14,503 matches
-
în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoești se ridică
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Coșereni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în câmpia Vlăsiei, pe malul drept al râului Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de București fiind aflată la sud-vest de Urziceni. La Coșereni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ201, care urmează cursul Ialomiței pe malul său drept, ducând la Bărcănești, Axintele, , Slobozia, Cosâmbești, Mărculești
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Ciulnița (reședința), Ion Ghica, Ivănești și Poiana. Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud de municipiul Slobozia. Este traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre vest de Albești, Axintele și Coșereni (unde se termină în DN2) și spre est de Slobozia, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciulnița
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
vest-sud vest---est-nord est pe o lățime de 14, 5 km și pe o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
dreptul satului Diecheni de pește Siret de unde se făcea trecerea înspre și dinspre Vrancea. De asemenea până la acest punct se venea cu sare din Carpați de un de o parte se încarcă pe șlepuri pentru Galați iar alte 2 părți traversau lunca spre podul de la Liești spre podul de la Bucești pentru a urca spre sate. în 1821 întreaga populație din «Baltă» s-a mutat.Intre 1872-1873 s-a dat în folosință calea ferată.În perspectiva este necesar că evoluția așezărilor omenești
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Reviga este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Crunți, Mircea cel Bătrân, Reviga (reședința) și Rovine. Comuna se află în partea central-nordică a județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile văii Reviga-Fundata. Este traversată de șoseaua județeană DJ102H, care o leagă spre est de Miloșești (unde se termină în DN2C); și spre nord-vest de Cocora, Grindu, apoi mai departe în județul Buzău de Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Amaru și apoi
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
dispensarul veterinar. Evoluția numărului de locuitori de-a lungul timpului: 1988 locuitori în 1912, 2843 locuitori în 1941, 2676 locuitori în 1977, 2266 locuitori în 1992, 2076 locuitori în 1996. Transporturile se fac pe DN2A, Urziceni - Constantă. Teritoriul satului este traversat de linia C.F.R. Urziceni - Slobozia.
Sfântu Gheorghe, Ialomița () [Corola-website/Science/301251_a_302580]
-
în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia din urmă. Este traversată de șoseaua județeană DJ201A, care duce spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la Ciorani (unde se termină în DN1D). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
Valea Măcrișului (în trecut, Grindași) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Grindași și Valea Măcrișului (reședința). Comuna se află în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Buzău. Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A), și spre est la Grindu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Măcrișului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
Ciurea este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciurea (reședința), Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului și Slobozia. Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
Comarna este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Comarna, Curagău, Osoi (reședința) și Stânca. Comuna se află în estul județului, pe malul drept al Jijiei. Este traversată de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. Din acest drum, în satul Osoi se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre est la Prisăcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
Budăi este o localitate componentă a orașului Podu Iloaiei din județul Iași, Moldova, România. Localitatea Budăi este situată în partea de nord - est a țării și este traversată de paralela de 47°13′ latitudine nordică și meridianul de 27°13′ longitudine estică. Ea face parte din orașul Podu Iloaiei, învecinându-se la est cu localitatea sa principală; la nord se află limita orașului cu comuna Erbiceni, iar la
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Suhuleț și Tansa (reședința). Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui, pe malurile râului Tansa, în sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Este traversată de șoseaua județeană DJ246, care o leagă spre est de Țibănești și spre vest de Dagâța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tansa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]
-
Spinoasa este un sat în comuna Erbiceni din județul Iași, Moldova, România. Spinoasa se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită barajului de acumulare de la Belcești, care preia și reglează cursul dar mai ales debitul râului Bahlui. Satul Spinoasa are o școală care cuprinde clasele
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
reședința). 733 persoane (2005). Situată în sud-vestul județului Timiș, la granița cu Serbia, localitatea Foeni se află la o distanță de 42,1 km de municipiul Timișoara (pe drumul județean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversată de drumul național DN59B Cărpiniș - Deta. Se învecinează la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvăz și la sud cu Cruceni. Întreg teritoriul comunei se găsește inclus în câmpia Timișului. La limita sudică a comunei se găsește râul Timiș, iar
