12,662 matches
-
arătat în ianuarie 2007 că un asemenea demers „ar lua și timp, și bani”. Purtătoarea de cuvânt a primarului Sorin Apostu (PDL) a declarat că în toamna anului 2010 Comisia Zonală de Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
primarului Sorin Apostu (PDL) a declarat că în toamna anului 2010 Comisia Zonală de Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar avea vreo șansă de a deveni capitală culturală europeană. În data de 19 februarie 2014 consilierul local Ioan
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
Heraldică va fi în măsură să rezolve chestiunea stemei ilegale a orașului. Arhitectul Virgil Pop, secretar al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a declarat că odată cu stema ar trebui revenit și la denumirea oficială de Cluj, arătând că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar avea vreo șansă de a deveni capitală culturală europeană. În data de 19 februarie 2014 consilierul local Ioan Bîldea (PNL) a depus un proiect de hotărâre privind reglementarea stemei Clujului. În vara
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
că „cu o stemă și o denumire pentru cimpanzei” orașul nu ar avea vreo șansă de a deveni capitală culturală europeană. În data de 19 februarie 2014 consilierul local Ioan Bîldea (PNL) a depus un proiect de hotărâre privind reglementarea stemei Clujului. În vara anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la acest subiect. Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
europeană. În data de 19 februarie 2014 consilierul local Ioan Bîldea (PNL) a depus un proiect de hotărâre privind reglementarea stemei Clujului. În vara anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la acest subiect. Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului Praga, diferența heraldică este dată de brațul armat care veghează în poarta cetății, iar în cazul Cracoviei, de acvila polonă
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
reglementarea stemei Clujului. În vara anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la acest subiect. Steme surori cu cea a Clujului sunt cele ale orașelor Praga și Cracovia, datând din aceeași perioadă. În cazul stemei orașului Praga, diferența heraldică este dată de brațul armat care veghează în poarta cetății, iar în cazul Cracoviei, de acvila polonă, care, de asemenea veghează în poartă. Alt element distinctiv este culoarea scutului (roșu la Praga, albastru în cazul Clujului
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
două câte două, care pot avea loc în cazul unei probe a unui experiment aleatoriu se numește universul probelor (sau spațiul probelor).<br> "Exemplu." La aruncarea unei monede omogene avem Ω={b,s}, unde b este banul, iar s este stema. "Definiție." Fie Ω un univers. Se numește eveniment orice submulțime a lui Ω.<br> "Exemplu." La aruncarea monedei Ω={s,b} si P(Ω={Ø,{s},{b},{s,b}}.<br> Deci în acest caz avem patru evenimente:
Teorema probabilității totale () [Corola-website/Science/307047_a_308376]
-
a îndeplinit și funcția de prefect al județului Prahova. Din 1859 este ales deputat și senator din partea Partidului Conservator în fiecare legislatură. Din 1902 a fost președinte al Societății Agrare a marilor proprietari. În 1867 propune mai multe proiecte pentru stema României, dintre care ultimul va fi adoptat abia peste cinci ani, în 1872. La 10 și 16 februarie 1890 Șt. Grecianu interpelează în Senat cu privire la utilizarea greșită a stemei țării și la necesitatea studierii și fixării prin lege a stemelor
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
Agrare a marilor proprietari. În 1867 propune mai multe proiecte pentru stema României, dintre care ultimul va fi adoptat abia peste cinci ani, în 1872. La 10 și 16 februarie 1890 Șt. Grecianu interpelează în Senat cu privire la utilizarea greșită a stemei țării și la necesitatea studierii și fixării prin lege a stemelor districtuale. Drept urmare, la 13 aprilie 1890 primul-ministru Gheorghe Manu numește o comisie în acest sens, formată din Ștefan D. Grecianu (președinte) și profesorii universitari V. A. Urechia și Grigore
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
stema României, dintre care ultimul va fi adoptat abia peste cinci ani, în 1872. La 10 și 16 februarie 1890 Șt. Grecianu interpelează în Senat cu privire la utilizarea greșită a stemei țării și la necesitatea studierii și fixării prin lege a stemelor districtuale. Drept urmare, la 13 aprilie 1890 primul-ministru Gheorghe Manu numește o comisie în acest sens, formată din Ștefan D. Grecianu (președinte) și profesorii universitari V. A. Urechia și Grigore G. Tocilescu (secretar). În 1892, o dată cu schimbarea guvernului, comisia își încetează
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
profesorii universitari V. A. Urechia și Grigore G. Tocilescu (secretar). În 1892, o dată cu schimbarea guvernului, comisia își încetează activitatea. În 1900, după revenirea conservatorilor la putere, Grecianu publică rezultatele comisiei într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia” (rămas în manuscris). Acesta își propune să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al stemei și drapelului Republicii Democratice Moldovenești, în principal datorită faptului că "„Paul Gore avea posibilitatea reală să influențeze opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea provinciei moldovenești [...] de sub dominația împăraților Romanov și, totodată, să știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită Comisia Consultativă Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii membri ai acesteia, calitate în care sugerează modele multiple pentru stema României Mari. Armele adoptate au pornit
