13,496 matches
-
nimeni altcineva. A doua zi, la scoala, mă tot gândeam și răzgândeam la telefonul lui. Văzusem în Andrei un fel de provocare. Îmi amintesc că seară, am facut un duș și m-am privit goală în oglindă. Aveam o senzație ciudată. Faptul că încă nu știam nimic despre viața. Se făcuse oră 11,00 și telefonul nu sunase încă. Luasem deci pauză. O pauză care părea că nu se mai sfârșise. Stăteam tolănita în fotoliu, cu picioarele pe pereți, cu ochii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mele și să fiu cea mai bună actriță din lume, femeia-actor, să conduc cele mai elegante mașini, femeia-șofer, să schiez pe una din cele mai populate părții, femeia-sportiv, să călăresc cei mai de rasă căi, femeia-jokeu, să cultiv cele mai ciudate soiuri de plante , femeia-agricultor, să traduc în cât mai multe limbi, femeia-translator, să scriu cât mai multe cărți , femeia-scriitor, să educ cât mai multe generații, femeia-profesor, să pregătesc cele mai fastuoase mese festive, femeia-bucătar, să pescuiesc în cele mai limpezi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe ce să izbucnească în lacrimi. - Numai orașul asta e de vină! Nu crezi? - Nu orașul, ci destinul, îl corectă ea grijulie. Deschise ochii mari, semn că vorbea foarte sincer și murmura: - Dacă poți suporta toate întâmplările astea atât de ciudate, atunci continuă. Dacă nu, la revedere!... - Mi-ar fi imposibil. Aș fi mutilat sufletește pentru întreaga viață. Lăură îi zise: - Perfect. Și adaugă: - Stii să skiezi? - Oarecum. Și nu prea prea bine și nici prea des. - Am chef să plec
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
seara împreună în apartament. Și totuși se iubeau mult, si totusi aveau mare nevoie unul de celălalt... GIANNIS-ZEUL GREC Niciodată nu am înțeles prea bine de ce anumite locuri exercita o putere de atracție fatală și de ce uneori ai senzația ciudată că propriul tău trecut face parte din istoria locului. Acest sentiment l-am trăit când am vizitat Salonicul. Dorința de a vizita Grecia venea din străfundurile subconștientului, fiind ațâțata de lecturile din Octavian Paler. La plecarea în Grecia, Lăură era
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-ți fie frică, esti cu mine... Își întoarse capul spre umărul ei și o săruta pasional. -Haide, vino, ca niște turiști fericiți, hai să facem dragoste!... Am înaintat câteva zeci de metri pînă am gasit un loc potrivit. Aveam senzația ciudată că sunt o muritoare antică sedusa de un zeu descins direct din Olimp. Eu descoperisem Grecia cu zei cu tot... La ieșirea din peșteră, Lăură zări câteva păsări negre ciudate. -Ăștia ce sunt ? întreba ea. -Corbi. -Credeam că voi nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de metri pînă am gasit un loc potrivit. Aveam senzația ciudată că sunt o muritoare antică sedusa de un zeu descins direct din Olimp. Eu descoperisem Grecia cu zei cu tot... La ieșirea din peșteră, Lăură zări câteva păsări negre ciudate. -Ăștia ce sunt ? întreba ea. -Corbi. -Credeam că voi nu aveti corbi, ci doar pescăruși... Sper că aceștia nu spun ,,Nevermore’’. -Nicidecum, o asigura el el...Asculta : Evermore...evermore...Se uită vrăjit la fața frumoasă care i se dăruise cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
el. Ar fi trebuit să-i răspund ceva, dar nu mai puteam spune nimic. Ochii îmi erau înecați în lacrimi amare și el se abținea cu greu să nu plângă. Despărțirea de Giannis a fost grea, foarte grea. Cât de ciudată e viața uneori !... Timpul, numai timpul -își zicea Lăură- el le rezolva pe toate. Se vor întâlni zilnic pe Facebook, isi vor trimite sărutări, dar ea nu se va mulțumi doar cu atât. -Pe curând !...Efharisto !..Te agapo!... ACASĂ Ne
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
am facut-o fără a renunța la nimic. Probabil de astă, în comparație cu tine, eu sunt mai îngăduitor. -Nu am avut în vedere niciodată o relație de durată, adaugă ea. Dar acum o invidiez pentru asta... El îi aruncă o privire ciudată și ea strânse din buze recunoscând cu tristețe că suferise mult. Câteva ore mai tarziu, el era din nou în brațele Laurei. Nu se justificase pentru întârziere, dar încercase să o convingă că îl reținuseră niște ,,probleme de familie". Ea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vârtos,/ Pe unde se strecoară Întoarce tot pe dos/ Sfidând umanitatea cu mutra sângerie”. Viața lui Alexandru Tacu-Zeletin a avut nevoie de această carte; destinul