12,743 matches
-
recunoașterea unei limitări personale organice"), ilustrînd acea speță, spune Cioran, de donchișotism local, de nostalgie a absolutului atins într-un spațiu limitat și incapabil să perceapă tragicul existenței umane, provincialul suferă în fond de o maladie a egocentrismului: hiper- valorificarea eului. De aici provin mai toate frustrările lui: ruperea oricărei legături cu viața, claustrarea în sine, iluzia unei superiorități sfidătoare și la care nici un muritor nu poate aspira, proiecția utopică a unei lumi situate deasupra realității. Dar Cioran ne previne asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lume creată de provincial este deopotrivă efectul unei imposibilități de a se închide în sine în mod etanș și rodul tendinței de a transcende realul. Numai că acest solipsism îl transformă pe provincial doar într-un visător ce își contemplă eul mizer și ireductibil, acceptînd una din cele două soluții posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării, mai are la îndemînă celălalt procedeu sau remediu, radical opus față de primul: este varianta "confundării prin identificare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării, mai are la îndemînă celălalt procedeu sau remediu, radical opus față de primul: este varianta "confundării prin identificare în conștiința totală, expresia cea mai potențială a distrugerii eului". Cioran se recunoaște, mai întîi tăcut dar apoi pe față, în acest din urmă specimen de provincial, care "nu poate accepta viața zbuciumată trăită în fenomen, lipsită de absolut, dar realizată în tragic", și tocmai de aceea, cum spune în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în locul transcenderii acestuia. Tînărul Cioran intra încă de atunci așa cum am sugerat și noi de atîtea ori într-o campanie ofensivă față de existențial. În căutarea, probabil, a celei mai bune dintre lumile posibile, el se fixa indubitabil nu pe implozia eului, pe care se vede bine că și-l dorea protejat, ci pe desființarea realului, chiar aneantizarea acestuia. Ce voia să pună în loc este o întrebare care, deocamdată, rămîne fără un răspuns exact, fie și pentru simplu fapt că era vorba
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sine) printr-o dezinvoltă introspecție care vrea să rămînă, retoric, desigur, incognito și oarecum fals-sibilinică. În plus, nu putem eluda faptul că filosoful Cioran este scriitor și, în egală măsură, actor care face prestidigitație cu măștile pe care le poartă eul său, și tocmai de aceea nu știm dacă îl putem crede atunci cînd spune că masca servește omului nu pentru a-și proteja identitatea, ci e folosită din pudoare sau "din dorința de a-și ascunde irealitatea"124. În raport cu timpul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și nu-i poți vedea înălțimea. Ni se dezvăluiau constante ale creației soresciene, sînt îngroșate trăsăturile autorului de nonconformist, de înnoitor al mijloacelor de comunicare literară, de profund cunoscător al condiției umane, al marilor întrebări ce se nasc din oglindirea eului în lume și a lumii în om, raport axial în marginile căruia se elaborează un fel filosofie consubstanțială operei lui Sorescu. Apropierea de opera lui Sorescu era facilitată cred, între altele, și de firea, de sensibilitatea de poet a autoarei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
după cum ne arată și ceea ce înseamnă să fim europeni integrați în constelația Caselor Regale sau cum s-au comportat românii cîndva ori mai aproape în timp ca ființe care știu să facă din ospitalitate o relație profund umană, modernă dintre "eu" și "tu". Pentru a nu mai vorbi de faptul că istoria autentică a unui spațiu include în alcătuirea sa și istoria modului în care comunitatea care a locuit și locuiește acolo își pregătește hrana, precum și cît a fost de bogată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui bună, ea trebuia combinată cu una negativă, care a fost atribuită Elenei. Un astfel de fenomen este posibil datorită clivajului, o operațiune psihică descrisă de Freud 88 pentru rezolvarea unui conflict intern și care duce la o diviziune a eului. Folosit pentru înțelegerea unor fenomene psihopatologice, clivajul a fost considerat de Melanie Klein ca fiind prezent în viața psihică încă de la început. Sugarul ar distinge între o "mamă bună", care-i dă să mănânce atunci când îi este foame, și o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
J. Laplanche (coord.), Œuvres complètes de Freud, t. XX, PUF, Paris, 2010, pp. 219-224. 89 E. Bott Spillius, and al., The New Dictionary of Kleinian Thought, London and New York, Routledge, 2011. 90 În psihanaliză se face o distincție între clivajul eului și clivajul obiectului, adică între clivajul de sine și al celuilalt. 1 Luminița Dumănescu, Familia românească în comunism, PUC, Cluj-Napoca, 2012. 2 Adriana Băban, H.P. David, Voci ale femeilor din România, UNICEF, București, 1996. 3 Vezi studiul lui Mikołaj Szołtysek
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ceea ce Îi aparține, adică partea marcată de un proces care Îl pune În față cu un subiect uman nou. O caracteristică elementară a omului de tip nou este o inevitabilă duplicitate. Este un proces precoce, apărut odată cu conștiința raportului dintre eu și ceilalți, a raportului dintre sfera micului său univers (familie, anturaj, grup social restrâns) și societatea În ansamblul ei. Acest subiect „nou” constituie aria pe care se desfășoară psihiatria actuală.
