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fără alegere, așa, ca văcarul pe sat, și i-ai omorât pe toți, pe toți, pe toți, exceptând o singură familie a lui NOE -, formată din vreo șase persoane. Atât. I-ai înecat, așa, ca pe niște șobolani scârboși! Fără pic de milă sau remușcare! Fără popă, fără cruce, fără lumânări, fără agheasmă... Mame cu prunci la sân, fete, băieței, tineri, tinere, bărbați și femei, bătrâni și bătrâne, toți, de-a valma, pluteau, cu burțile umflate în sus, ca niște hipopotami
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rânduielile" pe care ne obligi să le acceptăm în totalitate, pentru a nu fi "osândiți". Concluzia la care am ajuns este una singură și plină de amărăciune: nu ai nevoie decât de "slugi netrebnice", "robi", "capre" și "oi", nu ai pic de milă și de dragoste față de oameni. Dorești o supunere oarbă, totală și necondiționată. Din punctul Tău de vedere, planeta Terra este un soi de lagăr de muncă forțată pe frontispiciul căruia se evidențiază, în lumina nocturnă a reflectoarelor, ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
arși și transformați în cenușă în crematoriile "creștinilor catolici" hitleriști. Mă întreb și eu, Doamne, ca unul care va ajunge cu siguranță în fundul iadului: spune, Doamne, ai așa, o cât de mică părere de rău? Te mustră conștiința măcar un pic? S-a întâmplat vreodată ca noaptea să ai coșmaruri, să Te zvârcolești în așternut, să ai vise urâte și grele insomnii, care să-Ți alunge liniștea și somnul binefăcător și să te facă să regreți sincer cele înfăptuite? Te compătimesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Ce aveți pe masa de lucru? Am o mulțime de gânduri, deocamdată. Aș vrea să-mi republic Alfabetul doamnelor, dar nu ca la prima ediție, ci împreună cu Alfabetul domnilor, care a apărut în revistă. Numai că trebuie să lucrez un pic la punerea lor în paralel. Apoi îmi doresc foarte mult să scriu o carte despre Ion Barbu și una despre Arghezi, mai ales că îi predau în fiecare an și-mi dau seama cât e de necesară. Mai ales la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dactilografiată în câteva exemplare numerotate, pe care o scria și o difuza singur în acea vreme: Atelier M.H.S. Am primit dreptul exclusiv să scoatem și să publicăm în Longitudini absolut tot ce am fi dorit din Atelier M.H.S. Cu un pic de abilitate (când coadă ursului nu se mai ajunge, e bine să o înnădești cu coadă vulpii), pe nesimțite, colegiul director a devenit "exclusiv responsabil" de refuzul promovării în revista a unor năzbâtii scrise de unii așa-ziși scriitori (veleitari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
senin să strige și să-și acuze prietenul (pentru el Toncu), fie că a fost toată viață neloial față de el, fie că s-a complăcut într-o atitudine duplicitară cu șeful de la Scânteia, Dumitru Popescu-Dumnezeu. Înțelegând că e grizat un pic mai mult și văzând că nu-l poate calmă sub nicio formă, autorul Ingeniosului bine temperat a fost nevoit să-l scota din sala purtându-l în brațe. După aceea Maestrul ne-a povestit că se întâmplă adesea că Tudor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
legătură și cu cenaclul Universitas al lui Mircea Martin și cu întâlnirile literare organizate prin țară de Laurențiu Ulici. Sunt însă și elemente care mă despart de nouăzecism. Oricum, așa am debutat în presă, iar povestea e mai complicată un pic. A.B.Dar editorial? Deși aveam pregătit încă din acei ani de sfârșit de dictatură ceaușistă un volum care se numea "Pustiuri suverane", volum pe care îl și predasem la "Cartea Românească". Lucrurile au fost amânate în stilul cunoscut al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
copii sau... invers, adolescenți zgomotoși, unii îmbrăcați, alții mai mult dezbrăcați, cu tot felul de tatuaje desenate pe gât, pe brațe sau altundeva, cercei în urechi, sprâncene sau buric, adulți interesați sau indiferenți, îngăduitori sau suspicioși, deschiși sau sumbri, fără pic de carte sau cu pretenții intelectuale; nu știu dacă aș putea descrie întreaga varietate umană ce vizitează sanctuarul nostru vibratoriu. Privind detașat, de pe margine, oricare ar fi omul ce intră, nu poți să nu remarci sufletul realizat ce iese din
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și este deservită de domnul Marius, un tip plăcut care și-a primit Realizarea și care meditează de fiecare dată alături de participanți. Cel puțin. Tabloul lui Shri Mataji, corpul subtil și micul auditoriu venit pentru conferințele publice completează decorul (un pic) academic al întâlnirilor de la Arad. Ședințele publice - foarte bine structurate și cu o tematică aparent științifico-filosofică, dar de evidentă factură sahaj - sunt conduse cu mult talent pedagogic și evidente abilități oratorice de către Janina. Mărturisesc că, la prima mea participare, tributar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
crocantele biluțe ale prasadului, deschideam cărțile de cântece și așteptam în liniște începerea... cântării. Armonia desăvârșită caracteriza viața noastră în acele zile! Deliciul acelui prasad l-am apreciat nu numai ca suflete realizate, dar și ca oameni pofticioși și... un pic lacomi. (Numai un pic?!) Așa că am decis să cumpărăm și noi din piață cele două componente, pentru a-i bucura și pe frații rămași în țară, dornici și ei de cât mai multe povești, povești adevărate, trăite, pipăite sau... gustate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
deschideam cărțile de cântece și așteptam în liniște începerea... cântării. Armonia desăvârșită caracteriza viața noastră în acele zile! Deliciul acelui prasad l-am apreciat nu numai ca suflete realizate, dar și ca oameni pofticioși și... un pic lacomi. (Numai un pic?!) Așa că am decis să cumpărăm și noi din piață cele două componente, pentru a-i bucura și pe frații rămași în țară, dornici și ei de cât mai multe povești, povești adevărate, trăite, pipăite sau... gustate! Astfel încât, la prima evadare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
grup eterogen ca vârstă, pornind de la micul percuționist Vali - 11 ani - până la subsemnatul - foarte, foarte aproape de 50. Formam o echipă ideală de... șapte! Mama însă, dorind să ne supună unor noi și educative încercări, a hotărât să se... joace un pic cu noi și să ne joace, să ne învețe leela: așa că a decis să ne mai... înțepe ego-urile ce, uneori, chiar o iau razna! Cum? Simplu! În noaptea de dinainte de Ajun a nins intens peste oraș, formând un covor de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
copiii noștri de la Brăila, la câtă indiferență am putut manifesta față de ei, la luptele egocentrice ce ne consumă energiile inutil, când avem un așa bulgăre de aur lângă noi. Neșlefuit, dar atât de prețios! Atunci m-am mai trezit un pic! Părăsirea temporară a... Cerurilor. În această ultimă seară, împreună cu grupul nostru din Brăila am cântat la Karaoke, Sarv.mangala. Eram toți într-o formă atât de bună, încât sunetele erau emise fără nici cel mai mic efort, iar muzica se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]