sau le cheamă pe celelalte, dinspre partea poeziei. Fiului, Alexandru Malin Tăcu, dispărut În Împrejurări ciudate În decembrie 1986, tatăl i-a făcut dreptate tocmai dinspre partea poeziei: o carte, ,,Călătorul profund” (Editură Entuziast, 1993), ca o cană de vin vechi, În jurul căreia a convocat pe toți cei ce l-au cunoscut și i-au motivat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de Utilaj Greu, poet el Însuși (Volumul ,,Omul interzis” i-a apărut tardiv, după decembrie 1989), intrigat de anume inadvertente dar și de coincidențe frapante, a Început să facă investigații privind Împrejurările care au premers decesul fiului și câteva stări ciudate ale internării și tratamentului efectuat În Spitalul ,,Sf. Spiridon” ale ultimei nopți de viață a lui Malin. Precizări absolut necesare: Alex. Tăcu făcuse cerere de azil politic În SUA, din 1984, pentru Întreaga familie (soția și cei doi copii). Îi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nu a Încetat să culeagă lauri) și de Marioara Baciu, o prozatoare la care nu știi ce să admiri mai Întâi: forță scriiturii, subtilitatea compoziției, minuțiozitatea detaliului relevant, imaginația strălucitoare sau curajul de a-si irosi nopțile adolescenței migălind ,, Împerecheri ciudate de slove” și dând consistentă adevărului rostit cândva de Georges Courteline: ,,ÎI vaut mieux gâcher să jeunesse que de n'en rien faire du tout”. O autoare al carei volum de ,,proza scurtă” „Întoarcerea străinului” a fost prezentat În urmă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
prezentat de grupul „Viră” din Bârlad, influențat de versurile lui Malin Tăcu, au marcat auditoriul, care nu de puține ori a scăpat lacrimi la auzul versurilor tânărului autor. Malin Tăcu, fiul disidentului Alexandru Tăcu, a murit În circumstanțe cel puțin ciudate, În data de 22 decembrie 1986. Moartea subita a lui Malin, care În mod ciudat a primit aprobarea de părăsire definitivă a țarii spre Statele Unite la câteva săptămâni după ce a decedat, a sensibilizat liceenii din Bârlad care au prezentat spectacolul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Kabul, ci a unei întregi culturi, biblioteca fiind un depozitar al culturii afgane. Sanford Biggers a petrecut câțiva ani în Japonia, iar videoul lui prezintă un grup de artiști care fac un fel de meditație budistă, cântând o muzică celestă, ciudată, din clopote care au fost realizate din argint și aur provenit din bijuterii hip-hop. Mesajul lui este foarte clar: se referă la deturnarea sensului inițial al hip-hop-ului, dintr-unul social, o muzică protestară, care are rolul de a ne deschide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
copil chemat în biroul directorului), ascultând amândoi ce le mai zicea Che Guevara despre războiul de gherilă și nenorociții ăia de americani, mai bine mă uit la ea, cum stă goală în fața oglinzii, cu picioarele înălțate și subțiate de tocurile ciudate din anii ’50, cu brațele ridicate, aranjându-și părul, cu linia gâtului atât de delicat desenată. E o Simone mai mult femeie decât feministă, trup natural cu o senzualitate firească, siluetă familiară într-un decor ca oricare altul. Singura problemă, semnalată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
izolat, lipsa de productivitate se traduce prin absența particulelor virale. Iarna, în schimb, virusul Lucké devine productiv, se multiplică activ și ucide o parte din celulele tumorale pe care el le-a generat în cursul verii. Așa se explică fenomenul ciudat al regresiei și dispariției spontane a unor tumori deja costituite. Un exemplu asemănător îl oferă și peștii „cannel catfish“ (Ictalurus punctatus) infectați cu Ictalurid Herpesvirus (IHV-1). La acești pești, la care iarna virusul este latent, vara, când temperatura apei tinde
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
producția de virus era inexistentă.10 Fenomenul a fost studiat ulterior de către Hary Rubin și Peter Vogt11 (1962) și independent de ei de către H. Temin 12 (1963) și japonezul H. Hanafusa 13 (1965), care au tras o concluzie ce apărea ciudată în acel timp: există o disociație între fenomenul producerii de noi virioni și cel al destinului celulei infectate: celula devine neoplazică datorită atacului viral, dar ea nu mai produce „virus nou“. Asemenea celule au fost numite 8 Cel care în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
