12,418 matches
-
lucrări importante ale lui Simone includ "Sfanțul Louise din Toulouse Încoronând Regele" (1317) aflată la Museo di Capodimonte din Napoli, Polipticul Sfântă Ecaterina din Alexandria (1319) aflată la Pisa și "Bună Vestire cu Sfântă Margareta și Sfanțul Ansanus" (1333) din Galeria Uffizi, Florența precum și fresce la Capelă Sân Martino din Basilica Sân Francesco d'Assisi. Francesco Petrarca a devenit un prieten al lui Simone în timp ce acesta se află în Avignon iar două dintre sonetele lui Petrarca ("Canzoniere" 96 și 130) fac
Simone Martini () [Corola-website/Science/329692_a_331021]
-
Sfânta Cruce, secolele XI-XII; Sfântul Nicolae, secolul al XIV-lea și Adormirea Maicii Domnului, secolele XVI-XVIII). Clopotnița, chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi datând din secolul al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între ele prin tuneluri, galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului.
Rezervația peisagistică Țipova () [Corola-website/Science/329712_a_331041]
-
Pânză de paianjen, Ed.Ambasador, Tg. Mureș, iar în 2oo3 ediția revăzuta Pânză de paianjen, Ed. Grinta , Cluj, Cănd singurătatea - senryu , Ed.Remus 2ooo, Cluj,E plin de petale paharul uitat , haiku, antologie de autor, Ed. Napoca Star, 2011, Cj. Galeria cu tablouri Ed. Grinta , poezie (română franceză), Cluj, 2oo3, Viespar în orbite Ed.Limes, poezie (bilingv), 2oo5, Cluj, Ochii albaștri ai bunicii - proza , Ed. Limes , 2005,Cluj, Triptice poezie, Ed. Casă Cărții de Știință, Cluj, 2007, Dealul cu cătina, proza
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
specie. Unele specii migrează parcurgând distanțe mari. Se hrănesc cu vegetale, consumând rădăcinile, tulpinile, frunzele, fructele și semințele multor specii de plante, unele consumă și insecte. Unele specii fac rezerve de hrană, uneori în cantități mari, în camere speciale ale galeriei. În părțile de sud ale arealului reprezentanții familiei se reproduc pe tot parcursul anului, iar în părțile de nord, reproducerea este de regulă sezonieră. Gestația durează 17-33 zile, după care femelele nasc 1-18 pui. Maturitatea sexuală la unele specii este
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
muzica și literatura. Mișcarea urmărea, după excesele subiective ale abstracției lirice, o reinserție în real, pe baza unor modalități și procedee analitice alternative. Termenul ""fluxus"" apare pentru prima dată în 1961, într-un text prin care George Maciunas, proprietar al "Galeriei A/G" din New York, invita la una din manifestațiile de avangardă ce aveau loc în galeria sa. O dată lansat, conceptul de fluxus ordonează și solidarizează o serie de căutări diverse în domeniul artelor vizuale, în teatru, muzică, film, literatură, arhitectură
Fluxus () [Corola-website/Science/329807_a_331136]
-
baza unor modalități și procedee analitice alternative. Termenul ""fluxus"" apare pentru prima dată în 1961, într-un text prin care George Maciunas, proprietar al "Galeriei A/G" din New York, invita la una din manifestațiile de avangardă ce aveau loc în galeria sa. O dată lansat, conceptul de fluxus ordonează și solidarizează o serie de căutări diverse în domeniul artelor vizuale, în teatru, muzică, film, literatură, arhitectură etc., cu ecouri în statutul creației artistice. „” este în strânsă legătură cu Happening, ca formă de
Fluxus () [Corola-website/Science/329807_a_331136]
-
au de la mărimea unui șoarece până la mărimea unui șobolan, ele au în general o coadă scurtă și au pe maxilarul inferior trei dinți tăioși și buzunare în amândouă părțile ale gurii în care își depozitează hrana pentru a transporta în galeriile subterane. Hârciogul european (Cricetus cricetus) este prezent nativ într-un areal larg în majoritatea regiunilor Europei, Rusiei, până în Kazahstan. Hârciogii trăiesc de regulă în regiunile de șes sau munte cu climă uscată, sau semiuscată. Hrana lor este în general de
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
în terenurile cultivate cu cereale sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în galerii, această fiind rezerva lui pentru anotimpul rece, de iarnă. În asemenea galerii a hârciogului european s-au găsit cantități de hrană ce cântăreau până la 90 de kilograme. Galeriile hârciogilor sunt compartimentate și au