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Richard, Jean Starobinski și Georges Poulet. Ei au adoptat diferite atitudini În fața operei literare: de identificare, de distanțare sau de identificare și apoi de distanțare. Din aceste atitudini reiese modul În care fiecare dintre cei trei critici percepe raportul dintre eul critic și opera literară. Astfel, dacă la Gaston Bachelard acest raport e mediat de elementele materiale și de complexe, la Richard raportul e mediat de senzații, la Starobinski de privire, iar la Poulet de conștiință. Însă ei nu Își concep
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
conștiință - obiect. Însă privirea se lovește de obstacolul aparențelor și de aceea criticul Încearcă, printr-o privire mai atentă, să treacă dincolo de exterior pentru a ajunge la semnificațiile reale și profunde. “Privirea constituie legătura vie dintre persoană și lume, dintre eu și ceilalți. Fiecare aruncătură de ochi spre scriitor pune sub semnul Întrebării statutul realității (și al realismului literar), precum și acela al comunicării (și al comunității umane).” (L´Œil vivant) Astfel, Starobinski vede În privire, “mai puțin facultatea de a culege
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
relații mai profunde și mai calde Între elevi prin amplificarea spiritului de echipă, aprecierea și valorizarea diversității multietnice prin dezvoltarea empatiei și coeziunii la nivelul grupului de elevi. Din punctul de vedere al identității personale se realizează o Întărire a eului și a identității de sine, dezvoltarea competențelor sociale, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea capacității de a face față adversității și stresului. Învățarea prin cooperare are loc atunci când elevii lucrează Împreună, uneori În perechi alteori În grupuri mici pentru a rezolva
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
se așteaptă ca membrii asociațiilor să dezvolte o etică ce condamnă practica "blatului" în utilizarea bunurilor publice sau a politicilor guvernamentale. În conformitate cu teoria capitalului social, asociațiile îi ajută pe participanți să-și lărgească orizontul și definiția sinelui, transformându-l pe "eu" în "noi", chiar și atunci când asociațiile urmăresc un interes privat mai restrâns. Cooperarea ce rezultă astfel este o dovadă, crede van Schaik, că oamenii pun interesul comun înaintea interesului egoist. Knack și Keefer (1997: 1258) consideră și ei că normele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mesaje decât ar vrea, este evident. Comunică prin atitudinea lui, prin starea lui emoțională, prin gestica sa, prin ținuta sa vestimentară, chiar prin modul cum își (între)ține unghiile, părul, geanta, pantofii, de vreme ce se află în fața unui receptor pentru care eul fizic e mai interesant decât restul eurilor. Comunică și prin intonația sa, prin pauzele sale, prin zâmbet, prin tăcere, prin privire, și în cele din urmă, abia, prin cuvinte. Cu cât ființele din fața lui sunt mai fragede, cu atât limbajul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin atitudinea lui, prin starea lui emoțională, prin gestica sa, prin ținuta sa vestimentară, chiar prin modul cum își (între)ține unghiile, părul, geanta, pantofii, de vreme ce se află în fața unui receptor pentru care eul fizic e mai interesant decât restul eurilor. Comunică și prin intonația sa, prin pauzele sale, prin zâmbet, prin tăcere, prin privire, și în cele din urmă, abia, prin cuvinte. Cu cât ființele din fața lui sunt mai fragede, cu atât limbajul non-verbal e mai sonor. Uneori frăgezimea nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el numit de Foucault, este unul pentru care funcționează perfect formula nietzscheană dumnezeu a murit. Nu-i de mirare că omul postmodern și-a reinventat zeii. El crede acum în consum pantagruelic, în succese fulgurante, în aparență, și într-un eu cât mai pântecos. Să nu ai astfel de preferințe ar însemna să fii un Ion Anapoda, după formula plină de umor și sugestie a lui Steinhardt care alege să umple această formulă cu conținutul vieții sale. Unul din cei mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care să spargă ecranul interiorității. Omul vrea să irumpă spre celălalt făcându-l praf cu voința lui de putere. Nu se interesează de izvorul forței interioare și nici de amenajarea curgerii armonioase a acestui izvor ci de debitul huruitor al eului său gonflat. - Sertarele istoriei recente. O lume sprijinită pe consum indistinct, succese cu orice preț, aparență, egoisme zdrobitoare, pare o lume decadentă. Aceasta este doar partea fadă a lumii. Partea irigată subzistă într-un registru discret, aproape neștiut. Istoria recentă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a vorbi, a tăcea. În loc de a se văita, a pătimi. În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trebuie spus atâta vreme cât el mai poate fi auzit. Iluzia, speranța deșartă e o minciună pe care EBL nu și-o asumă. A-i scrie fiicei sale devenise pentru bătrâna mamă un ritual asemeni celui de rugăciune. Produce o exfoliere a eului până ce el devine străveziu și foarte curat. Scrisorile EBL rămân pilde de iubire maternă cristalizată în scris, aproape destrupată, spiritualizată. Nu poate adormi până ce scrisoarea nu se desface încet, clar, frumos, din ființa ei pentru a transmite suflu ființei comunicante
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca bun și să adopți opusul. Când își declină identitatea de babă comunistă, personajul își trăiește unica sa viață în condițiile date, el nu este un erou, este un biet om sub vremi. Identitatea, ceea ce ești, se compune din multitudinea eurilor care ajung să eclozeze într-un context dat. Uneori ceea ce ai fost e atât de rigid, încât nu te lasă să devii, să renaști, să te schimbi. Chiar și tânărul care abia se formează în noua societate neașezată, fremătândă, dă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acele experiențe, fie că nu ai antene destul de fine, fie pentru că nu ești plasat în conjunctura favorabilă. 2. ROMÂNIA- SUEDIA ȘI RETUR - Jurnalul IV al Gabrielei Melinescu. Orice jurnal destinat publicării are poate laboratoare secrete unde se cosmetizează îndelung fețele eului care urmează să se arate în diferite manifestări. Dincolo de cochetăria cu care îți arăți fața lumii, ca autor de jurnal trebuie să cazi în adânc, să explorezi acele zone ale interiorității care se sustrag captării în discurs, greu de vizitat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mod eu îi văd în primul rând: trei liberi cetățeni ai republicii universale a literelor. Sunt, în același timp, trei scriitori români și americani, români și elvețieni (și seria poate continua și cu alte exemple). Ei au o dublă identitate. Eul lor este multiplu. Ambivalența lor este reală și perfect legitimă. Departe de a vedea un defect în această ambiguitate, văd în ea un progres și o formă de integrare superioară, într-o nouă realitate istorică. Oricâte naționalisme și șovinisme s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ani a trăit un grav traumatism psihic, consecința fiind renunțarea la vocația sa de dramaturg. Singura piesă scrisă de el, o tragedie în două acte și cinci tablouri, Orfeu și Euridice, fusese interzisă de cenzură. Povestea lui Pandele relatează "recuperarea eului orfic uitat", căutarea unui moment crucial din existența sa, ocultat de amnezie, moment de intersecție a timpului personal cu cel mitic 664. Anghel D. Pandele este un Orfeu amnezic care se deosebește de Adrian (În curte la Dionis), deoarece nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cita imediat, care mai atenuează tonul observației critice, acuza de plagiat ar fi fost fără drept de apel: Diferența fundamentală față de Florenski e că Blaga instrumentalizează dogma într-un sens exclusiv epistemologic și secularizează saltul credinței din religios în serviciul eului și al creativității sale culturale infinit stimulate de o metafizică negativă, totul de o inspirație romantică greu de contestat". Voi încerca să judec această acuză. Într-una dintre scrisorile ce compun lucrarea teologului rus, scrisoarea a șasea, intitulată " Contradicția", acesta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]