11,771 matches
-
din depărtare, așa încât cei aflați în jur puseseră, deja, mâna pe telefon, pregătiți să sune la 112. Nu știu cum, dar l-am oprit, am mai mers o vreme la trap, auzindu-ne unul celuilalt bătăile inimilor, și am înțeles că se speriase de o haită de câini pe care îi bănuise doar, fără să poată să-i vadă, venind din pădurea din spatele lui. Aveam când am coborât de pe cal niște spaghetti al dente 37 în loc de picioare și nu m-am mai urcat
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cai, Andrei a fost oarecum încurcat, adică, zice, ce-ți mai trebuie ție să vină Făt Frumos cu calul, că ți-l iei singură, și uite așa descurajezi, tu, orice tentativă masculină de impresionat. Îmi repetase în diverse forme că sperii bărbații, mă întreb dacă oare pe toți sau se gândea doar la el, deși, atunci când mi-a spus că bărbații fug de filosofări, a adăugat cu emfază că, în ceea ce îl privește, pot sta liniștită, întrucât, fiind doar un copil
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Și cel mai deștept. Și cel mai important. Că, dintr-o dată, adevărul despre sine era, într-un fel, altul decât acela pe care îl știa el. La fel de bine, un adevăr în ceea ce mă privea, se părea că e faptul că sperii bărbații. Aveam un prieten, de câțiva ani buni, care, târziu, dupa ce ne petrecusem mai mult timp împreună, și-a luat inima în dinți și mi-a spus, așa într-o doară, că îl inimidez. Mă uitasem lung la el
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
minte - și acum era în așteptarea momentului când în aer ar fi putut să zboare gloanțe în loc de confeti. Dar în ziua aceea, realitatea a fost mai blândă decât cinematograful și de zburat n-au zburat decât porumbeii de pe creștetul statuilor, speriați de rolele unui puști vitezoman. Odată, seara târziu, Andrei se apucase să-mi povestească cum avusese impresia că văzuse în curte un porumbel bolnav, dar că avea treabă, așă că s-a dus să-l caute mai apoi, însă nu
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
specială sau ei au una mai altfel cu mine, și descoperisem asta pe stradă. I-am văzut cum vin după mine, mă privesc cu atenție, mă însoțesc, uneori până acasă, fără urmă de agresivitate, iar, dacă la început m-am speriat, pe urmă m-am obișnuit, m-am trezit luată de mână, a fost mai întâi un rottweiller în lesă, pe urmă un maidanez la trecerea de pietoni, la semafor. Ușor, de vârful degetelor, împingând cu botul și apoi lăsându-mi
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
și de aricii de mare aflați în zonă, numai buni să te trimită să-ți petreci restul vacanței bandajat, dacă te nimereai cu vreunul în talpă. De văzut în marea Taorminei n-am văzut decât meduze care nu păreau de speriat, cel puțin la prima vedere, pentru că, alminteri, bănuiam că se pricepeau ele la ceva, de vreme ce băieții arătoși de la salvataggio 67 aveau, pe lângă vestele de salvare și zâmbete șăgalnice, și soluție de bicarbonat. La plajă puteai ajunge și cu telecabina, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cobora de la tribuna de unde domina masele electrizate de cuvântul său puternic și pasional și se amesteca în mulțime. A fost un mare spirit, care nu își lua nicio măsură de precauție pentru securitatea sa. Amenințările cu moartea nu l-au speriat niciodată, nu le lua în serios. După Congresul socialist din 14-18 iulie 1914, animozitatea presei reacționare anunța furtuna. Ea a denaturat și falsificat cuvintele lui Jules Guesde, pretinzând, contra lui Jaurès, că greva generală, chiar internațională și simultană, ar fi