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
știe (și știa) cum a fost stema veche a Principatului Moldovei.”" . În 1922 este constituită Comisia Consultativă Heraldică, sub președinția lui Dimitrie Onciul. Paul Gore se va găsi printre primii membri ai acesteia, calitate în care sugerează modele multiple pentru stema României Mari. Armele adoptate au pornit de la o idee a sa. Însă tot în 1922 Gore este numit director al muzeului și președinte al Comisiei Arhivelor Statului din Chișinău, fapt care îl va obliga să lipsească la multe ședințe ale
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Paul Ritter Vitezović, publicat în 1701, această provincie era desemnată printr-un scut pe care se aflau trei capete de negri legate cu o eșarfă. Se indica astfel faptul că teritoriul respectiv era stăpânit de către tătari. O nouă reprezentare pentru stema Basarabiei a fost stabilită după anexarea acesteia de către Imperiul Țarist, în 1812, urmând să reflecte noua situație politică a provinciei. stabilită prin 1815 - 1817 cuprindea un scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
fost stabilită după anexarea acesteia de către Imperiul Țarist, în 1812, urmând să reflecte noua situație politică a provinciei. stabilită prin 1815 - 1817 cuprindea un scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier se află stema imperiului: acvila bicefală, împodobită cu o coroană de aur, ține în ghearele ei sceptrul și globul crucifer. În cartierul albastru este reprezentată vechea stemă a Moldovei: capul de bour. Conform aprobărilor imperiale din 27 martie și 13 aprilie 1826, această
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier se află stema imperiului: acvila bicefală, împodobită cu o coroană de aur, ține în ghearele ei sceptrul și globul crucifer. În cartierul albastru este reprezentată vechea stemă a Moldovei: capul de bour. Conform aprobărilor imperiale din 27 martie și 13 aprilie 1826, această reprezentare a suferit mici modificări: cartierele sunt de data aceasta roșu (sus) și aur (jos), iar acvila ține în gheara dreaptă o făclie și
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
în gheara dreaptă o făclie și un fulger, iar în cea stângă o cunună de lauri. Pe pieptul ei se află reprezentat un scut roșu cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ucigând balaurul cu sulița, de pe calul alb. În 1878 înfățișarea stemei a fost schimbată radical. Pe un scut albastru a fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată o stea cu cinci raze și el a fost flancat de o
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
o stea cu cinci raze și el a fost flancat de o roză (în dreapta) și o semilună (în stânga). Scutul a fost bordat cu culorile Romanovilor: aur, argint și negru. În 1918, pe actele unirii cu România, a fost utilizată vechea stemă a voievodatului Moldovei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea Basarabiei a fost transformată în republică sovietică socialistă. Noua entitate a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
aur, argint și negru. În 1918, pe actele unirii cu România, a fost utilizată vechea stemă a voievodatului Moldovei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea Basarabiei a fost transformată în republică sovietică socialistă. Noua entitate a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au avut loc în această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
a fost transformată în republică sovietică socialistă. Noua entitate a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au avut loc în această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour. În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au avut loc în această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour. În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
are în centrul preocupărilor sale transpunerea cât mai fidelă în simboluri heraldice (steme și sigilii) a realităților istorice referitoare la statul român, regiuni, județe orașe și instituții din România, în diferite perioade din evoluția acestora. Elementul central al heraldicii României îl constituie stemele care constituie "„ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
centrul preocupărilor sale transpunerea cât mai fidelă în simboluri heraldice (steme și sigilii) a realităților istorice referitoare la statul român, regiuni, județe orașe și instituții din România, în diferite perioade din evoluția acestora. Elementul central al heraldicii României îl constituie stemele care constituie "„ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale.”" a reflectat din totdeauna, în forme variante și în mod oficial, starea de fapt din acel moment a teritoriului românesc, una din
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane, instituție sau stat exprimând atributele sale.”" a reflectat din totdeauna, în forme variante și în mod oficial, starea de fapt din acel moment a teritoriului românesc, una din caracteristicile specifice fiind aceea că stemele oficiale au păstrat de-a lungul istoriei aproape întotdeauna aceleași simboluri heraldice. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale științei și artei heraldice. De asemenea, se ține cont și de tradițiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilită
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]