15,628 matches
-
să meargă acasă, că așa i-a indicat cineva. Basarabia, pământ românesc, a rămas, cu toată opresiunea ocupantului rus, un miracol, un permanent izvor de mari valori, o mare avere a întregului neam românesc. Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Doina și Ion Aldea Teodorovici, măicuța Natalia, sunt sfinte daruri cerești trimise nouă tuturor românilor de bunul Dumnezeu, la rugămintea domnului nostru Mihai Eminescu. Sfintele daruri cerești s-au revărsat asupra Basarabiei și în cugetele celor ce țin aprinsă candela conștiinței
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de la Ilie Ilașcu. 13 martie 1999. 96 5. O lumânare la mormântul lui ștefan Ilașcu. 27 martie 1999, cimitirul satului Taxobeni. Natalia Buliga, Natalia Ilașcu și Constantin Chirilă. 6. Discutând cu Natalia Ilașcu. 10 mai 1999, împreună cu fiica Eugenia și Doina Boghean. 97 7. îPS Pimen al Sucevei și Rădăuților, dăruind o icoană Nataliei Ilașcu. 11 mai 1999, Mănăstirea Slatina. 8. La mormântul lui ștefan cel Mare și Sfânt. 11 mai 1999, Putna, Natalia Ilașcu și fiica, Eugenia. 98 9. în fața
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
11 mai 1999, muzeul mănăstirii Putna. 10. Semnând în cartea de onoare, la mănăstirea Voroneț. 12 mai 1999. 99 11 Amintindu-și de pelerinajul la mănăstirile Bucovinei. 13 mai 1999. 12 Revenirea acasă: Constantin Chirilă, Costel Ungurașu, Natalia Ilașcu și Doina Boghean. 13 mai 1999, Taxobeni. 100 13. „Nu îngenunchem la păgâni!” 13 mai 1999. 14. „Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate!”. 2 iulie 1999, pe prispa casei. 101 15. „Salvați pe băiatul mamei, Ilie!” Ultimele rânduri scrise de Natalia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Dumitru Merticaru, dr. Luminița Necula, Filimon Siminică, 110 Ieremia Ursu. Chișinău, 2005. Chirilă. Putna—3 iulie 2004 33—Constantin Chirilă și Vadim Pirogan la mormântul preotului 34—Ioan Scurtu, Ion Buga, Nicolae Dabija, Nina Josu, și Constantin 111 35—Monumentul Doina și Ion Aldea Teodorovici. Chișinău-2003 112 tragica sa moarte. Chișinău, 2000. 36—La mormântul regretatului Gheorghe Ghimpu, la un an de la 37— Clădirea „Sfatul Țări” de la Chișinău 113 Poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Cristofor Aldea Teodorovici, dr. Vlad Bejan
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Ion Aldea Teodorovici. Chișinău-2003 112 tragica sa moarte. Chișinău, 2000. 36—La mormântul regretatului Gheorghe Ghimpu, la un an de la 37— Clădirea „Sfatul Țări” de la Chișinău 113 Poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Cristofor Aldea Teodorovici, dr. Vlad Bejan, mama Doinei Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru și Constantin Chirilă Constantin Chirilă și scriitorul Iurie Colesnic ANEXE ȚARA MEA DE DINCOLO DE PRUT Țara mea de dincolo de Prut, Mi s-a dat poruncă să te uit, Să te șterg din minte c-un
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cu Dumnezeu atentă: te prefaci in-de-pen den-tă, te prefaci c-ai fi stăpână— cu cătușile pe mână! și iar verde foaie lată, săracă țară bogată, săracă țară furată, mai și cânți, trasă pe roată... Nicolae DABIJA PENTRU TINE, DRAG ILIE doină Pentru tine, drag Ilie Două fiice și o soție Rău de jale se sfâșie Că n-au cum să te mângâie Că de-ai fost tu mângâiat Mi te-au pus la împușcat Un dușman ce ne-a spurcat și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Boris Movilă,Anatol Corj, Serafim Saka, prieteni, cunoscuți. Academicianul Mihai Cimpoi, Boris Movilă și alții au vrut ca trupul să fie îngropat la cimitirul central din strada Armenească, familia, din păcate, a vrut altfel, așa că a fost înhumat la cimitirul Doina, într-o margine de Chișinău. Vadim Pirogan, aparține întregului neam românesc prin valoarea sa, prin tot ce a făcut și lăsat urmașilor: documente, cărți, un tezaur de mărturii adunate prin mare muncă și sacrificiu. A murit trist pentru soarta neamului
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și Testare, Robotică (THETA 15), 25-28 Mai 2006, Cluj Napoca, România. TEMNEANU Mitică: absolvent al Institutului Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Automatizări și calculatoare, promoția 1987. Șef lucrări universitar în catedra de Utilizări, acționări și automatizări industriale. ZAMFIR Mihaela Doina Data și locul nașterii: 10 martie 1951, Bacău. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electronică aplicată, promoția 1975. Doctorat: 1997, Institutul Politehnic din Iași, specialitatea Automatică; subiectul tezei: Contribuții privind îmbunătă țirea performanțelor sistemelor de poziționare
