11,678 matches
-
din anul 1991, satul Cișmeaua-Văruită face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 4.348 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Cișmeaua-Văruită se ocupă în principal cu agricultura, aici existând 6000 ha de teren arabil și circa 1000 ha de vii și livezi. Se cultivă cereale, mazăre, tomate și viță de vie. Începând cu 1968, colhozul este specializat în producția de carne de vită. De asemenea, aici se ambalează borcane de mazăre și de tomate
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Pandaclia face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.426 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Pandaclia se ocupă în principal cu agricultura, aici existând teren arabil și podgorii. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vite și oi. De asemenea, a fost înființată și o fabrică de cărămizi. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Pandaclia era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Hasan-Batâr face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.144 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Hasan-Batâr se ocupă în principal cu agricultura, aici existând teren arabil și podgorii. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vite și oi. Produce de cereale, carne și produse lactate, struguri. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Hasan-Batâr era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
Agricultura în România are o valoare de 5% din produsul intern brut și angrenează 30% populația activă ocupată. România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010. Producția vegetală a fost în valoare de 43
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în regiunile de sud și de vest ale țării. În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%). Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în Cartea funciară.Identificarea și delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) și 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha). În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatațiilor agricole, 4.121.247 utilizau
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în 2009. La nivel european, Spania este pe primul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 34.881 de hectare, incluzând rezervația naturală Mlaștina de la Iaz. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Plopișului (unitate de relief a Apusenilor, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali). Structura Munților Plopiș se evidențiază prin suprafețele netezite (ce imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate) și cele câteva măguri
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Partea de est a Iordaniei este în cea mai mare parte deșert iar partea sudică este semiarida. Doar 4% din suprafața țării este teren arabil și 8% sunt pășuni. Agricultură este importantă, ocupând 20% din populație. Se cultivă în principal roșii, măsline, tutun, citrice și grâu. Există peste 1 milion de oi, 450.000 de capre, 330.000 de vite și 140.000 de cămile
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
sectoarele mijlocii ale versanților dealurilor dintre localitățile Colibi și Secășel. Curgerile noroioase au frecvență foarte redusă și se produc pe versanții cu pante mai mari de 15o în sectorul Roșia de Secaș - Broșteni și în bazinul Ghirbomului. Apar pe terenurile arabile și sunt asanate, în mare parte, toamna prin efectuarea arăturilor. Solifluxiunea, activată în perioada dezghețului de primăvară, se întâlnește frecvent pe versantul drept și în sectorul superior al bazinului Secașului Mic, pe versanții formați pe marne și argile unde creează
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
statutului țăranului rus eliberat. Pe 24 noiembrie 1866 a fost emisă „Legea cu privire la împropietăriea țăranilor statului”. Comunitățile rurale căpătau dreptul de „proprietate” asupra pământurilor pe care le-au lucrat, în fapt dreptul de exploatare directă. Modul de răscumpărare a terenurilor arabile a fost reglementat prin legea din 12 iunie 1886. Prin aceste reforme, proprietatea statului în domeniul agricol a scăzut până la 10% în guberniile centrale ale Rusiei Europene și până la 44% în regiunile nordice. Prin comparație cu obligațiile bănești din trecut
Țărani ai statului () [Corola-website/Science/318655_a_319984]
-
