11,584 matches
-
Indicativul codificat al Armatei a 3-a. 388 În 24.08.1941 numărul acestora s-a cifrat la 23.034, din care 48 erau morți. Telegrama Nr. 717 din 24.08.1941 adresată Armatei a 3-a de Lagărul de prizonieri Nr. 5 Vertujeni. AMR, fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 16, f. 4. 389 Prin adresa Nr. 4026 din 24.08.1941 Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a comunica Lagărului de prizonieri Vertujeni că: "[...] Acest Comandament nu vă poate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armatei a 3-a de Lagărul de prizonieri Nr. 5 Vertujeni. AMR, fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 16, f. 4. 389 Prin adresa Nr. 4026 din 24.08.1941 Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a comunica Lagărului de prizonieri Vertujeni că: "[...] Acest Comandament nu vă poate satisface cererile, Lagărele de prizonieri și internați nefiind în sarcina sa. Urmează deci să vă adresați Prefecturei Jud. Soroca de care depinde lagărul pentru a satisface toate nevoile în ceeace privește cazarea, starea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 16, f. 4. 389 Prin adresa Nr. 4026 din 24.08.1941 Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a comunica Lagărului de prizonieri Vertujeni că: "[...] Acest Comandament nu vă poate satisface cererile, Lagărele de prizonieri și internați nefiind în sarcina sa. Urmează deci să vă adresați Prefecturei Jud. Soroca de care depinde lagărul pentru a satisface toate nevoile în ceeace privește cazarea, starea sanitară și hrana internaților. Poliția și paza lagărului se va continua a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Batalionul 10 Vânători de Munte (20.06.1943-30.04.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Zonei Focșani-Nămoloasa-Brăila (01.05-01.10.1944); șef de Stat Major la Comandamentul Militar al Dobrogei (10.10.1944-06.04.1946); ofițer la Secția Prizonieri a Marelui Stat Major (06.04-08.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 08.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 28.05.1946). 716 Păunescu-Fulga D.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1946-1947). A îndeplinit diferite însărcinări din partea Comitetului Internațional al Crucii Roșiii în perioada celui de-al doilea război mondial în Slovacia, România, Ucraina, Bulgaria și Croația. 1446 David Constantin de Traz (1916-1977), avocat elvețian; membru, secretar general, director al Departamentului Prizonieri Civili și Internați (1946-1950), director executiv (1950-1955) în cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În perioada aprilie-iunie 1943 s-a aflat în misiune în România, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Croația. 1447 Vezi documentul nr. 277. 1448 Documentul a fost înregistrat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
i-a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnat condițiile de armistițiu propuse de Aliați. Cele 20 de articole și anexe prevedeau, pentru România, următoarele: încetarea luptei împotriva Națiunilor Unite; declanșarea luptei împotriva Germaniei și a Ungariei; cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în favoarea Uniunii Sovietice; repatrierea prizonierilor de război; eliberarea tuturor persoanelor arestate pe baza unor acțiuni în favoarea SUA sau a simpatiei pentru această țară; predarea tuturor materialelor de război ale Germaniei și ale țărilor-satelit, inclusiv a navelor militare și a flotei comerciale românești; plătirea de daune
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
petrecuseră o mare parte a războiului în Uniunea Sovietică. Cei mai de seamă erau Ana PaukerError! Bookmark not defined., Vasile Luca și Emil BodnărașError! Bookmark not defined.. Pauker, fiica unui rabin din Moldova, sosise la Moscova în urma unui schimb de prizonieri, din 1940. Luca era un transilvănean care fusese maior în armata sovietică, iar Bodnăraș, un dezertor ucrainean din România. Într-o societate cît se poate de naționalistă, nici unul din acești comuniști "de Moscova" nu erau considerați a fi de origine
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le-a raportat superiorilor că "practic nici un cetățean român, repet: nici unul nu a îndrăznit să intre la Misiune" pentru a discuta probleme politice. Frica de arestări abuzive și exemplul lui Maniu reduseseră poporul român la tăcere. Schoenfeld scria: "La interogarea prizonierilor se folosesc metodele Gestapoului și e firesc să ne așteptăm ca unele din sursele de informare ale Misiunii să fie forțate să facă declarații false, să descrie în culori sumbre relațiile cu Misiunea, invocînd, poate, acceptarea de bani. E clar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Al doilea eveniment care a acutizat tensiunile din cadrul Legației a survenit în luna mai, cînd guvernul român a anunțat că SUA se fac vinovate de a fi folosit arme biologice și chimice în Războiul din Coreea, mai ales în cazul prizonierilor de război din Insulele Koje și Fusan. În articolul comentat în "Agerpres", faptele atribuite americanilor erau asociate cu ale lui Hitler și se sugera că pentru autoritățile americane vinovate de aceste crime, un proces în genul celui de la Nürenberg ar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvînt al Moscovei din cadrul PMR854. Deși știa că va depăși acest impas, Gheorghiu-Dej trebuia să ia o serie de măsuri prin care să-i domolească pe liberali. Tocmai de aceea a aprobat mai multe transferuri ale muncitorilor, a eliberat cîțiva prizonieri politici și a redus efectivul poliției secrete 855. Nu erau, însă, niște schimbări esențiale, ceea ce a devenit limpede pentru toată lumea pe 23 mai 1956, cînd raportul a fost publicat în "Scînteia". Gheorghiu-Dej preciza acolo că în România nu există nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ticălosul ăsta nu acceptă, crede-mă"1533. Thieu s-a resemnat, totuși, să accepte acordul și, pe 27 ianuarie, Nixon a semnat un tratat de pace care punea capăt războiului din Vietnam. Pe 29 martie, Vietnamul de Nord a eliberat prizonierii de război americani, iar Statele Unite au început să-și retragă trupele din Vietnam. Pe lîngă problema Vietnamului, președintele voia să soluționeze, tot în 1973 și noua lege a comerțului Est-Vest1534. Cei mai mulțumiți de această hotărîre erau Bogdan și Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1979 avea 650 de pagini și analiza 115 țări. Christopher a sesizat o schimbare "dramatică" a modului în care Administrația trata acum drepturile omului. Diplomații discutau "față în față" despre problemele legate de drepturile omului, cum ar fi soarta prizonierilor politici, guvernele fiind astfel forțate să se confrunte cu acestea, fără a le mai "ignora cu comoditate", cum făcuseră administrațiile precedente 1982. Deși Christopher s-a axat mai ales pe țările ce beneficiau de ajutor străin sau de sprijin pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter. Puțini erau cei ce atribuiau eliberarea ostaticilor efortului susținut al lui Carter de a le negocia libertatea. Dimpotrivă, majoritatea americanilor credeau că alegerea lui Reagan, care venea din rîndul conservatorilor speriase conducerea de la Teheran pînă într-atît încît aceasta eliberase prizonierii. Conducerea de la București era mulțumită de alegerea lui Reagan. Românii credeau că republicanilor le place România. Atît Nixon, cît și Ford le vizitaseră țara, pe cînd Carter nu. Elocvența lui Reagan îl atrăgea pe Ceaușescu. El credea că poziția dură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai și iunie, Bucureștiul nu acordase decît 54 de vize de ieșire pentru Israel. În iulie, a acordat, însă, 131, iar în august, 1552183. În plus, Bucureștiul a soluționat cîteva cazuri care îi interesau pe anumiți membri ai Congresului. Zece prizonieri politici, care se făcuseră vinovați de a fi introdus biblii în România, prin contrabandă, au fost amnistiați 2184. Bucureștiul a acceptat, de asemenea, să înceapă o serie de discuții cu Conferința președinților principalelor organizații ale evreilor din America și mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hamos a citit scrisoarea lui Geza Szöcs către Conferința de la Madrid și a oferit informații detaliate privind încălcările abominabile ale drepturilor omului de care se făcea vinovată România 2241. Comisia a primit numeroase scrisori din partea unor organizații precum Asociația Foștilor Prizonieri Politici din România, Asociația Transilvano-Americană și Asociația Națională a Americanilor de Origine Română din Statele Unite, toate fiind împotriva reînnoirii "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Pe 14 iulie, cînd comisia și-a încheiat audierile, nici unul dintre membrii acesteia nu bănuia că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii celei mai favorizate", suspendată din 1982, se adîncea convingerea că Administrația avea să folosească privilegiile comerciale astfel încît să recompenseze sau să pedepsească o țară pentru modul în care respectă drepturile omului. Și guvernul de la Varșovia îi grațiase pe prizonierii politici în septembrie 1986 și la trei luni după aceea i-a inclus pe trei foști membri ai Solidarității într-un grup consultativ al guvernului 2420. Congresmenii preocupați de drepturile omului luau măsura lui Reagan drept o răsplată adusă Poloniei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și relativă cultural. Fiecare cultură este fertilizată de propriile sale angrenaje specifice de determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
externă, a expus în detaliu crimele comise de către Stalin; mulți au interpretat destalinizarea ca un semn spre toleranță și libertate, dar s au înșelat; nu s-a intenționat ca destalinizarea să fie o liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
semnificație foarte mare pentru o persoană, pentru o personalitate, însă trebuie să le iei cu rezerva cuvenită. Încă o dată, nu pentru a le diminua valoarea spun lucrul acesta, ci pentru tine ca individ. Să nu te extaziezi și să rămâi prizonierul unui extaz de moment, că ai primit o apreciere care se concretizează într-un premiu, ci să vezi în asta un motiv pentru a stărui mai insistent în munca ta, ca săți împlinești idealul pe care ți l-ai format
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din raporturi de muncă, eliberarea, în condițiile legii a certificatelor destinate obținerii unor drepturi cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pentru veteranii de război și pentru persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, eliberarea certificatelor destinate obținerii unor drepturi privind asistența socială, asigurările sociale și protecția socială, unicatele certificatelor eliberate de instituțiile de învățământ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221795_a_223124]
-
din raporturi de muncă, eliberarea, în condițiile legii a certificatelor destinate obținerii unor drepturi cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, pentru veteranii de război și pentru persoanele persecutate din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, eliberarea certificatelor destinate obținerii unor drepturi privind asistența socială, asigurările sociale și protecția socială, unicatele certificatelor eliberate de instituțiile de învățământ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221794_a_223123]
-
Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232648_a_233977]
-
Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232662_a_233991]
-
Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232666_a_233995]