12,814 matches
-
mai periculoasă clipă din viața acestuia, în luna mai a anului [[1848]], când maiorul [[Imre Hatvani]] intra pe neașteptate în [[Abrud]] pentru a-l surprinde pe Iancu, care se afla în casa avocatului Tamás Farkas, tatăl Johannei. Aflând că trupele revoluționare unguresti se apropie de oraș, Háni l-a înștiințat pe Iancu, l-a rugat să plece numaidecât pentru a-și salva viața și l-a condus prin grădina din spatele casei. Astfel Iancu a părăsit [[Abrud]]ul în ultima clipă și
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
20 decembrie 1989 a fost trimis, împreună cu Emil Bobu, de către Elena Ceaușescu la Timișoara pentru a dialoga cu revoluționarii. Neacceptând cererile revoluționarilor, a revenit la București, stând timp de trei zile în clădirea Comitetului Central, unde a fost găsit de revoluționari. A demisionat în 22 decembrie 1989, la cererea revoluționarilor care ocupaseră sediul Comitetului Central al PCR în urma fugii din acea clădire a președintelui Nicolae Ceaușescu. Ultimul său act în calitate de șef de guvern a fost semnarea decretului de eliberare a tuturor
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la inițiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc de propagandă, așa după cum îi arată și numele, dar și unul dintre primele exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluționare ale lui Tudor. Petrache Poenaru a participat la Revoluția de la 1848 și a făcut parte din "Comisia pentru liberarea robilor". A semnat "P. Poenaru" pe primul comunicat al comisiei, din 12 iulie 1848, alături de Iosafat Snagoveanul și Cezar Bolliac (document
Petrache Poenaru () [Corola-website/Science/300003_a_301332]
-
forță greu de ținut în frâu, mai ales că erau oameni obișnuiti cu luptele. În momentul în care pandurii plecau conduși de Tudor Vladimirescu, termenul de pandur iși schimbă pentru ultima dată sensul, în membru al unei armate paramilitare de revoluționari, sau o armată de haiduci și răsculați întocmită după toate legile moderne ale războiului. din întreaga perioadă a "vremii haiducilor", cei care au precedat explozia haiduciei:
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj - d. 23 martie 1880, București) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, "comandant general" al trupelor revoluționare din Țara Românească. La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, "comandant general" al trupelor revoluționare din Țara Românească. La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena. În 1857 s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
în Țara Românească, unde a redevenit activ politic. era descendent unei familii transilvane stabilite în Oltenia.. Haiduc celebru din zona Băileștiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848 din Țara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluționar pașoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu și sprijinitor al lui Avram Iancu. La o vârstă foarte fragedă a fost obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în grad datorită calităților sale. A fost membru al Societății secrete masone "Frăția", 1840, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prințului Bibescu. A format la Craiova guvernul provizoriu revoluționar alături de Nicolae Bălcescu, și Costache Romanescu. Odată cu detronarea prințului Bibescu și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, apoi a devenit generalul armatei române. După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluționar, Magheru a refuzat
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
fost membru al Societății secrete masone "Frăția", 1840, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prințului Bibescu. A format la Craiova guvernul provizoriu revoluționar alături de Nicolae Bălcescu, și Costache Romanescu. Odată cu detronarea prințului Bibescu și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, apoi a devenit generalul armatei române. După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluționar, Magheru a refuzat să accepte înfrângerea revoluției și s-a retras cu trupele revoluționare în Oltenia, unde
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prințului Bibescu. A format la Craiova guvernul provizoriu revoluționar alături de Nicolae Bălcescu, și Costache Romanescu. Odată cu detronarea prințului Bibescu și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, apoi a devenit generalul armatei române. După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluționar, Magheru a refuzat să accepte înfrângerea revoluției și s-a retras cu trupele revoluționare în Oltenia, unde a organizat tabăra militară de la Râureni, pe câmpul lui