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
voioșiei, a tinereții, a succesului pozitiv; le français - langue d’amour et des émotions romantiques; limba română - devine treptat o limbă a nostalgiei, a părerii de rău față de trecut, prezent și viitor, o limbă de crudă și dureroasă resemnare. Limba doinelor... Există trei romancieri din care mi-aș fi făcut cei mai buni prieteni: Jack London, Stefan Zweig și Somerset Maugham. L-am uitat pe Gide, dar nu cred că ar fi avut prietenie pentru mine: ne asemănăm prea mult! Prea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ai fi un etern afon în corul imens al omenirii." (Roque Shneider), precum și citatul biblic atât de cunoscut, șlefuit cu măiestrie de autorul Moromeților: "Dacă dragoste nu e, nimic nu e."(Corinteni) Cel mai mic membru al familiei Condor era Doina, colegă de clasă cu mine, într-a șaptea. Fata asta avea o bunică; și tocmai despre această doamnă de vârsta a treia mi-am luat îndrăzneala să spun câteva cuvinte, fapt pentru care îmi cer cu umilință iertare, deși tind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu tablă zincată, strălucitoare, clădirea dispensarului se profila măreață și impunătoare sub cerul zgribulit de iarnă. După casa unde locuia doamna Wild asistenta sanitară, ne-am apropiat de cuibul vulturilor din America de Sud, adică de locuința familiei Condor, a căror fetiță Doina Condor mi-a însoțit existența banală de-a lungul celor 75 de ani ca un diamant cu străluciri fascinante, nepieritoare. Încă un pas și băteam la ușa de la intrare. Mama, am sosit! Ușa s-a deschis iar mama împreună cu Bebi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
încurajată de regim.“ În ciuda acestor presiuni sufocante, România nu se poate lăuda cu puternice mișcări contestatare susținute de vârfurile intelectualității române, așa cum s-a întâmplat în alte state din lagărul comunist. Când acestea apar, sunt expresia unor personalități izolate, precum Doina Cornea sau Paul Goma, sau sunt reacții violente, spontane, precum greva minerilor din Valea Jiului (1977) sau revolta muncitorilor de la Brașov (15 noiembrie 1987). Intelectuali care se revendicau din mișcarea de stânga și care în perioada interbelică apăraseră această mișcare n-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
apa, ca focul și pământul Din miezul unei sfere de adevăr torid În tine-și află matca puterea și cuvântul Și omenirea noastră, solarul meu Partid.“ („Partidului“, România liberă, 20 decembrie 1973 „Cel de-o seamă cu lumina, De la sânul doinei dat să ne apere grădina. Vivat, crescat, floreat! Cel viteaz, cel Bun, cel Mare Cărturar, obștean, bărbat Veghetor de dor și soare, Vivat, crescat, floreat!“ („Vivat, crescat, floreat! Colind la cel de-un vis cu țara“, Luceafărul, 28 ianuarie 1978
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nostru cu veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iubire, a țării noastre floare. Unindu-ne voința să fim mai sus, mai buni. Știm, nu-i ușoară lupta care ne stă în față, Eroi am fost întreaga noastră viață - Să fim mereu pe românescul plai Ca vechile legende, ca doinele de nai - Urcăm pentru vecie o nouă zi din viață!“ („Eroica“, Comerțul socialist, 19 ianuarie 1988) DEAC Augustin, istoric „Niciodată în România n a existat un alt partid politic cu o istorie atât de bogată și de glorioasă, care să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să renunț Sanda Cordoș -Din umbra viitorului luminos Nora Iuga - Dragă Gheo... Cerasela Nistor - Cerul negrurozaliu Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit! Simona Popescu - HoRor! Cool! Iulia Popovici - X și Y Alina Radu - O zi din viața Alinei Viktorovna Doina Ruști - Ginecologii mei Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - Aha Radu Pavel GHEO Născut în 1969 în Oravița. Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea de Vest Timișoara (1994). A publicat șase volume personale
