13,885 matches
-
următoarele diferențe: * în culturile estice: oamenii sunt una cu natura și o percep ca un tot fizic și spiritual; mintea și trupul sunt un întreg; oamenii trebuie să accepte natura în loc să încerce să o controleze; știința și tehnologia creează doar iluzia progresului; * în culturile vestice: oamenii sunt separați de natură și "puși în umbră" de un Dumnezeu personal; omul e constituit din minte, corp și suflet; oamenii trebuie să controloze și să manipuleze natura pentru a supraviețui; știința și tehnologia îmbunătățesc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
poate, pentru a face dreptate științei, să știm a recunoaște partea de mit care este în ea." 51. Resorturile percepției alterității sunt, din acest punct de vedere, explicate de Serge Moscovici astfel: "Tăietura efectivă a societății față de natură este o iluzie. În acest sens, mă frapează un fapt. De fiecare dată când au fost privite mai îndeaproape aceste "naturi", a fost descoperită o societate. [...] Tentativele succesive de a tăia, sub acest unghi, societatea de natură, sau de a pune natura față de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
total nesemnificativ, iar cancelarii slabi se înclinau în fața comandamentului suprem al armatei, al cărui creier era generalul Erich Ludendorff. Mareșalul Paul von Hindenburg, care purta titlul de șef al armatelor, juca un rol secundar. "Războiul scurt" a fost doar o iluzie 481. În august 1914 au fost deschise în Europa trei mari teatre de acțiuni militare: Frontul de Vest, de la frontiera elvețiană până la Marea Nordului, pe care se înfruntau armatele germane cu cele franceze, belgiene și britanice; Frontul de Est, între Carpați
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și acuzele cu privire la încheierea Tratatului de la Versailles. La alegerile prezidențiale, Ernst Thälmann, președintele Partidului Comunist german, obținuse 1,9 milioane de voturi (6,9%). O perioadă de timp revitalizarea economiei germane a antrenat o stabilitate politică. A fost doar o iluzie, întrucât inflația s-a dovedit galopantă: marca-aur cu valoarea de 46 mărci de hârtie în ianuarie 1922 ajunge la fabuloasa sumă de 24 milioane mărci de hârtie în 1923 și la un trilion în luna decembrie a aceluiași an592. Efectele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
II-lea (1100-1324), Sibiu, 2000. IVAN, Adrian, Liviu, Sub zodia "Statelor Unite ale Europei", Ecco, Cluj-Napoca, 2006. JAURÉ, Jean, Histoire socialiste de la Révolution française, tomul V, La Révolution en Europe, Edition de la Librairie de l'Humanité, Paris, 1923. JUDT, Tony, Europa iluziilor, Polirom, Iași, 2000. KEIDERLUNG, Gerhard, STULZ, Percy, Berlin, 1945-1968. Zür Geschichte der Hauptstadt der DDR und der Selbstandigen politischen Einheit West-Berlin, Dietz Verlag, 1970 . KILSBY, Jill, Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998. KISSINGER, Henry, Diplomația, All, București, 1998
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Numai că Vladimir Putin nu se mulțumește cu atât. El vrea și Cercul Polar de Nord, așa cum și americanii doresc hidrocarburile de-acolo. Este aceeași manie a conductelor și aici? - Aceasta este eterna luptă care duce lumea înainte și o iluzie că ne salvăm cu ajutorul unei cruciade energetice. Rușii reușesc cu greu să retehnologizeze actualele exploatări, gazoductele și oleoductele existente. Iar acum vor să coboare la mii de metri în Oceanul Înghețat de Nord, în condiții extreme! Fără tehnologii adecvate, pentru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
energetice pe cale națională, deși idealul comunitar este solidaritatea. - În momente de criză, se abandonează imediat principiul solidarității. Comisia Europeană încearcă să elimine naționalismul energetic. Fiecare guvern are însă electoratul lui. Aici este cheia reușitei pentru construcția europeană. Germania își face iluzii că a rezolvat problemele, dar ce se va întâmpla cu Marea Britanie? - Atitudinea dumneavoastră mă face să mă gândesc la instinctele românilor din Cernăuți sau din sudul Basarabiei. În Ucraina, vor avea loc alegeri anticipate la sfârșitul lunii septembrie. Din nou
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Moldova, la Dubăsari, în stânga Nistrului. La ce ne așteptam și ce a ieșit? De fapt, ce se întâmplă cu EI și cu NOI? Fiecare tabără va merge până în pânzele albe, sperând să confirme teza că cealaltă este criminală... Druc, fără iluzii, fără paliative, problema e simplă, clasică: - Кто кого?” (Care pe care?). - Prin 1990, Mircea Druc și Ion Ungureanu vorbeau deschis despre limba română, despre unire... - Și unionistul Mircea Druc era denigrat de mass-media rusă mai urât decât îl prezintă acum