Comuna Foeni, Timiș () [Corola-website/Science/301330_a_302659]
-
Bobda (, ) este un sat în comuna Cenei din județul Timiș, Banat, România. Bobda se situează la circa 20 km vest de municipiul Timișoara și este străbătută de râul Bega Veche. Este traversată de drumul comunal 254, prin intermediul căruia se leagă de Cenei și drumul DN59B la 3 km sud-vest. În direcție opusă se leagă de Beregsău Mic la 3 km nord și mai departe, la 7km, de DN59A care vine de la Jimbolia
Bobda, Timiș () [Corola-website/Science/301342_a_302671]
-
Racovița din județul Timiș, Banat, România. Se situează în partea centrală a județului Timiș, în Câmpia Lugojului, pe malul stâng al râului Timiș. Totodată, este la mijlocul distanței dintre municipiile Timișoara și Lugoj și la 8 km nord orașul-stațiune Buziaș. Este traversat de drumul județean DJ572, care leagă drumul național DN6 (sau E70) de drumul județean DJ592, două variante care leagă, pe trasee diferite, cele două municipii timișene. Prima atestare a localității a parvenit prin intermediul istoricului ungur Fryges Pesty care, într-o
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
un sat în comuna Moravița din județul Timiș, Banat, România. Face parte din comuna Moravița și are o populație de 892 locuitori (2002), majoritatea români. Se situează în extremitatea sudică a județului Timiș, la granița dintre România și Serbia. Este traversată de drumul național DN 59, Timișoara - vama Stamora Moravița. Punctul vamal se situează 6 km la sud, după localitatea Moravița. Distanța până la cel mai apropiat centru urban, orașul Deta, este de 13 km. Față de municipiul Timișoara se află la o
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
au început în 1855 și au fost terminate în 1858. A fost inaugurată pe 11 iulie în același an. Inițial, calea ferată Timișoara-Stamora Moravița, mergea prin Vârșeț și până la portul dunărean Baziaș, întrucât era concepută să lege Timișoara de Dunăre, traversând întreaga provincie austro-ungară Banat, care includea și partea sârbească de astăzi. În acest context, Stamora Germană a avut foarte mult de câștigat. Ea împărțea o stație cu localitatea vecină Moravița. Această stație era foarte bine dotată și permitea transportul rapid
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
Pufești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Ciorani, Domnești-Sat, Domnești-Târg și Pufești (reședința). Comuna se află în partea de nord-est a județului, pe malul drept al Siretului, la vărsarea Trotușului și Carecnei în acesta. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu. Lângă Domnești-Târg, tot din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
de apărare, supraînălțarea digului existent pe o lungime de 2.97 km între Podul Tudor Vladimirescu și Podul Sf. Ioan, igienizarea Bahluiului pe întreg parcursul din municipiul Iași și recuperarea pentru dezvoltare a Șesului Bahluiului până la Lețcani. Dintre podurile care traversează râul Bahlui cel mai cunoscut este Podul de piatră din Iași, construit la începutul secolului al XIX-lea. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. În anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul ""Odă cătră Bahlui
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
1912, în zona portului este menționată Agenția de Navigație pe Dunăre (în ). Cu toate acestea, atestarea documentara a portului datează din 1860. Clădirea Căpităniei se află pe locul în care astăzi se gaseste Palatul Ancher. În Timișoara, canalul Bega este traversat de o serie de poduri. Printr-o hotărâre a consiliului local la 27 mai 2016 a fost schimbată denumirea a opt dintre ele cu denumiri care sunt in legatura cu numele străzilor în dreptul cărora sunt situate.. Podul Modoș este singurul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
și astăzi fundația din cărămidă a vechiului pod. Actuala structură metalică are o lungime de 35 m și o lățime de 11, având două linii de cale ferată. Podul Modoș este cel mai vestic pod din Timișoara. Linia C.F.R. care traversează Bega, se desparte în două magistrale la scurtă distanță după pod. Una din linii (Magistrală 926) pornește spre Gară Timișoara Vest, având capăt de linie localitatea Cruceni, iar cealaltă își continuă drumul spre Gară Timișoara Sud, ramificându-se la rândul
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea mai cunoscută fiind valea Batovei, în apropiere de Bazargic, numită de mocani "Valea fără iarnă"). "Ialomița "este un nume de origine slavă, reprezentând o prezență neobișnuită
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Moldova (actualul Partid Agrar din Moldova), formațiune care a promovat-o în calitate de deputat în perioada legislaturii a XIII-a (1994-1998) a Parlamentului RM. Pe parcursul existenței PDSEM a fost activ mai mult în ajunul campaniilor electorale. Din anul 2001, PDSEM a traversat o perioadă lungă de criză, la un moment dat punându-se problema suspendării activității acestuia. La congresului formațiunii din 19 ianuarie 2005, la propunerea Marinei Livițchi, delegații la congres l-au ales în calitate de președinte al PDSEM pe Nicolae Alexei, care
Partidul Legii și Dreptății () [Corola-website/Science/300082_a_301411]