11,862 matches
-
Bukowa Góra" 310m și altele cu altitudini maxime de sub 400 m.), suprafețe umede, cursuri de apă, cheiuri cu abrupturi calcaroase, dune de nisip, mlaștini, pajiști și pășuni; cu floră și faună specifică. În suprafața teritorială a parcului sunt incluse cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
O rezervație a biosferei este o arie naturală protejată căreia i se atribuie un calificativ internațional și ale cărei caracteristici sunt definite de UNESCO, conform cu necesitățile privind scopul de protecție și conservare a unei zone de habitat natural și a diversității biologice
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
de UNESCO, conform cu necesitățile privind scopul de protecție și conservare a unei zone de habitat natural și a diversității biologice specifice a acesteia, în cadrul programului "„Omul și Biosfera”" („Man and the Biosphere Programme”). Principiile care stau la baza conceptului de rezervație a biosferei sunt: De la inițierea sa, Programul MAB ("Omul și Biosfera") a urmărit abordări inovative care merg mai departe de conservarea naturii și sunt adecvate ca modele pentru un mod durabil de viață, rezervațiile biosferei fiind așadar situri de învățare
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
care stau la baza conceptului de rezervație a biosferei sunt: De la inițierea sa, Programul MAB ("Omul și Biosfera") a urmărit abordări inovative care merg mai departe de conservarea naturii și sunt adecvate ca modele pentru un mod durabil de viață, rezervațiile biosferei fiind așadar situri de învățare pentru dezvoltarea durabilă și un laborator de creare a unor bune practici care pot fi ulterior larg răspândite. Consiliul Internațional de Coordonare al Programului UNESCO "„Omul și Biosfera”" (MAB) s-a reunit pentru prima
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
larg răspândite. Consiliul Internațional de Coordonare al Programului UNESCO "„Omul și Biosfera”" (MAB) s-a reunit pentru prima dată în anul 1971, iar conceptul de a prins contur în 1974. Programul de creare pe plan mondial a unei rețele de rezervații ale biosferei a fost lansat la 2 ani după propunerea conceptului. În 1995 la Conferința de la Sevilla s-a definit pentru prima dată o strategie și s-a dezvoltat un cadru statutar care să susțină principii acceptate de către toate statele
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
În același an, Conferința generală a UNESCO a adoptat Strategia Sevilla și respectivul cadru. În 2008, la conferința de la Madrid, a fost creat un plan de acțiune pentru următorii ani (până în 2013). La nivelul anului 2012, rețeaua cuprinde 610 de rezervații ale biosferei - din care 12 transfrontaliere, în 117 țări. Nominalizarea rezervațiilor trebuie făcută de guvernele naționale, condițiile de acceptare impunând ca aceste arii protejate să îndeplinească un set minimal de criterii și să respecte un sumum de condiții. Siturile recunoscute
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
și respectivul cadru. În 2008, la conferința de la Madrid, a fost creat un plan de acțiune pentru următorii ani (până în 2013). La nivelul anului 2012, rețeaua cuprinde 610 de rezervații ale biosferei - din care 12 transfrontaliere, în 117 țări. Nominalizarea rezervațiilor trebuie făcută de guvernele naționale, condițiile de acceptare impunând ca aceste arii protejate să îndeplinească un set minimal de criterii și să respecte un sumum de condiții. Siturile recunoscute ca rezervații ale biosferei nu fac obiectul unor convenții internaționale, dar
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
biosferei - din care 12 transfrontaliere, în 117 țări. Nominalizarea rezervațiilor trebuie făcută de guvernele naționale, condițiile de acceptare impunând ca aceste arii protejate să îndeplinească un set minimal de criterii și să respecte un sumum de condiții. Siturile recunoscute ca rezervații ale biosferei nu fac obiectul unor convenții internaționale, dar au în comun acele criterii definite într-un cadru statutar aprobat în mod oficial de către statele membre ale UNESCO la Conferința Generală din 1995. Ele rămân sub jurisdicția suverană a statelor
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
convenții internaționale, dar au în comun acele criterii definite într-un cadru statutar aprobat în mod oficial de către statele membre ale UNESCO la Conferința Generală din 1995. Ele rămân sub jurisdicția suverană a statelor în cadrul cărora sunt situate. Există și rezervații transfrontaliere ale biosferei, care fac obiectul cooperarării între statele în cauză - pentru protecția și gestionarea ecosistemelor comune - aflate la frontieră. Funcțiile unei rezervații a biosferei sunt în număr de 3: Rețeaua de Rezervații ale biosferei, reprezintă sisteme ecologice terestre și
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
Conferința Generală din 1995. Ele rămân sub jurisdicția suverană a statelor în cadrul cărora sunt situate. Există și rezervații transfrontaliere ale biosferei, care fac obiectul cooperarării între statele în cauză - pentru protecția și gestionarea ecosistemelor comune - aflate la frontieră. Funcțiile unei rezervații a biosferei sunt în număr de 3: Rețeaua de Rezervații ale biosferei, reprezintă sisteme ecologice terestre și/sau acvatice/ marine, costiere - pure sau în combinație - recunoscute în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera". Conform legislației românești, Rezervațiile biosferei cuprind un complex
