15,786 matches
-
70. Aceste combinații vor crea „sunetul black metalului mediteranean” la mijlocul anilor 90, stil care se regăsește la Moonspell și Nightfall. Pe scena americană, formațiile au rămas în underground. Unele dintre ele - Grand Belialas Key sau Judas Iscariot - s-au alăturat unei organizații internaționale național socialiste numite Păgân Front, deși singurul membru al Judas Iscariot părăsise organizația. Altele, precum Averse Sefira nu s-au asociat cu această mișcare. Formațiile din SUA nu au niciun stil comun. Mulți dintre ei sunt inspirați
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
de studio și 3 EP-uri. Inițial formația s-a numit Black Death, genul muzical adoptat fiind death metal. În 1987 formația își schimbă numele în , schimbându-și de asemenea și genul muzical în black metal. În același an se alătură formației Dag Nilsen (chitară baș), urmat un an mai tarziu, în 1988, de Ted "Nocturno Culto" Skjellum (vocal). Tot în 1988 Anders Risberget părăsește formația. Inspirați de formații că Bathory sau Celtic Frost, Darkthrone lansează între 1988 și 1989 patru
Darkthrone () [Corola-website/Science/302216_a_303545]
-
afectau pe cei trei împărați și pe sultan. Astfel, Franța a încurajat revoltele din Polonia împotriva Rusiei și aspirațiile naționale din Balcani. Rusia s-a străduit să-și recâștige dreptul de a păstra o flotă în Marea Neagră și s-a alăturat francezilor pentru a câștiga influență în Balcani folosindu-se de ideea panslavismului de unire a tuturor popoarelor slave sub conducere rusească. Aceasta s-ar fi putut face doar prin distrugerea celor două imperii în care trăiau mare parte din slavi
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
într-un nou asalt al Plevnei, așa că armatele țarului au asediat fortăreața și au cerut României să trimită întăriri. În scurt timp, armata română mobilizată a trecut Dunărea pe la Zimnicea, a avansat pe culoarul eliberat de ruși și s-a alăturat asediului. La 16 august, la Gorni-Studen, grupul vestic de armate care asedia Plevna a trecut sub comanda principelui Carol I al României, secundat de generalul rus Pavel Dmitrievici Zotov și de generalul român Alexandru Cernat. Rușii și românii au dus
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
Ardahan, Kars, Olti, Sarıkamıș și alte regiuni, pe care le-au încorporat în Provincia Kars. Principalul aliat al Rusiei în acest război a fost România (care a mobilizat o armată de de oameni). Pe lângă aceasta, armatei ruse i s-au alăturat peste de voluntari localnici bulgari ("Opălcenie") și un regiment din Finlanda, care, după război, a primit titlul de "Batalionul Vechea Gardă", titlu pe care încă îl mai păstrează. Sub presiune britanică, Rusia a acceptat armistițiul oferit de Imperiul Otoman la
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
Bacău". Echipa se afla, atunci, sub tutela Ministerului de Interne, ca și alte cluburi numite astfel, precum Dinamo București. Conducătorii clubului băcăuan au decis, ulterior, să separe clubul de minister. Astfel, l-au redenumit Sport Club Bacău și l-au alăturat altor sporturi precum atletismul sau tenisul. Echipa a înregistrat unele rezultate decente în ligă (deși nu au terminat în primele 3), a obținut al patrulea loc în sezonul 1972-73 și al cincilea loc în sezoanele 1996-97 și 1998-99 ca cele
FCM Bacău () [Corola-website/Science/302539_a_303868]
-
ediții anterioare, care au participat și în 1999, Bosnia și Herțegovina, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia au fost excluse, astfel încât alte cinci țări au putut reveni în competiție. Acestea au fost: Finlanda, Macedonia, România, Rusia și Elveția. Letonia s-a alăturat, de asemenea, fiind singura țară ce a debutat în acest an. Pentru prima dată, o compilație oficială pe CD a fost lansată; aceasta conținea toate melodiile națiunilor participante și a fost disponibilă în întreaga Europa. S-a încercat realizarea unui
Concursul Muzical Eurovision 2000 () [Corola-website/Science/302545_a_303874]
-
înregistrarea unui album al trupei de thrash metal canadian Slaughter, lucru pe care-l accepta, mutându-se în Canada. Lucrurile însă nu merg bine și după două săptămâni Chuck se întoarce în Florida, apoi în Sân Francisco unde i se alătură lui Chris Reifert. Împreună au înregistrat demoul "Mutilation" ce le-a câștigat un contract din partea Combat Records. "Scream Bloody Gore" a fost lansat în 1987. Lui Schuldiner i s-a alăturat un al doilea chitarist, John Hand, care deși nu
Death () [Corola-website/Science/302577_a_303906]
-
în Florida, apoi în Sân Francisco unde i se alătură lui Chris Reifert. Împreună au înregistrat demoul "Mutilation" ce le-a câștigat un contract din partea Combat Records. "Scream Bloody Gore" a fost lansat în 1987. Lui Schuldiner i s-a alăturat un al doilea chitarist, John Hand, care deși nu a cântat nimic pentru Death are chipul figurând pe coperta albumului. Deși albumul a înregistrat un succes imens, Schuldiner a decis să se întoarcă în Florida, lăsându-l înapoi pe Chris
