11,959 matches
-
1967; "Aripi pentru Manole", 1969) se înscriu în contextul resurecționist al scriitorilor șaizeciști basarabeni, care au făcut efortul de a scoate literatura din schemele ideologizante ale vremii și de a-i imprima o accentuată conștiință estetică și națională. Volumele următoare ("Pomii dulci", 1972; "Inima alergând", 1981; De dorul vieții, de dragul pământului", 1983; "Valurile", 1984; La capătul vederii", 1984; " Viața pe nemâncate", 1999) conțin poezii cu o tonalitate baladescă, de o nedezmințită ardoare etică și socială. În multe poezii, apare ca personaj
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
este considerat foarte valoros în industria de mobilier și accesorii. Are o densitate aproximativă de 0,88 g/cm³. Lemnul din miez este folosit la vopsit, tăbăcit pielea, în medicină și este folosit ca regulator vâscos pentru forările de petrol. Pomul se înmulțește prin semințe, care sunt întâi înmuiate în apă fierbinte. După 6 luni de îngrijire în pepinieră, poate fi mutat afară.
Acacia catechu () [Corola-website/Science/312898_a_314227]
-
chip particular, din crucea lui însă nu cresc flori, dimpotrivă, în urma refuzului căinței capul său este înclinat spre umărul strâng. Alături de scena Răstignirii se desfășoară scena păcatului cu Adam și Eva zugrăviți nud de o parte și de alta a pomului din grădina raiului. Amândoi au trăsături înspăimântătoare, urâțiți de păcat cu privirea plină de teamă datorită sentimentului de vinovăție de care par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
că "ceva sau cineva fundamental pentru propria existența a lipsit din viața ei””. Pari și Abdullah sunt centrul emoțional al românului. Scenă devastatoare a despărțirii lor este situată în Kabul în anul 1952, într-o casă atât de mare cu pomi fructiferi și fel de fel de biscuiți, încât Abdullah simte că intrat într-un palat. Tatăl său străbate deșertul pe jos împreună cu Abdullah și Pari în speranța că vânzarea lui Pari va salva familia din fața nemiloasei ierni. Peste ani, Abdullah
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
minima absolută de -30,6 °C pe 28 ianuarie 1943. Primăverile sunt scurte și trecerea la vară se face uneori pe nesimțite. Nu sunt rare nici zăpezile târzii (ale mieilor) și ale înghețurilor, care produc uneori pagube prin grădinile de pomi ale localnicilor. Referitor la acestea parohul Petru Florianu nota pe un Chiriacodromion: Verile sunt lungi oscilând între veri ploioase, cum a fost cea din anul 1864, când „"otarul Racoviței n-au produsu mai nemica"”, sau veri secetoase cum au fost
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
oamenii s-au ocupat cu: O sinteză a numărului de animale crescut de-a lungul anilor în Racovița, se poate observa în tabelul următor: [[Pomicultura]]. Deși încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în sat sunt consemnate grădini întinse de pomi, au fost puțini racoviceni care au reușit să obțină fructe și pentru comercializare. Ei erau proprietarii unor ogrăzi situate în ""Valea Lupului"", ""Racovicioară"" și ""După Dealu Brăniștii"", câțiva din ei fiind: Ioan Cîndea, Ioan Gusan, Mărtinean Limbășan, Iosif Murărescu, Ștefan
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
zis "Pătruț" care avea grădina din "capu satului", teren care a fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru prepararea țuicii, în [[1851]] fiind consemnate 23 de instalații. În anii de "glorie" ai C.A.P.-ului s-au executat plantații întinse de pomi pe ""Valea Lupului"", în [[1978]] acestea însumând 70ha de pe care s-au recoltat 48 tone de fructe, cu toată "dijma" luată din ele atât de către localnici cât și de către [[Urs|urși]]... [[Fișier: Punga de bostanarita din Sebesu de Sus, Sibiu
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
este în una din zonele cele mai secetoase ale Westfaliei și are numeroase suprafețe calcaroase semiuscate se dezvoltă acolo nenumărate plante de cultură agricolă și plante medicinale care se regăsesc extrem de rar în zona Europei Centrale. Pe câmpii sunt nenumărați pomi fructiferi. Multe parcele de teren au fost definite drept rezervații naturale. Suprafața calcaroasă semiuscată este de o importanță deosebită pentru arealul vital al fluturelui de zi din familia papilipnpidea și al fluturilo de noapte din familia zygaenidae. Aceste specii se
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
și fierărie. De asemenea, existau brigăzi de construcții formate din zidari, dulgheri și zugravi care în anul 1964 numărau 40 de meseriași ca: Iosif Limbășan, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Murărescu și David Murărescu. "Colectivul" deținea 123 de hectare de pomi fructiferi amenajate pe „"Valea Lupului"” și „"Dealul Brăniștii"”, livezi care nu au dat niciodată o producție semnificativă de fructe. În conformitate cu Legea nr. 18/19 februarie 1991, articolul 26 precum și cu „Legea Fondului Funciar” adoptată la data de 14 februarie 1991
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