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
statelor în cadrul cărora sunt situate. Există și rezervații transfrontaliere ale biosferei, care fac obiectul cooperarării între statele în cauză - pentru protecția și gestionarea ecosistemelor comune - aflate la frontieră. Funcțiile unei rezervații a biosferei sunt în număr de 3: Rețeaua de Rezervații ale biosferei, reprezintă sisteme ecologice terestre și/sau acvatice/ marine, costiere - pure sau în combinație - recunoscute în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera". Conform legislației românești, Rezervațiile biosferei cuprind un complex de ecosisteme : Componentele unei astfel de zone protejate, sunt structurate
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
la frontieră. Funcțiile unei rezervații a biosferei sunt în număr de 3: Rețeaua de Rezervații ale biosferei, reprezintă sisteme ecologice terestre și/sau acvatice/ marine, costiere - pure sau în combinație - recunoscute în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera". Conform legislației românești, Rezervațiile biosferei cuprind un complex de ecosisteme : Componentele unei astfel de zone protejate, sunt structurate după un regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor și tipul activităților umane permise: Se întind pe suprafețe mari, mărimea rezervațiilor
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
Rezervațiile biosferei cuprind un complex de ecosisteme : Componentele unei astfel de zone protejate, sunt structurate după un regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor și tipul activităților umane permise: Se întind pe suprafețe mari, mărimea rezervațiilor biosferei fiind determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice. Managementul rezervațiilor biosferei: În România cadrul legal de declarare a unor asemenea arii protejate, este reglementat de OUG 57/2007 privind regimul
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor și tipul activităților umane permise: Se întind pe suprafețe mari, mărimea rezervațiilor biosferei fiind determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice. Managementul rezervațiilor biosferei: În România cadrul legal de declarare a unor asemenea arii protejate, este reglementat de OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice - cu modificări și completări conform: În România au fost
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
reglementat de OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice - cu modificări și completări conform: În România au fost declarate pană la acest moment (2012.12) doar 3 arii naturale ca fiind rezervații ale biosferei :
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]
-
Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 36.492 hectare. Aceasta include două rezervații naturale avifaunistice: Balta Potcoava și Balta Tălăbasca și Dunele de nisip de la Hanu Conachi. Aria naturală este încadrată în bioregiunea continentală și stepică a câmpiei și bazinului inferior al Siretului). Aceasta adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Vrâncioaia. Aria naturală cu o suprafață de 10 hectare se află în partea estică a Carpaților de Curbură în centrul Depresiunii Vrancei, ocupând bazinul hidrografic
Rezervația Algheanu () [Corola-website/Science/328202_a_329531]
-
estică a Carpaților de Curbură în centrul Depresiunii Vrancei, ocupând bazinul hidrografic al văii "Zmeului" ("pârâul Algheanu") în partea nord vestică a județului Vrancea și cea vestică a satului Poiana, lângă drumul județean (205L) care leagă localitatea Vrâncioaia de Năruja. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") este o suprafață străbătută de apele pârâului Algheanu, cu lapiezuri (microforme reliefale formate în urma
Rezervația Algheanu () [Corola-website/Science/328202_a_329531]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu valea Reghiului, în partea central-nordică a județului Vrancea și cea nord-estică a satului Reghiu și este străbătută de drumul județean care leagă satul Adreiașu de Jos de Șindrilari Rezervația naturală cu o suprafață de 95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca herbacea"), gura lupului ("Scutellaria alpina") sau "Polygonatum latifolium", cunoscută sub denumirea populară de Pecetea
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
Cheile Tătarului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), iederă albă ("Daphne blagayana"), angelică ("Angelica archangelica"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), secară de munte ("Secale montanum") sau caprifoi ("Lonicera caerulea"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
Goranu este un sat ce aparține municipiului Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, Oltenia, România. Unul dintre cele mai deosebite obiective turistice din zona Râmnicului, piramidele sau șiroirile de pământ de la Goranu, reprezintă o rezervație geologică spectaculoasă. Printre copaci și desiș, piramidele parcă s-au ascuns de privirile turiștilor și ale localnicilor, tocmai din această cauză este un fenomen unic prea puțin cunoscut în România. Rezervația naturală Piramidele de pământ din Valea Stăncioiului a fost
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]