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ăștia au și aflat. Dragoș, care tocmai îmi povestește ce-a văzut la video și hăhăie, se oprește brusc; mă opresc și eu și mă mai uit o dată. Acolo, cu o sacoșă de rafie la picioare, ne zâmbește zgribulit tata. Doina RUȘTI M-am născut într-un februarie apocaliptic, al epocii comuniste. Ziua de 21 decembrie 1989 m-a prins în față la Inter. Am făcut un liceu de limbi clasice și facultatea de același profil în Dulcele Târg. Un doctorat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să renunț Sanda Cordoș - Din umbra viitorului luminos Nora Iuga - Dragă Gheo, Cerasela Nistor - Cerul negru-rozaliu Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit! Simona Popescu - HoRor! Cool! Iulia Popovici - X și Y Alina Radu - O zi din viata Alinei Viktorovna Doina Ruști - Ginecologii mei Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - A-ha În acei ani, într-un sistem de autogospodărire, indiferent dacă locuiau sau nu în cămin, studenții făceau, pe grupe, cîteva zile pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din nou să scriu, articolele apăreau un timp apoi erau stopate din nou. Mi-am dat seama că nu este o întâmplare, sabotajul securist lucra din nou. La Radio România era o emisiune interesantă cu ascultătorii realizată de d-a Doina Berchină și d-l Sebastian Sârcă; am scris și acolo, iar cel puțin în două rânduri pasaje din scrisorile trimise au fost transmise pe post. Am încercat să mai trimit materiale pe adresa d-nei Berchină, dar recent o scrisoare mi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu autoritățile împărătești care îl umilesc și îl tratează în mod nevrednic ținându-l închis la Alba Iulia în aceeași temniță în care fuseseră închiși cândva Horia, Cloșca și Crișan. Deprimat și bolnav, rătăcește mulți ani prin Munții Apuseni, cântând doine din fluier. Mormântul lui se află la Țebea. Alături e mormântul lui Buteanu. Oamenii Cărțișoarei îi respectă de atunci memoria ca unui adevărat erou-martir al neamului, multă vreme după revoluție i-au păstrat în casă chipul pe perete alături de icoana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lumea cu lumina lui aurie, precum spicele patriei. /Serghei Luminița a fost prima dintr-o serie de colege de care m-am îndrăgostit. După experiența cu ea, m-am limitat numai la colegele de clasă. Urmă toarea a fost Băidan Doina, pe care am iubit-o din clasa a doua pînă într-a cincea, cînd m-am mutat la o altă școală. Desigur, am iubit-o în tăcere ; ea nu se prea uita la mine, ci la premiantul clasei, Alexe. Mie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru a se construi, pe ruinele lui, Palatul Justiției, opera arhitectului I. Berindei. Pag. 81. Statuia lui Ștefan cel Mare, bronz datorit sculptorului francez Em. Frémiet. Ea datează din anul 1883. La inaugurarea ei, Mihail Eminescu a citit celebra sa Doină, scrisă anume pentru această solemnă împrejurare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 82. Fostul Palat de justiție, actualul Palat al Culturii, executat după planurile arhitectului I. Berindei. Început din inițiativa lui Alex. Bădărău, ministru al Justiției, la 1912
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Sateanu. (Și încă, fragmentul acesta, redând scena în care Hyperion cere divinului Stăpân al lumilor deslegarea de "greul negrei vecinicii", utilizează de a dreptul strofele în care Eminescu a fixat definitiv dialogul celebru). A mai văzut lumina zilei și o "Doină", cu muzica de Mezetti, firește, și versurile de autorii textului, doină, pe care o cântă Făt-Frumos, unul din eroii piesei, în nu mai știu ce împrejurare. (Fotogr. Nestor Heck, Iași) Pag. 201. Turnul Golia, văzut din stradela Golia. (Foto-Regal) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
divinului Stăpân al lumilor deslegarea de "greul negrei vecinicii", utilizează de a dreptul strofele în care Eminescu a fixat definitiv dialogul celebru). A mai văzut lumina zilei și o "Doină", cu muzica de Mezetti, firește, și versurile de autorii textului, doină, pe care o cântă Făt-Frumos, unul din eroii piesei, în nu mai știu ce împrejurare. (Fotogr. Nestor Heck, Iași) Pag. 201. Turnul Golia, văzut din stradela Golia. (Foto-Regal) Pag. 205. Muzeul de istorie naturală, așezat în str. I. C. Brătianu. Interesantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]