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
Craiova guvernul provizoriu revoluționar alături de Nicolae Bălcescu, și Costache Romanescu. Odată cu detronarea prințului Bibescu și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, apoi a devenit generalul armatei române. După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluționar, Magheru a refuzat să accepte înfrângerea revoluției și s-a retras cu trupele revoluționare în Oltenia, unde a organizat tabăra militară de la Râureni, pe câmpul lui Traian, lângă Râmnicu Vâlcea. Declarația lui Gheorghe Magheru: "Eu, fraților, sunt român și, ca
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, apoi a devenit generalul armatei române. După ce armata otomană a înlăturat guvernul revoluționar, Magheru a refuzat să accepte înfrângerea revoluției și s-a retras cu trupele revoluționare în Oltenia, unde a organizat tabăra militară de la Râureni, pe câmpul lui Traian, lângă Râmnicu Vâlcea. Declarația lui Gheorghe Magheru: "Eu, fraților, sunt român și, ca român, mă simt ferice de a muri pentru țara mea". Pe aleea ce duce
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
de a muri pentru țara mea". Pe aleea ce duce spre Complexul muzeal Gheorghe Magheru a fost montată o placă de marmură cu istoricul locului: "Pe acest loc, în toamna anului 1848, generalul Gheorghe Magheru și-a instalat tabăra militară revoluționară de panduri și voluntari". În memoria acestui eveniment, în anul 1973, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848, s-a ridicat un obelisc și a fost inaugurat muzeul de la Râureni. Nevoit să se exileze la Viena
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
memoria acestui eveniment, în anul 1973, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848, s-a ridicat un obelisc și a fost inaugurat muzeul de la Râureni. Nevoit să se exileze la Viena, a continuat să susțină cauza revoluționară și unirea principatelor Moldova și Țara Românească. A revenit în Țara Românească în august 1857, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București. A fost unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
Dumitrescu,editata de C.J.Î.C.M.A.M-Prahova.,Ploiești,1975. 2.DE PE PLAIURI PRAHOVENE-culegere de folclor muzical și literar,în colaborare cu Costel Manolache.Ed.C.J.Î.C.A.Amatori,1977.Ploiești 3.PATRIE NEMURITOARE-culegere de coruri patriotice,muncitorești și revoluționare,cu note bio-bibliografice,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Editor Comitetul de cultură și educație socialistă-Prahova 1977. 4.MÎNDRĂ FLOARE-I PRAHOVA antologie de folclor musical contemporan.Editată de Comitetul de cultură și educație socialistă Prahova-Ploiești1978,vol.I și vol
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
R.P.Polonă , Edward Doszla care a pus în scenă o piesă din dra- maturgia specifică poloneză”Rățoiul fermecat” de Maria KANN.”...muzică Leonida Brezeanu, cu o linie melo- dică adecvată situațiilor,întărește atmosferă de basm..” județean de cântece patriotice și revoluționare,desfă- surat la Palatul Culturii din Ploiești,Corul Căminu- lui Cultural din com. Lipănești dirijat de prof. Eugeniu Roșca,a interpretat piesă „Să făurim a vieții frumusețe” de Leonida Brezeanu,pe versurile poetului Nicolae .Dumitrescu. SEBASTIAN NISTOR-„Două premiere,două
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
AT&T. Sediul Laboratoarelor Bell este în localitatea Murray Hill, New Jersey, în SUA, dar organizația deține sedii de cercetare și dezvoltare în toată lumea. La apogeu, constituia principalul centru de felul său, și a dezvoltat o serie largă de tehnologii revoluționare, printre care se numără astronomia radio, tranzistorul, laserul, teoria informației, sistemul de operare UNIX, și limbajul de programare C. Șase Premii Nobel au fost acordate pentru lucrări efectuate în cadrul Laboratoarelor Bell:
Laboratoarele Bell () [Corola-website/Science/313139_a_314468]
-
(n. 1469 Stolberg (Harz) - d.† 27 mai 1525 langa Mühlhausen/Thüringen) a fost un teolog evanghelist și revoluționar din timpul Războiului Țărănesc German. Müntzer a fost preot de religie protestanta și unul dintre admiratorii lui Martin Luther. El se opune și dezapropbă nu numai dictatură spirituală a papei de la Romă ci și oprimarea maselor în general. Din cauza poziției