prezentată adesea în serial este Crăciunul, a cărui semnificație a fost profund alterată prin construirea unui robot Moș Crăciun care consideră că nimeni nu este cuminte și nu merită cadouri, atacând cu violență pe oricine. În mod tradițional, oamenii împodobesc pomul de Crăciun, după care se baricadează îngroziți în case. Moșul robot trăiește pe Neptun, planetă care, în "Futurama", este una friguroasă, dar locuibilă. Există trei alfabete alternative ce apar adesea în fundalul episoadelor, sub formă de graffiti, reclame sau mesaje
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
Istorice Militare Ruse, care a declanșat formalitățile legale în iunie 1911. Locul ales al amplasării monumentului a fost pe terasa superioară dreaptă a râului Râmna, în comuna Dumbrăveni (pe atunci Plăinești - lângă calea ferată Ploiești-Bacău, pe un câmp plantat cu pomi), întrucât, în anul 1789, generalul rus a câștigat două mari victorii împotriva turcilor la Focșani și la Râmnicu Sărat, țarina Ecaterina a II-a a Rusiei acordându-i titlul onorific de „Rîmnikski” și rangul de conte. Inaugurarea statuii a avut
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
gravă înapoi în feudalism și este cu atât mai uimitor pentru că noul kaiser, Josif al doilea, este un adept al ideilor liberale, el anulând în anul 1781 legea iobăgiei. Sagu a avut și un castel frumos, în mijlocul unui parc, cu pomii bătrâni, iar camerele au fost mobilate cu mobile prețioase. A fost proprietatea familiei Atzel-Szapary și ocupată în 1918/19 de armata sârbă. Iar cand sârbii au fost nevoiți să plece au luat toată mobilă cu ei. În 1924 castelul a
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
meiul, orzul, grâul și porumbul. Producerea vinurilor este foarte dezvoltată în Transcaucazia, mai ales în Georgia. În privința meșteșugurilor în general și al țesutului chilimurilor și covoarelor în special, sunt renumite țări ca Azerbaidjanul și Daghestanul. În zonele muntoase lipsite de pomi, casele satelor sunt construite din piatră pe pantele munților. În vestul caucazian, regăsim ferme individuale, încercuite cu garduri, iar casele sunt făcute din lemn sau din lut amestecat cu nuiele. În Transcaucazia centrală și de est, casele sunt prevăzute cu
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
interes național. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura sau cu zootehnia, care reprezintă sursele principale de venit. Agricultura înseamnă cultivarea unor plante precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
principale de venit. Agricultura înseamnă cultivarea unor plante precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi. Teritoriul comunei Beltiug se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest. Aceasta se
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi. Teritoriul comunei Beltiug se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest. Aceasta se caracterizează printr-o relativă uniformitate teritorială. Climatul corespunde tipului de climă temperat - continentală moderată, cu un regim termic cald ( veri călduroase și ierni ceva mai blânde
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
climatul de câmpie și ce le deal. Clima localiății Beltiug se caracterizează ca fiind una temperat continentală cu un regim termic mai cald, cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și viticultură. La sud- vest de localitatea Beltiug curge râul Crasna, care izvorăște în Munții Apuseni și se varsă în Tisa, iar la nord-est de aceasta localitate își are cursul râul Bolda. La 2,8 km de localitatea Beltiug
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Pomi (în maghiară: "Remetemező") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Aciua, Bicău, Borlești și Pomi (reședința). Comuna este străbătută de râul Someș. După anul 900 zona în care se află comuna Pomi a făcut parte din
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
Pomi (în maghiară: "Remetemező") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Aciua, Bicău, Borlești și Pomi (reședința). Comuna este străbătută de râul Someș. După anul 900 zona în care se află comuna Pomi a făcut parte din voievodatul condus de Menumorut, care se întindea între Mureș și Someș. După anul 1200 zona a făcut parte din
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
Pomi (în maghiară: "Remetemező") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Aciua, Bicău, Borlești și Pomi (reședința). Comuna este străbătută de râul Someș. După anul 900 zona în care se află comuna Pomi a făcut parte din voievodatul condus de Menumorut, care se întindea între Mureș și Someș. După anul 1200 zona a făcut parte din comitatul Satu-Mare, condus de urmașii lui Dragoș din Maramureș. În Evul Mediu satele comunei au gravitat din
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]
-
asupra pământurilor. Un document emis de la Borlești pe data de 10 noiembrie 1918 (Arhivele Naționale, Jud. Maramures) reprezintă Procesul-verbal al adunării de constituire a Consiliului Național Român comunal Borlești. Prin acesta se manifestă dorința neclintită pentru unire. De atunci comuna Pomi a făcut parte din România, mai puțin din anul 1940 până la sfârșitul celui de Al doilea Război Mondial. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pomi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Pomi, Satu Mare () [Corola-website/Science/310730_a_312059]