12,003 matches
-
tip. Tema cu cea mai rapidă ancorare intertextuală în universul caragialian este politica, atât de categoric sudată de interpretarea dată de autorul Scrisorii pierdute, încât până și reprezentările literare anterioare sunt cel mai bine caracterizate prin termenul de "caragialian", ca atribut suprem care le pune în evidență posibila valoare estetică. De exemplu, piesa lui Gheorghe Sion, Candidat și deputat, scrisă într-o primă variantă în 1869, deci cu zece ani înaintea primei reprezentații a Nopții furtunoase, este apreciată de Vicu Mândra
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lumii sale și chiar a profetizat câteva din elementele devenirii sale viitoare: omul alienat, "omul fără calități", "păpușa automată", etc. Mai mult, el și-a caracterizat propria viziune, folosind chiar termenii "monstruos" , "apocaliptic", "absurd""19. Considerăm totuși că extragerea unor atribute folosite contextual de Caragiale fără nici o intenție de autocaracterizare și investirea cu rolul de pecete definitivă sau unificatoare a viziunii sale, este la fel de "absurdă" și neproductivă. Rezonabil ar fi să punem în balanță toate aspectele care țin de concepția și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reia mecanic povestea cu becherul, Catindatul revine contrapunctic adresându-se lui Iordache cu același: "Știi s-o scoți? Scoate-o!" etc. Se remarcă două aspecte ale denaturării limbajului caragialian, aspecte unificate în cazul unor personaje. Primul vizează fantezia verbală cu atributul inutilității, vizibilă în arhitectura haotică a discursurilor, iar cel de-al doilea se referă la desfrânarea lingvistică în concordanță cu degradarea biologică și psihologică a personajelor. Mai pregnant în Schițe, cel dintâi aspect, asociabil cu acel tip de nonsens denumit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comediile lui Caragiale un ingredient de bază al modalității comice absurde. Numeroși comentatori ai operei caragialiene au subliniat că gesturile, replicile și situațiile personajelor se sustrag adesea relației cauză-efect, circumscriindu-se absurdului. Situațiile aberante care domină peisajul monden caragialian capătă atributul normalității într-o "lume răsturnată", încadrabilă regimului nocturn al imaginarului, detașabil prin convertirea polilor, inversiune valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în obișnuit, etc, e
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al Cronicelor fantastice, ușor de decriptat ca alegorii. Ismail apare astfel ca o variantă de "Sinecord"57, în primul rând întrucât este "compus din ochi, favoriți și rochie"58, așadar, la propriu deficitar de organul afectivității, și apoi prin alte atribute comportamentale care corespund locuitorilor din cetatea caragialiană "Tâmpitopole". Un indiciu deloc întâmplător este că pe Ismail tatăl său îl ține captiv pentru a-l feri de "corupția moravurilor noastre electorale"59, precauție care se poate referi nu doar la o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu o frunză de viță având atăt funcționalitate sexuală cât și alimentară. În ciuda acestor evidente deosebiri sesizabile la nivelul paradigmei centrale, cel mai caragialesc text urmuzian, oarecum marginal în ansamblul operei, respectiv fragmentul postum Puțină metafizică și astronomie, își justifică atributul tocmai prin similitudinile de la nivelul verbiajului stimulat de atmosfera de banchet ad-hoc sau care înlocuiește fireasca siestă. Cu aceeași pseudocompetență cu care Ipingescu, Leonida, Mitică, amicii și "onorabilii" candidați dezbat "chestiuni arzătoare la ordinea zilei" și chiar cu același limbaj
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și pregătit în laboratorul scriptural caragialian, sau se plasează direct "la ușa domnului Caragiale", al cărui model de limbaj și de viziune îl asimilează constructiv. Dacă prin Eugen Ionescu se poate demonstra modernitatea dramaturgiei caragialiene, care a profetizat multe din atributele teatrului absurdului, prin scrierile tărgoviștenilor și apoi, prin proza, dar și poezia optzeciștilor, se revelează surprinzătoarea actualitate și viabilitate a formulei sale epice, purtătoare de germeni ai postmodernismului "metaficțional" și "antropocentric"5. În acest sens, Constantin Trandafir a contabilizat deja
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scriitorilor târgovișteni. În cazul acestora se poate observa că ceea ce se prelucrează este, de fapt, un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și al receptării operei, astfel că personajele nu se vor regăsi ca atare, ci aluziv, prin atributele asignate convențional. Imaginea genericului Mitică, de exemplu, se recompune prin însumarea narată a indicilor caracteriali și comportamentali care-i plămădesc esența de "eristician"23. În romanul Redingota, identificarea acestui arhetip cultural de către profesorul Erich Vogelbach, autoexilat în România în timpul celui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Am putut constata astfel că termenul-umbrelă de "postcaragialian" caracterizează descendența caragialiană atât ca tendință literară, cât și ca o constelație de texte care pun în lumină, prin forța lecturii intertextuale, diferitele aspecte constitutive din paradigma caragialismului, revigorând-o. Aplicat scriitorilor, atributul se referă nu atât la autorii care au urmat momentului Caragiale, cât la cei care i-au urmat exemplul, modelându-și creațiile, în proporții diferite, în funcție de matricea artistică a acestuia. În plus, am remarcat că termenul denotă la fel de adecvat și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