fermele agricole, iar Ministerul de finanțe stabilea cuantumul compensațiilor cuvenite fermierilor. Pornind de la modelul comisiilor mai sus-amintite, au fost înființate comisii speciale și în guberniile Herson și Ekaterinoslav. În cazul micilor proprietari rezolvarea problemei era chiar mai simplă: în schimbul terenurilor arabile trecute în folosul așezărilor militare, fermierii primeau în folosință pământuri în alte regiuni. În cazul stabilirii așezărilor militare în gubernia Slobodska-Ucraina, 59 de mici proprietari, care au fost obligați să-și transfere terenurile în patrimoniul guvernului, au primit pămant la
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
prin obținerea dintr-o dată a unei mari sume de bani. Pentru proprietățile declarate nenecesare așezării militare, autoritățile au plătit însă doar 1/5 din suma stabilită de comisie. Mai înainte de transformarea localității Ciuguev în așezare militară, o parte a terenurilor arabile a fost transferată în folosul ofițerilor în retragere. Gradele inferioare au primit restul pământurilor și dreptul de acces în pădurile și pășunile publice. Ofițerii au mai primit și loturi de pământ pentru construirea caselor. Ofițerii în retragere au primit și
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
pentru restul vieții. Restul locuitorilor regiunii au fost traversați în serviciul trupelor de rezervă, în batalioanele garnizoanei sau în rândul invalizilor. Soldații agricultori care au avut permisiunea să rămână în regiune au primit o suprafață de 15 desiatine de pământ arabil sau de fâneață. Fiecare dintre ei au trebuit să-și construiască casa din lemn cu truchiuri de copac asigurate din pădurile statului. Casele din lemn, în care locuiseră comandanții de comapanie sau funcționaseră birourile companiei sau regimentului, au fost destinate
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu. Ea a înființat în februarie 1917 în acest palat Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza". La 1 septembrie 1919, aici s-a deschis Școala superioară de agricultură de la Miroslava, înzestrată cu peste 200 ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
retras dina ctivitatea diplomatică la 15 august 1911 și s-a stabilit la Solești. În anul 1915 a vândut obștii din Solești 82.558 ha pentru islaz comunal, cu plata în rate, și locuitorului N. Morariu 9 ha de pământ arabil. Gheorghe Rosetti a murit la 5 decembrie 1916, moșia fiind moștenită de unicul său fiu, Teodor Gh. Rosetti (1888-1957), doctor în economie politică la München. Moșia Solești avea în 1919 o suprafață de 1.568 ha, din care 927 ha
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Rosetti a murit la 5 decembrie 1916, moșia fiind moștenită de unicul său fiu, Teodor Gh. Rosetti (1888-1957), doctor în economie politică la München. Moșia Solești avea în 1919 o suprafață de 1.568 ha, din care 927 ha teren arabil și 641 ha teren necultivabil (din care 294 ha pădure, 19 ha drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha râpe, toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
necultivabil (din care 294 ha pădure, 19 ha drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha râpe, toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Solești avea în 1940 o suprafață de 748 ha, dintre care 583 ha teren arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
2015, având codul și fiind format din 4 obiective: Conacul a fost construit de înaintașii savantului Emil Racoviță în secolul al XIX-lea. Părinții săi, Gheorghe și Eufrosina, aveau în proprietate o moșie formată din 1.000 ha de teren arabil și 500 ha de pădure. Emil Racoviță s-a născut la 15 noiembrie 1868, în Iași, dar și-a petrecut copilăria la Șurănești (azi satul Emil Racoviță). În 1877, avocatul Gheorghe Racoviță, tatăl lui Emil Racoviță, a construit pe deal
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
Recea, care primise că danie din partea locuitorilor locul din jurul schitului înainte de 1710. Conform sentințelor judecătorești din 13 februarie 1859, 7 noiembrie 1859 și 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino. Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
a URSS din 1939, iar la 16 septembrie țăranii basarabeni au fost obligați la impozitul agricol militar - 150 de ruble pe an. În anul următor, la 8 ianuarie, guvernul sovietic adoptă o hotărâre prin care stabilește cota maximă de teren arabil pe care o poate deține un țăran. Astfel, locuitorii din județele Bălți puteau avea în proprietate până la 10 hectare, surplusurile erau naționalizate . În noaptea spre 1 aprilie 1951 a avut loc un nou val de deportarea, Operațiunea Nord. Au deportați
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din Bărăi: În Tăul Bisericii, Țintirimul Romănesc, sau se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]