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în galerii, această fiind rezerva lui pentru anotimpul rece, de iarnă. În asemenea galerii a hârciogului european s-au găsit cantități de hrană ce cântăreau până la 90 de kilograme. Galeriile hârciogilor sunt compartimentate și au mai multe ieșiri, ei sunt animale active
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în galerii, această fiind rezerva lui pentru anotimpul rece, de iarnă. În asemenea galerii a hârciogului european s-au găsit cantități de hrană ce cântăreau până la 90 de kilograme. Galeriile hârciogilor sunt compartimentate și au mai multe ieșiri, ei sunt animale active seara și noaptea. Speciile mai mari hibernează iarna, hârciogii sunt animale solitare
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în galerii, această fiind rezerva lui pentru anotimpul rece, de iarnă. În asemenea galerii a hârciogului european s-au găsit cantități de hrană ce cântăreau până la 90 de kilograme. Galeriile hârciogilor sunt compartimentate și au mai multe ieșiri, ei sunt animale active seara și noaptea. Speciile mai mari hibernează iarna, hârciogii sunt animale solitare fiind deosebit de agresive față de intruși care intră în teritoriul lor, speciile mari atacă chiar câinii. Probabil
Cricetinae () [Corola-website/Science/329786_a_331115]
-
două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o ieșire principală și
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
Hrana popândăilor este mai ales de natură vegetală, ea constă din semințe, rădăcini, tuberculi și bulbi de plante. Popândăii se mai hrănesc cu nevertebrate mici, insecte. Spre toamnă încep să-și facă rezerve de hrană, pe care le depun în galeriile subterane. Perioada de hibernare durează în general din luna septembrie până în luna martie, în această perioadă se hrănesc mai rar. Înaintea perioadei de hibernare închid cu pământ gura de ieșire. Masculii apără teritoriul lor față de alți masculi, femelele nu țin
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
teritoriul lor față de alți masculi, femelele nu țin cont de teritoriu, ele nu sunt gonite. Prin acest mod de viață masculii au un fel de harem, în această formă de colonie, între membri, nu se formează legături sociale strânse. Săpatul galeriilor este preluată de femele tinere (fiice), pui masculi , când ajung la maturitatea sexuală, sunt goniți. Unii din acesti masculi goniți devin o pradă ușoară, păsărilor răpitoare sau animalelor carnivore. Împerecherea la popândăi are loc o dată pe an, după perioada de
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
atmosfera florală și se înscrie incontestabil în linia marilor pictori de flori. Aici ne dă toată măsura unui talent sub aspectele ei multiple”. Un an mai târziu îi este conferit ordinul Meritul cultural clasa a II-a. În anul 1969, galeria de artă Ror Volmar din Paris îi organizează o expoziție personală. În anii 1967, 1969-1973 va participa împreună cu alți pictori clujeni la expozițiile organizate la Titograd, Iugoslavia, în 1969 la Tel-Aviv, Israel. În capitala Franței va fi prezent trei ani
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
se organizează o vastă retrospectivă și îi este conferit Ordinul 23 August clasa I. În 1980 donează Muzeului Județean Zălau, un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică, arhiva personală și biblioteca de artă. Acestea stau la baza Galeriei Ioan Sima deschisă un an mai târziu. Ion Irimescu, prietenul și colegul de breaslă, remarcă în memoriile sale: „Plecat de pe meleagurile Periceiului, acest urmaș al unor generații de români, luptători pentru libertate, vine cu sufletul încărcat de o mare cantitate
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
decide, astfel, repartizarea imobilului de la nr. 6 de pe strada Gheorghe Doja muzeului județean, astfel încât acesta să organizeze aici un muzeu de artă. Se deschide astfel, la 9 iulie 1981, o nouă secție a Muzeului de Istorie și Artă, denumită inspirat Galeria de Artă Ioan Sima. La deschiderea, în 1981, a galeriei, muzeul din Zalău deținea, deja, un important număr de piese de pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