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cu sine germenii acelorași mizerii și urîciuni proprii speciei întregi". Un studiu de caz (Simț de clasă) este parvenitismul, rămas, după cum se constată, cu aceleași valențe și astăzi. Starea psihică a parvenitului este dezorientarea și clătinarea. Este, cum spune românul, speriat. Ca adept al doctrinei junimiste de creștere organică, remarcă: "Este vulgară vorba că societatea noastră, sub influența irezistibilă a unor civilizații străine, a sărit dintr-odată mai multe trepte istorice, în loc să pășească încet de pe una pe cealaltă, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în loc să pășească încet de pe una pe cealaltă, cum ar fi fost sănătos să fie. Dar nu se observă de ajuns, mi se pare, că această săritură a dat societății noastre, în total, caracter de parvenit față de societățile străine care - au SPERIAT-o. S-a format la noi, pe urma acestei sărituri istorice, între altele, un parvenitism politic și cultural: unii voiau ca România să fie numaidecît o Franță ori o Belgie, alții o Prusie, alții, mai puțini, poate chiar o Anglie
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să se ducă la Institutul de cardiologie pentru control, a încercat în zadar să ia un mijloc de transport în comun din Alexandru cel Bun spre Copou. Era ziua responsabilității civice la RATP și șoferii, în urma indicațiilor prețioase ale conducerii, speriați de atâtea accidente și scandaluri care au avut în centrul lor transportatori, îi întâmpinau pe călători în stație cu veselul anunț " NU luăm călători decât în limita locurilor pe scaune!", decizie, desigur, lăudabilă pentru creșterea standardului de civilizație și a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să ne jenăm sau ne speriem de cuvinte, ne îndrumă înțeleptul regizor prin gura interpreților săi, trebuie să avem răbdare cu ele pentru că, în realitate, sunt, așa cum ne-au învățat structuraliștii, textualiștii sau maeștrii deconstructivismului, golite de sens, sunt altceva decât par. Când veți rosti, la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acestei bresle face balet mediatic, încercând să ne prostească pe față cu chichițe procedurale (stenogramele nu-s stenograme, ci "transcrieri", și ele nu reprezintă, la rigoare, chiar probe), în cazul unui derbedeu în robă de la "Inalta Curte" care se miorlăia speriat cerându-și scuze penibile unui mafiot economic îmbogățit porcește pe spinarea statului, ce să mai spui altceva decât că sunt cu toții mânjiți și complici ai unui sistem de criminalitate politico-financiară țintit să ne ruineze ca țară. Iar polițiștii și procurorii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
verdicte greșite sau discutabile, plecând de la mecanismul juridic care cere să nu existe niciun fel de dubiu asupra vinovăției, dar ăsta e mecanismul și cu el trebuie soluționată această spinoasă și tulbure speță. Deci de ce ar fi procurorul atât de speriat că ar putea pierde, încât să renunțe la deferirea acuzatului în fața instanței? Rămâne de văzut. Și aici ajung la controversa de pe blogul lui Dorin Tudoran, unde eu spuneam că nu există, de fapt, decât o singură problemă: suferința cameristei, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
reper al Doilea Război Mondial. Potrivit Organizației Mondiale pentru Imigrație, aproximativ "365.000 de oameni și-au riscat viața pentru a ajunge în Europa, iar peste 2800 au murit înecați în Mediterana".422 Exodul populațiilor arabe a găsit o Europa speriată de valul de imigranți, total nepregătita să gestioneze criză evidență în care a fost aruncată, având în vedere lipsa de coerență care s-a dovedit în ultimii ani prin nivelul mediocru al unei politici externe arareori coerențe vizavi de diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
s-a văzut pe un pod peste Dunăre și a auzit că-i spuneau: schimb de prizonieri, pleacă, ești liber. Markovic a mai mișcat puțin buzele, dar fără vorbe. În tăcere. La urmă, Faulques l-a văzut oprindu-se aproape speriat și privind În jur ca un nou-sosit Într-un loc ciudat. Sper că nu te supără că fumez, a spus brusc. Pictorul a făcut semn cu capul că nu, iar celălalt s-a dus și a scos un pachet cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
