12,690 matches
-
sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 207 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Malinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Malinița. Prima atestare documentară a satului datează din 1437. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Malinți (denumirea rusificată a localității Malinița
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Malinți (denumirea rusificată a localității Malinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . În 1869 a fost deschisă o școală de șapte ani la școală, iar în 1887 s-a construit o biserică. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Malinți a făcut parte din componența României, în Plasa
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Malinți, Hotin () [Corola-website/Science/315804_a_317133]
-
sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 250 metri, în partea de vest a raionului Hotin. Localitatea Grozinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Grozănița. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1572, când Ion Vodă cel Viteaz (1572-1574) a dăruit unor răzeși ocina situată în hotarul satului Alboteni, luată de la vornicul
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grozinți (denumirea rusificată a localității Grozănița
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Grozinți (denumirea rusificată a localității Grozănița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Grozinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Grozinți, Hotin () [Corola-website/Science/315805_a_317134]
-
fiinde cel mai mare sat din raionul Hotin. Satul este situat la o altitudine de 268 metri, în partea de centru a raionului Hotin. De această comună depinde administrativ satul Mlinchi. Localitatea Clișcăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Clișcăuți făcea parte din Ocolul Rașcovului
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Clișcăuți făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Clișcăuți a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, au
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Clișcăuți, Hotin () [Corola-website/Science/315801_a_317130]
-
Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 135 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-est a raionului Hotin. De această comună depinde administrativ satul Aresteuca. Localitatea Prigorodoc a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Prihorodu. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Prigorodoc (denumirea rusificată a satului Prihorodu
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Prigorodoc (denumirea rusificată a satului Prihorodu) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Prigorodoc a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Prigorodoc, Hotin () [Corola-website/Science/315816_a_317145]
-
sat reședință de comună în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de centru a raionului Hotin. Localitatea Zarojani a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Zarujăni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Zarojani (denumirea rusificată a localității Zarujăni) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zarojani a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică, a funcționat aici Fabrica de
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]
-
românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate
Zarojani, Hotin () [Corola-website/Science/315814_a_317143]