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
așa-numiților oligarhi din Republica Moldova. Se va decide corect, echitabil, conform legislației unui stat de drept. Sub acest aspect, Chișinăul se află, în comparație cu Bucureștiul, la nivelul anului 2004. Când m-am întors din Brazilia, în 2004, nu mai aveam nicio iluzie. Am decis atunci că voi emigra oriunde în Occident, dacă va învinge Adrian Năstase la alegerile prezidențiale. Procedam la fel dacă ajungea Ponta președinte. - Ce facem, dăm foc la tot și fugim din țară? Ce destin au românii în acest
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
noi... Ce șanse au copiii basarabeni, care protestează pentru limba română și pentru istoria românilor? Nici una, dar e bine că protestează. Ei au crescut altfel decât noi. Să nu le pună nimeni căluș în gură. Dar să nu ne facem iluzii. Rusia nu a plecat de pe Prut. (martie 2002) Ștefan cel Mare, între Vladimir și Ion O gâlceavă aprigă s-a abătut asupra plaiurilor noastre, Măria Ta: al cui e Ștefan cel Mare? Al lui Ion Iliescu sau al lui Vladimir
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din lumea interlopă. Nu avem o lege pentru protecția martorilor, un statut clar al polițistului, al funcționarului public. Avem dosare care vin înapoi de la instanțe pentru că martorii își schimbă declarațiile. Boala papagalilor I-a mai rămas lui Marinel Băjinaru doar iluzia cu... instanța de la Strasbourg. Să facă străinii dreptate în țara lui. Chiar și la Cotroceni i s-a spus: Recunoaște faptele și-ți facem cerere de grațiere!» «Cum să recunosc, domnule? Ăștia-s nebuni?» Nu. Dar de unde preocuparea polițiștilor că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din mânăstire îi țin departe pe ucenici. Preferă să plece ca să nu lucreze. “Am vândut animalele ca să nu mai fie prea mult de muncă și călugării tot nu vin”, regretă părintele Arsenie. Însă, pentru omul orașelor de azi, sprijinit pe iluzii hilare, bântuit de atâtea neîmpliniri și drame, Schitul de la Țibucani este o binecuvântare dumnezeiască. Iar Ionică a înțeles perfect rostul adânc al triunghiului în care a fost binecuvântat și merge mai departe, spre soare-răsare, ca ultimul răzeș al Măriei Sale... Urmașii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
atrăgătoare. În loc să fie așa, este cea mai jalnică ipostază a prestărilor de servicii. Este și sursa nemulțumirilor clienților: „Unde stau eu? Cât va dura?” Restul experienței de shopping este bine organizat și ușor de folosit. Aici se risipesc însă toate iluziile și se arată adevărata funcție a unui magazin: este o mașinărie în care bunurile se schimbă contra bani. Dacă mașinăria este prost organizată, prost construită sau prost înțeleasă de cel care o face să funcționeze, la casă se văd toate
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
istoria, precum un loc de aventuri singulare. Studiul sportului ca fapt social special suferă de un prejudiciu tenace. Doar câteva spirite libere riscă aceasta. Apropierea, la început, a fost adesea cea de jocuri și de mituri, nu departe de această iluzie optică care a făcut din sportul modern moștenitorul jocurilor antice și s-a referit la legătura de gesturi și semne, de comportamente invariabile ce rezistă istoriei. Pe aceste fundații aruncate de către unii, cu accente critice de alții, se interoghează sistematic
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
paragrafelor de la paginile 59-60. Textul 3 se găsește la paginile 62-63. Textul 4 este un lung text cuprins între paginile 76-87. Aici Halbwachs reia, plecînd de la un manuscris mai vechi, reflecțiile din caietele sale datînd din perioada 1925-1932, privitoare la iluziile memoriei. El recurge la Proust și la noțiunea de memorie involuntară, opusă celei de memorie inconștientă. Analizează sentimentul de a fi pe punctul de descoperire a unei amintiri ca experiență a incapacității de a realiza această descoperire: interpretează această senzație