noi doi Împreună În noaptea asta? Fiindcă tu știi că șiragul pe care Îl port acum la gât e din perle autentice. Nu pentru că te-ai fi uitat la ele, ci pentru că mă cunoști pe mine. Înțelegi? Lumea asta mă sperie, Faulques. Mă Înspăimântă, fiindcă mă plictisește. Detest faptul că toți idioții se proclamă parte din Omenire, toții debilii se ascund În spatele Justiției, toți artiștii Îi zâmbesc ori Îl scuipă, ceea ce-i același lucru, pe negustorul de artă ori pe criticul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochii albaștri În spatele ochelarilor. Faulques n-a zis nimic. Privea o muscă ce-și fluturase aripile Între ei, apoi se așezase pe brațul stâng al croatului. Markovic o privea foarte liniștit. Impasibil. Fără să se miște și fără s-o sperie. 11. Briza sufla dinspre uscat spre mare, iar noaptea era caldă. Deși luna strălucea, se putea zări toată constelația Pegas. Faulques era tot afară, cu mâinile În buzunare, În scârțâitul greierilor și foșgăitul licuricilor pe sub pinii care se profilau, negri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dea seama, Faulques și-a crispat gura Într-un zâmbet. Nu mai rămăseseră femei de pictat pe marea frescă circulară din turn. Toate erau acolo: femeia violată, cu coapsele pline de sânge, cele strânse una Într-alta, ca o turmă speriată de puștile călăilor, cea cu trăsături africane, care se uita, muribundă, la privitor, cea care În planul cel mai din față deschidea gura ca să scoată un urlet tăcut de oroare. Și Olvido Ferrara, În toate colțurile și În toate liniile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spre succes în acțiunile politice. Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
ea a ales, cu un fel de eroism naiv, să sufere pentru toți. Nu e greu de sesizat, Însă, o discrepanță Între ceea ce Sylvia Plath simte și ceea ce exteriorizează. S-ar vrea deschisă spre lume, dar contactul cu necunoscutul o sperie și o obosește. Experiențele ei sunt pur mentale: străpungeri teoretice ale unei platoșe care o strivește sub greutatea ei. Iritabilitatea permanentă e răspunsul prompt la agresiunea unui exterior pe care-l percepe difuz, deformat de avalanșa de informații care-și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mea a spus: glorie fiului meu glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche m-a speriat/ un hohot de plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
etic, chiar dacă n-ar exista nici o eroare. Totuși, deși aparatele de detectat minciuni sînt inexacte, comentariul lui Richard Nixon rămîne valabil: Nu știu nimic despre aparatele de detectat minciuni, nu știu cîtă precizie oferă, însă știu că lumea va fi speriată de moarte. (Marx și Reichman 1984; 434) Aproape tot ce s-a publicat despre capacitatea de a detecta minciunile, prin alte moduri decît cele tehnologice, se leagă de capacitatea mincinoșilor de a sesiza nesinceritatea altora. În viața reală, totuși, multe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
capului nu se dădu urnită din loc cu un pas măcar înainte: ba, dimpotrivă, ea se încumeta să mă târască pe mine înapoi. O lăsai un minut să se liniștească; tremura cum îi varga și, sforăind, se uita cu ochii speriați în toate părțile. Năzatică n-o știam și, prin urmare, nu-mi puteam da cu socoteala ce se întâmplase cu dânsa... Mă mulțumii deci, deocamdată, să stau locului și să mă lupt cu smunciturile ei, spre a n-o scăpa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui preferate din desenele animate. * numeral cu valoare adjectivală: Au depus eforturi înzecite. * adjectiv: Vremea frumoasă i-a atras la plimbare. * verb la modul infinitiv: Felul lui de a fi era apreciat de toți. * verb la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul supin: Problema de rezolvat acasă nu era foarte dificilă. * adverb: Venirea ta aici îl bucură. * interjecție: I-a dat o prăjitură yummy. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Avea convingerea/ că va fi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care mistuia un elefant. Am desenat atunci șarpele boa pe dinăuntru, pentru ca astfel să poată pricepe și oamenii mari. Oamenii mari nu pricep singuri nimic, niciodată, și e obositor pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]