Death () [Corola-website/Science/302577_a_303906]
-
chitarist, John Hand, care deși nu a cântat nimic pentru Death are chipul figurând pe coperta albumului. Deși albumul a înregistrat un succes imens, Schuldiner a decis să se întoarcă în Florida, lăsându-l înapoi pe Chris Reifert. I se alătură din nou Rick Rozz, alături de Terry Butler și Bill Andrews, membrii ai trupei Massacre. În 1988 este înregistrat "Leprosy". După o serie de concerte, în 1989, Rick Rozz este concediat. Este înlocuit de James Murphy alături de care este înregistrat al
Death () [Corola-website/Science/302577_a_303906]
-
În primăvara anului 1941 au fost discutate cu autoritățile militare germane planuri comune de luptă, ca și problemele de comunicații și de securizare a rutelor maritime. Finlanda a făcut importante cereri pentru ajutor material. Finlanda era de acord să se alăture Germaniei în atacul împotriva Uniunii Sovietice în condițiile sadisfacerii anumitor cereri peliminare: garantarea independenței țării, recuperarea teritoriilor pierdute în urma Războiului de Iarnă, eventual și a altora noi, continuarea livrărilor de cereale. În plus, finlandezii nu aveau să treacă fontiera mai
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
dar bombardamentele rusești l-au făcut pe acesta să observe că încă o dată țara se afla de fapt în stare de război cu Uniunea Sovietică. Războiul de continuare se declanșase. Mai târziu, la 25 noiembrie 1941, Finlanda avea să se alăture Pactului Anticomintern. Unitățile finlandeze deja mobilizate au început să se deplaseze către graniță la 21 iunie și au fost plasate pe poziții defensive de îndată ce au sosit în zona de frontieră. Finlanda a reușit să mobilizeze 16 divizii de infanterie, o
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
Armata Kareliei, comandantă de generalul-locotenent Heinrichs, și a dat ordin pentru începerea pegătirilor pentru atacarea trupelor sovietice din Karelia. Armata Kareliei era formată din două corpuri de armată și un grup de armată (cavalerie și infanterie). Lor li s-a alăturat mai târziu două regimente germane. Forțele sovietice erau compuse din două divizii ale Armatei a 7-a. Sovieticii construiseră numeroase fortificații de-a lungul frontierei, în orașul Sortavala și pe drumurile către Värtsilä și Korpiselkä. La 9 iulie s-a
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
câteva cazuri în care ofițeri finlandezi evrei au fost decorați cu Crucea de Fier, distincție refuzată însă de către aceștia. Între 2.600 și 2.800 de prizonieri sovietici au fost predați germanilor. Cei mai mulți dintre ei, cam 2.000, s-au alăturat Armatei Ruse de Eliberare. Cei mai mulți dintre cei rămași erau ofițeri și ofițeri politici. 74 dintre ei, care după nume păreau evrei, au fost predați Gestapoului pentru interogare sau murit în lagărele de concentrare naziste. Dintre cei 64.188 prizonieri sovietici
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
11 de rezervă) fuseseră destinate apărării zonei de nord. Britanicii contribuiau cu 13 divizii, dintre care 3 erau încă în curs de mobilizarea atunci când a început războiul. Încă 22 de divizii belgiene, 10 olandeze și 2 poloneze s-au mai alăturat forțelor aliate. Britanicii au adus în tabăra aliaților 1.280 de tunuri, belgienii 1.388, olandezii 656. Francezii aveau 10.700 de baterii de artilerie. Astfel, aliații dispuneau de aproximativ 14.000 de piese de artilerie, cu 45% mai multe
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
numai pentru ca să fie retrasă după capitularea Franței. Divizia I blindată britanică comandată de generalul Evans, total lipsită de trupele de infanterie, care fusesereă trimise să apere regiunea Calais, a ajuns în Franța în iunie 1940. Tanchiștilor britanici li s-a alăturat un batalion de geniști scoțieini. Noua mare unitate a primit sarcina să lupte în ariergardă. La sfârșitul campaniei, Erwin Rommel și-a arătat aprecierea pentru rezistența forțelor britanice, care au pus multe probleme germanilor în ciuda echipamentului inferior și a crizei
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
încetare a focului, armatele lor nu au luptat niciodată sub o comandă comună și ambele tabere încercat să-și păstreze forțele pentru înfruntarea finală dintre ele. Deși China a luptat cel mai mult dintre forțele Aliaților, ea nu s-a alăturat alianței decât după atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941. Chiang Kai-shek a simțit că victoria occidentalilor era asigurată de intrarea SUA în război, și a declarat război Germaniei și celorlalte puteri ale Axei. Franța și Marea Britanie erau deja