Doja muzeului județean, astfel încât acesta să organizeze aici un muzeu de artă. Se deschide astfel, la 9 iulie 1981, o nouă secție a Muzeului de Istorie și Artă, denumită inspirat Galeria de Artă Ioan Sima. La deschiderea, în 1981, a galeriei, muzeul din Zalău deținea, deja, un important număr de piese de pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială, în 1981, odată cu donația maestrului Ioan Sima, care oferă galeriei
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
galeriei, muzeul din Zalău deținea, deja, un important număr de piese de pictură și sculptură, primite sau achiziționate în timp. Punctul forte al patrimoniului muzeal se conturează, însă, fără nici o îndoială, în 1981, odată cu donația maestrului Ioan Sima, care oferă galeriei un număr de 162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost considerat, cu respect, un mare act de onoare și de probitate artistică. Mai mult, în aceeași
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
162 de lucrări de pictură și grafică. Ulterior, pictorul mai donează, 1983, încă 40 de lucrări, supradimensionând, astfel, ceea ce a fost considerat, cu respect, un mare act de onoare și de probitate artistică. Mai mult, în aceeași perioadă, maestrul donează galeriei și biblioteca de artă, piese de mobilier de epocă, piese de artă populară, arhiva personală, precum și alte obiecte personale, în încercarea de a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcantă și destinul său artistic. Urmând exemplul maestrului, nepoata
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
mobilier de epocă, piese de artă populară, arhiva personală, precum și alte obiecte personale, în încercarea de a configura o donație unitară, definitorie pentru personalitatea sa marcantă și destinul său artistic. Urmând exemplul maestrului, nepoata sa, Maria Margareta Botezatu, donează aceleiași galerii o parte din tablourile primite drept moștenire, demonstrând încă o dată cum frumusețea unui gest poate înnobila nu doar un om, ci o întreagă familie.
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
Timișoara între 1956 și 1961 și pictură cu profesorul Julius Podlipny. La începutul anilor '60 lucrările lui Sayler, considerate „occidentale” și „decadente”, nu au putut fi expuse în expozițiile organizate în România. Abia în 1968, o dată cu Primăvară de la Praga, la Galeria Kalinderu din București a avut loc expoziția „5 tineri artiști” - Bertalan, Cotoșman, Flondor, Molnar și Sayler -, care a prezentat pentru prima data in România artă constructivista și abstractă. Expoziția a fost un eveniment important în cariera lui Sayler, care s-
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
1972, Sayler a emigrat în Germania, la Nürnberg, unde din 1976 a predat ca profesor, în paralel cu activitatea să artistică. În 1975 lucrările sale au fost expuse în premieră la Grand Palais din Paris. Au urmat expoziții personale la Galerie Grare din Paris, Galeria Hermanns din München, Galleria Lorenzelli din Milano și la Galeria Edurne din Madrid. În anii următori lucrările sale au fost expuse în multe țări europene, dar și în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În 1990, după căderea
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
în Germania, la Nürnberg, unde din 1976 a predat ca profesor, în paralel cu activitatea să artistică. În 1975 lucrările sale au fost expuse în premieră la Grand Palais din Paris. Au urmat expoziții personale la Galerie Grare din Paris, Galeria Hermanns din München, Galleria Lorenzelli din Milano și la Galeria Edurne din Madrid. În anii următori lucrările sale au fost expuse în multe țări europene, dar și în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În 1990, după căderea Cortinei de Fier, expoziții
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
profesor, în paralel cu activitatea să artistică. În 1975 lucrările sale au fost expuse în premieră la Grand Palais din Paris. Au urmat expoziții personale la Galerie Grare din Paris, Galeria Hermanns din München, Galleria Lorenzelli din Milano și la Galeria Edurne din Madrid. În anii următori lucrările sale au fost expuse în multe țări europene, dar și în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În 1990, după căderea Cortinei de Fier, expoziții retospective Diet Sayler au fost prezentate și în Estul Europei
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]