perioadei interbelice intelectualitatea se polarizase deja în două "spirite" antagonice, dintre care cel marcat de semnul caragialismului era clar conotat negativ, ca promotor al zeflemelei dizolvante, al jemanfișismului, al spiritului critic, al scepticismului etc. în timp ce orientării eminesciane i se rezervau atributele creației, al accesului la metafizică și transcendență, al mesianismului. Paralelismul între cei doi poli ai spiritualității românești a fost adesea dus la extrem, perechile de opoziții fiind, de regulă în defavoarea caragialismului. Dan C. Mihăilescu inventaria o serie de astfel de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
109 Urmuz, op. cit., p. 24. 110 Idem, p. 48. 111 Idem, p. 74. 112 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. cit., p. 354. 113 Urmuz, op. cit., p. 56. 114 Dan C. Mihăilescu inventaria, între alții, atributele ambivalenței din comportamentul și caracterul lui Caragiale, pe pagini întregi din articolul Fascinația și comedia puterii, apărut în Revista de Istorie și Teorie Literară, I, nr, 21, 1994. 115"It makes us suddenly discover the absurdity of the familiar and
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
etc. Nu lipsesc galeriile de artă și restaurantele dichisite cu produse culinare specifice regiunii. Încă o dată am rămas surprinși de ordinea, curățenia și buna deservire, cu nimic mai prejos ca Într-un mare oraș. Este clar, că toate aceste 185 atribute s-au format În timp, procesul de educație britanică prevalând, renumele orașului de centru turistic s-a menținut de peste un secol. Timpul s-a scurs repede În Kuranda. Ne grăbim spre stația de telegondolă, unde deja s-au strâns majoritatea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai multe produse (alimentare, cosmetice etc.); ▪ principiul „ancorării”, utilizat de exemplu de Carrefour, În spațiul acestui hipermarket fiind ancorate spațiile comerciale din galerii. Spațiile comerciale sunt dezvoltate și apoi gestionate ca o singură entitate. În cazul acestora locația este un atribut important, fiind legată de piața rezidențială, iar traficul diminuează efectul negativ al apropierii de concurenți. Spațiile comerciale sunt clasificate În funcție de suprafață, de numărul de utilizatori, de apropierea de zona rezidențială, În: ▪ centre comerciale de proximitate, de cartier, zonale etc.; ▪ spații
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
fizice sau entități care schimbă drepturi de proprietate pe alte active, de obicei bani. Piețele imobiliare specifice sunt definite prin tipul de proprietate, localizare, potențialul de a genera venit, caracteristicile locatarilor tipici, atitudinile și motivațiile investitorilor tipici sau prin alte atribute recunoscute de persoanele fizice sau de entitățile care participă la schimbul de proprietăți imobiliare. În schimb, piețele imobiliare fac obiectul unei diversități de influențe sociale, economice, guvernamentale și de mediu. În comparație cu piețele de bunuri, de valori mobiliare sau de mărfuri
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
mod diferit comparativ cu o clădire identică care se află amplasată Într-un oraș mic. Astfel, primul pas În elaborarea planului de management este analiza zonei În care se află proprietatea. Informațiile colectate ar trebui să includă condițiile generale economice, atributele fizice, evoluția demografică și distribuția populației, rata de creștere a industriei, facilități publice, transport În comun, și oportunitățile educaționale. Pentru a crește credibilitatea planului de management se poate include dezvoltarea istorică a zonei. Prezentarea originii localității aduce de multe ori
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
că este organizat În forma de vânzare cu autoservire, fie În formă clasică. Tendințele Înregistrate atât În prezentarea mărfurilor, la vederea clientului, cu posibilitatea de a și le alege singur, cât și aspectul agreabil și modern al acestuia preiau unele atribute din munca vânzătorului, dar și reducerea costurilor. Accesând un magazin universal, consumatorul economisește timp, efort, nefiind nevoit să se adreseze fiecărui producător pentru a-și satisface cerințele de consum care pot fi destul de vaste (alimente, Îmbrăcăminte, igienă personală, dotare și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