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
Bucovina de Nord) și a atacat Finlanda în ceea ce avea să fie numit războiul de iarnă. Acordul germano-sovietic a fost încălcat de către naziști, care au atacat URSS-ul în cadrul Operațiunii Barbarossa pe 22 iunie 1941. Statele Unite ale Americii s-au alăturat Aliaților după atacul de la Pearl Harbor, de pe 7 decembrie 1941. Declarația Națiunilor Unite de pe 1 ianuarie 1942 a unit în mod oficial 26 de națiuni într-o alianță antifascistă. Declarația aceasta a format de asemenea baza pentru formarea Organizația Națiunilor
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
națiuni din zilele noastre: India, Pakistan, Bangladeș și Burma), a declarat război puterilor Axei imediat după ce Anglia a intrat în război. Grupul de la Oslo era o organizație a țărilor care erau în mod oficial neutre. Patru dintre ele s-au alăturat Aliaților prin intermediul guvernelor din exil: Regatul Norvegiei, Regatul Olandei, Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului. Republica Finlanda a fost invadată de URSS pe 30 noiembrie 1939. Mai târziu, Finlanda și Regatul Danemarcei s-au alăturat în mod oficial Pactului
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
dintre ele s-au alăturat Aliaților prin intermediul guvernelor din exil: Regatul Norvegiei, Regatul Olandei, Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului. Republica Finlanda a fost invadată de URSS pe 30 noiembrie 1939. Mai târziu, Finlanda și Regatul Danemarcei s-au alăturat în mod oficial Pactului Anticomintern al forțelor Axei. Regatul Suediei a rămas în mod oficial neutră. Islanda și Groenlanda au fost ocupate de forțele aliaților pentru cea mai mare parte a războiului. Forțele britanice au preluat controlul Islandei în 1940
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
anului 1943 au mai aderat Irak, Brazilia și Bolivia. (29 ianuarie 1942). (21 de membri) ("Actul final a celei de-a doua înâlniri de la Havana a miniștrilor republicilor americane, 30 iulie 1940") Din 1945, Escuadrón 201 "Vulturii Azteci" s-au alăturat forțelor aeriene americane din Pacific, contribuția lor fiind evidențiată în timpul bombardamentelor asupra insulelor Formosa (Taiwan) și Luzon (Filipine). Din iulie 1944, 25.000 de militari ai forței expediționare braziliene s-au alăturat Aliaților în campania din Italia. Celelalte țări din
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
Din 1945, Escuadrón 201 "Vulturii Azteci" s-au alăturat forțelor aeriene americane din Pacific, contribuția lor fiind evidențiată în timpul bombardamentelor asupra insulelor Formosa (Taiwan) și Luzon (Filipine). Din iulie 1944, 25.000 de militari ai forței expediționare braziliene s-au alăturat Aliaților în campania din Italia. Celelalte țări din acest au contribuit cu unități logistice sau cu mici unități combatante.
Aliații din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/302659_a_303988]
-
vârsta de patru ani. În urma demisiei cancelarului Prințul Metternich în timpul Revoluției din 1848, tânărul arhiduce a fost numit guvernator al Boemiei la 6 aprilie însă nu a preluat postul niciodată. În schimb, Franz a fost trimis pe front în Italia, alăturându-se mareșalului Radetzky; a primit botezul focului la 5 mai la Santa Lucia. Curând arhiducele a fost chemat în Austria, la mijlocul lui iunie fiind alături de familie la Innsbruck. La Innsbruck Franz Joseph a întâlnit-o pentru prima dată pe verișoara
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
statul polonez, iar România își desăvârșea întregirea. Tratatele dintre Puterile Aliate și statele învinse au fost semnate după cum urmează : " ...Articolul 59. În ceea ce o privește, Austria renunță în favoarea României la toate drepturile și titlurile părții din fostul Ducat al Bucovinei, alăturate frontierelor României, așa cum ele vor fi stabilite subsecvent de principalele Puteri Aliate și Asociate." "...Articolul 60. România aderă la introducerea în Tratatul cu principalele Puteri Aliate și Puteri Asociate a stipulării că aceste puteri vor considera necesar să protejeze interesele
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
medieval Orhei (sec. XIII-XVI), denumit ulterior Orheiul Vechi (după părăsirea așezării date și întemeierea în alt loc a unui oraș nou, cu același nume - Orheiul de azi). Din cadrul complexului fac parte două promontorii mari (Peștere și Butuceni), la care se alătură trei promontorii adiacente mai mici (Potarca, Selitra și Scoc), pe teritoriul cărora se află ruinele unor fortificații, locuințe, băi, lăcașuri de cult (inclusiv mănăstiri rupestre) atît din perioada tătaro-mongolă (sec. XIII-XIV) cît și moldovenească (sec. XV-XVI). Complexul Orheiul Vechi constituie
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]