să fie directorul ei? În „Amintiri din Junimea” Iacob Negruzzi povestește că, în seara când s-a botezat revista, ședința se ținea în casa lui Pogor. Era pe la începutul lunii ianuarie 1867. După mai multe propuneri care de care mai ciudate, Iacob Negruzzi, care se retrăsese într-un colț, a spus: „Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare? Bravo! răspunse Pogor de departe. Convorbiri literare nu zice nimic...Admis! -Primesc și eu acest titlu, declară Maiorescu, fiindcă este fără pretenție
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
altul la ei. La Victor Eftimiu, oamenii iau parte nemijlocit la acțiune. Încă din primul act își fac apariția locuitorii cavernelor care s-apropie, când încet, când aproape târându-se (I, p. 42). Sunt Than și Li, cele două ființe ciudate reprezentând parcă o corcitură/ de monstru și zeiță, creaturi observate mai demult de Prometeu (I, p. 33). Titanul i-a învățat să râdă, să umble drept, cu fruntea sus și să vorbească tocmai pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a se uni cu un dușman și îl invocă pe zeul căsniciei : Fericit este mirele,/ fericită și eu, mireasa/ făgăduită să intru în patul regesc. Fără să înțeleagă această rătăcire a minții, Hecuba le cere troienelor să întâmpine cu lacrimi ciudata veselie a fetei : plângeți ca răspuns la cântul ei de nuntă. Casandra îi arată că această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi răpesc totodată gloria (I 3). Când ia cunoștință de oracol, fata pricepe că destinele lor sunt legate, de vreme ce doar prin sacrificiul ei Ahile își poate duce la bun sfârșit misiunea eroică : de când cunosc destinul lui Achile, simt o liniște ciudată... Căci poate, totuși, mi-a fost ursit mie să-l îndrept pe drumul adevăratului său destin (I 3). Eroina își presimte sfârșitul apropiat și îl acceptă pentru că îi înțelege semnificația adâncă. La început, Ifigenia lui Euripide e o copilă tandră
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ei și e mereu contrariată de reacțiile acesteia. Ea se miră că Ifigenia nu se arată mai entuziasmată de numele ilustru al viitorului ei soț (Ce e cu tine ? Nu te bucuri că ești menită lui Achile ?), e derutată de ciudatele întrebări privitoare la înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tulbura și pe el (l-aș nimici ? I-aș suge sângele și i-aș lua liniștea ? - III 9). Cei din jur descifrează caracterul reginei. Agamemnon observă că ea și-a păstrat violența bizară din tinerețe (Avea și pe vremuri dorințe ciudate și neașteptate răzbunări - II 13), știe că nu va ierta ofensele ce i-au fost aduse (Nu ai fost niciodată impasibilă când erai jignită - III 8) și e conștient de puterea ei de manipulare (face din el orice - III 13
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
unora : îi dispare cățelul și i se sparge oglinda din dormitor. Conștient de faptul că ea se crede urmărită, amenințată, și vede la orice pas violența luând adevărata sa înfățișare, a morții (II, p. 623), veterinarul trece în revistă evenimentele ciudate din ultimul timp : uciderea câinelui ciobănesc și incendierea cabanei unde Marghioalei îi plăcea să meargă. El realizează că sunt prea multe coincidențe în stare să scoată din minți pe oricine. Neliniștea celei vizate devine explicabilă : Evident, e urmărită... Dânsa își
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai mulți opozanți ai regalității - prilej de a dezvălui rigiditatea și uscăciunea incoruptibilului Brutus, demagogia lui Publicola, caracterul ezitant al lui Collatinus, soțul Lucreției și ruda lui Tarquinius. Pe neașteptate, vine la rampă spre a se adresa publicului un individ ciudat, înscris în lista personajelor drept ministrul anacronic al autorului. El este îmbrăcat în togă roșie, ca indiciu al faptului că aparține altui timp decât al întâmplărilor înfățișate în piesă : Am îmbrăcat-o special pentru voi ca să vă dați seama că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
chiar să plângă (p. 14). S-ar zice că Petronius, sau poate chiar Doinaș, îi acuză de indiferență morală pe oamenii cu pretenții, în timp ce poporul de jos ar fi mai sensibil la ce se întâmplă. Totuși, într-un fel deconcertant, ciudatul personaj pare să-i îndemne pe toți să nu ia lucrurile în serios, să nu mediteze pe marginea piesei, ci să rămână la simplul amuzament : Dezbărați-vă de orice constrângeri virtuoase [...] Ducând cu voi, din anecdotă și din ziare, experiența
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]