Thomas Müntzer () [Corola-website/Science/313145_a_314474]
-
German. Müntzer a fost preot de religie protestanta și unul dintre admiratorii lui Martin Luther. El se opune și dezapropbă nu numai dictatură spirituală a papei de la Romă ci și oprimarea maselor în general. Din cauza poziției sale radicale și textelor revoluționare concepute de el se va depărta de Luther și se va apropia de mișcarea țărănească.Astfel în anul 1524 s-au răsculat țăranii. în anul 1525 a avut loc războiul țărănesc la care conducătorul acestei armate ere Tomas Munzer. Armata
Thomas Müntzer () [Corola-website/Science/313145_a_314474]
-
Braga Roman, Făgețeanu Alexandru și Papacioc Arsenie Anghel, în majoritatea lor foști legionari, care în trecut au deținut funcții în organizația legionară și în aparatul de stat burghezo-moșieresc și care au desfășurat o activitate intensă împotriva clasei muncitoare și mișcării revoluționare din țara noastră, prin articole scrise în presa reacționară și prin măsurile criminale pe care le-au luat împotriva elementelor progresiste și muncitorești, nu văd cu ochi buni aceste realizări și în ura lor turbată au continuat și după 23
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
reușit să își revină de fiecare dată. În timpul domniei lui Francisc al II-lea, Austria a fost atrasă în război împotriva Franței. Întâlnindu-se la Potsdam în 1791, Leopold al II-lea și regele Prusiei au declarat amândoi că situația revoluționară din Franța era o cauză de îngrijorare pentru toți suveranii. Deși această declarație nu a devenit baza unei intervenții militare europene în Franța așa cum speraseră autorii săi, a plasat Austria și Revoluția Franceză pe curs de coliziune ideologic. În aprilie
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
era o cauză de îngrijorare pentru toți suveranii. Deși această declarație nu a devenit baza unei intervenții militare europene în Franța așa cum speraseră autorii săi, a plasat Austria și Revoluția Franceză pe curs de coliziune ideologic. În aprilie 1792, Franța revoluționară a declarat război Austriei. Primul conflict a durat cinci ani până când Austria, abandonată de aliații săi, a fost forțată să ceară pace, impunându-i-se termeni nefavorabili. Austria a reluat războiul împotriva Franței în 1799 și din nou în 1805
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
vin în contradicție cu ("falsifică") teoriile general acceptate. De cele mai multe ori aceste descoperiri/falsificări nu sunt intenționate și au loc inconștient în cursul proceselor științifice obișnuite. Această viziune a evoluției științei în etape constituite din acumulări cantitative urmate de modificări "revoluționare", în care paradigma științei se schimbă în mod fundamental, a fost formulată de către Thomas Kuhn în "The Structure of Scientific Revolutions" ("Structura revoluțiilor științifice", 1962). Imre Lakatos respinge perspectiva falsificaționismului naiv, conform căruia teoriile trebuie infirmate în totalitatea lor, dacă
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
a Libanului în 1982. Obiectivele sale erau de a rezista în fața ocupației israeliene în Liban în timpul războiului civil libanez. Liderii săi au fost inspirați de ayatollahul Khomeini, iar forțele sale erau antrenate și organizate sub îndrumarea unor experți ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organizației: "încetarea oricărei entități colonialiste israeliene în Liban", aducerea în fața justiției a Falangiștilor "pentru crimele comise" și instaurarea unui regim islamic în Liban. Totuși, în ultima perioadă, Hezbollah nu
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
din Budapesta. A fost nevoit să-și întrerupă studiile din cauza primului război mondial în toi; a fost înrolat în cavaleria austro-ungară în care a servit până la sfârșitul conflagrației. Dupa război, ca mulți alți intelectuali, a fost atras temporar de idealurile revoluționare ale extremismului politic de stânga. În timpul efemerei Republici Sovietice Ungare s-a înrolat în armata roșie maghiară. După înfrângerea regimului bolșevic, Brassai a trecut printr-o scurtă perioadă de detenție. Cu asemenea cazier neputând fi acceptat în Franța, așa cum își
Brassaï () [Corola-website/Science/314592_a_315921]