prin actul de vânzare. Într-un mediu concurențial din ce În ce mai puternic, un spațiu comercial trebuie să prezinte o imagine proprie care să-l individualizeze față de concurenții săi. Înfățișarea centrului comercial se află În strânsă corelație cu percepția consumatorilor asupra magazinelor și atributelor lor, puse În valoare de un set de caracteristici: amplasarea magazinului, mărimea și structura asortimentului de mărfuri, ambianța și organizarea interioară, mijloace promoționale, amenajarea de ansamblu. Toate aceste caracteristici ale magazinelor sunt percepute de clienți, ca fiind acele elemente care
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de un set de caracteristici: amplasarea magazinului, mărimea și structura asortimentului de mărfuri, ambianța și organizarea interioară, mijloace promoționale, amenajarea de ansamblu. Toate aceste caracteristici ale magazinelor sunt percepute de clienți, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea spațiului comercial. Atributele pe care consumatorii le atribuie caracteristicilor magazinelor pot fi: pentru personalitatea spațiului comercial: cinstit, corect, demn de Încredere, captivant, foarte interesant, sau pentru facilitățile fizice oferite: curățenie, ușor de găsit, loc de parcare etc. O listă de atribute nu poate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
spațiului comercial. Atributele pe care consumatorii le atribuie caracteristicilor magazinelor pot fi: pentru personalitatea spațiului comercial: cinstit, corect, demn de Încredere, captivant, foarte interesant, sau pentru facilitățile fizice oferite: curățenie, ușor de găsit, loc de parcare etc. O listă de atribute nu poate fi atotcuprinzătoare, fiecare consumator putând să identifice unul nou. Fiecare spațiu comercial, În funcție de politica sa comercială, de particularitățile zonei de atracție, poate avea și alte atribute. În principiu putem considera că succesul comercial al unui spațiu comercial depinde
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
oferite: curățenie, ușor de găsit, loc de parcare etc. O listă de atribute nu poate fi atotcuprinzătoare, fiecare consumator putând să identifice unul nou. Fiecare spațiu comercial, În funcție de politica sa comercială, de particularitățile zonei de atracție, poate avea și alte atribute. În principiu putem considera că succesul comercial al unui spațiu comercial depinde de: ▪ sortimentele de mărfuri și servicii oferite spre vânzare; ▪ ambianța și organizarea interioară. 6.2. Amplasarea centrului comercial Problema amplasării unui spațiu comercial nu se pune pentru un
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
atenția față de semnele timpurilor și la experiența umană. Astfel se ajunge la numărul 16 din Gaudium et spes, care din iulie 1964 până în decembrie 1965 va avea patru redactări: în primul text este relevant cadrul antropologic, evident, nou și apar atributele inteligenței, ale conștiinței și libertății în relația cu omul ca persoană, subliniindu-se faptul că realitatea conștiinței este unul din factorii care constituie personalitatea omului; în al doilea text, odată cu numărul 14 este evidențiată o doctrină amplă, De dignitate conscientiae
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
context. Majoritatea evaluărilor unei atracții turistice se bazează numai pe caracteristicile zonei de destinație. De aceea, acest capitol se va concentra asupra evaluării atractivității din punctul de vedere al regiunii de destinație. Caracteristicile unei destinații atractive pot fi catalogate în funcție de atributele sale fizice, sociale, istorice, estetice etc., dar evaluarea atractivității va trebui să se bazeze pe o măsurătoare a percepției vizitatorului. Din acest motiv, este relativ dificil să rezumăm atractivitatea totală într-o singură măsurătoare simplă. Atracțiile turistice individuale vor juca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
atracție au scopul de a rezuma atractivitatea totală a unei destinații sau a unei regiuni turistice. Procedura de calcul a indicelui de atractivitate este directă: • se face o listă cât mai amănunțită a atracțiilor specifice pentru regiunea respectivă și a atributelor lor (de exemplu ce tip de mediu istoric, cultural și natural este de interes major pentru vizitatori, de fel de servicii și de magazine sunt disponibile, ce resurse speciale pentru recreere pot fi utilizate etc.); • se face o clasificare a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltare, miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil să pună în act strategii. În practică, o bună guvernare urbană, în măsura posibilului, înseamnă a dota orașul cu un maximum de atribute metropolitane. În definirea cea mai exigentă, o metropolă vizează să fie în același timp centru de comandă, pol de resurse, intersecție a multiplelor rețele de comunicație și vitrină a unei anumite arte de a trăi orășenești. În calitate de centru de comandă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]