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care. Dacă aceste spectacole ni se înfățișează pe ecranul unui cinematograf, fără ca o orchestră invizibilă să le acompanieze imitînd sunetele, nu vom evoca noi înșine sunetele, iar figurile care se agită în tăcere ne vor produce o mult mai slabă iluzie. Dar nu altfel se întîmplă în cazul vocii umane, cînd atenția noastră nu se mai îndreaptă spre cuvintele ca atare, ci spre timbru, intonație și accent. Să presupunem că, în întuneric sau la telefon, auzim vorbind, pe rînd, persoane pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
orice gînd care ne vine găsește locul liber? Și încă, să fie pentru că impresiile muzicale, succedîndu-se ca un curent continuu, de nimic oprit, ne oferă spectacolul unei creații mereu reînnoite, încît gîndurile noastre sînt antrenate în acest curent și avem iluzia că și noi am putea crea, că nimic nu se opune voinței și fanteziei noastre? Acest sentiment original al unei creații imaginative libere s-ar explica mai ales prin contrastul dintre mediile unde se desfășoară, în general, activitatea noastră mintală
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
asupra amintirilor din copilărie. Am putea invoca un mare număr de amintiri de adult atît de originale și care se prezintă atît de unitare încît par să reziste oricărei descompuneri. Dar și în aceste exemple am putea să evidențiem aceeași iluzie. Un membru al unui grup a intrat, în același timp, în alt grup; gîndurile care-l leagă de ambele se întîlnesc deodată în mintea lui; ipotetic, el este singurul care-și dă seama de acest contrast. Cum să nu creadă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
condițiile pentru a permite celor două influențe să-și combine acțiunea cît mai eficient, pentru ca amintirea să reapară și să fie recunoscută. Astfel încît ea pare mai puțin familiară, percepem mai puțin clar factorii colectivi care o determină și avem iluzia că se află mai puțin decît celelalte sub puterea voinței noastre. [Nu este însă întru totul o iluzie. Nu vom regăsi întotdeauna amintirile pe care le căutăm, fiindcă trebuie să așteptăm circumstanțele pe care voința noastră nu le controlează în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și să fie recunoscută. Astfel încît ea pare mai puțin familiară, percepem mai puțin clar factorii colectivi care o determină și avem iluzia că se află mai puțin decît celelalte sub puterea voinței noastre. [Nu este însă întru totul o iluzie. Nu vom regăsi întotdeauna amintirile pe care le căutăm, fiindcă trebuie să așteptăm circumstanțele pe care voința noastră nu le controlează în întregime care să le trezească și să ni le reprezinte. În această privință, nimic nu e mai surprinzător
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de ajuns să urmărim mai adînc una dintre seriile de amintiri care ne-ar fi condus, în gînd, acolo unde fusesem în trecut și pe unde hazardul a făcut să trecem din nou. Poate că nu este decît o altă iluzie, dar care ridică o problemă nouă. Dacă avem sentimentul că am fi putut ajunge la această amintire pe alte căi înseamnă că aceste căi există, chiar dacă n-am fost în stare să le urmăm pînă la capăt, adică pînă la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
timp portretul unui prieten, fiecare trăsătură a chipului este asemenea unui punct de perspectivă de unde identificăm mediile în care l-am văzut, încît avem impresia că ne regăsim, în același timp, în mai multe grupuri diferite. Nu este însă o iluzie. Trebuie ca aceste grupuri să fie prezente, fiindcă aceste imagini incomplete erau cu-prinse în fiecare dintre ele, iar imaginea nu poate să evoce grupul, după cum partea nu poate să ne redea întregul. Acestea sînt cazurile-limită. Dar adesea mediile sociale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unitatea internă a conștiinței. Dar aceasta din urmă este independentă de lumea exterioară și de mediile pe care le traversăm. Nu contestăm că totul pare să treacă prin raportarea la datele așa-numitei observațiii interioare; sîntem însă, aici, victimele unei iluzii destul de firești. Cum am mai spus, în măsura în care o suportăm docil, nici nu simțim in-fluența mediului social. În schimb, aceasta se manifestă atunci cînd în noi se înfruntă două medii. Cînd mai multe curente sociale se intersectează și se ciocnesc în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cauzele exterioare care i-au dat naștere, nu putem decît să le căutăm în noi înșine. Asta înțelegem cînd spunem că o imagine o evocă pe alta sau că o amintire trimite la altă amintire. Nu e însă decît o iluzie. Percepțiile noastre asupra lumii exterioare se succed în ordinea succesiunii faptelor și fenomenelor materiale. Ordinea naturii pătrunde în spiritul nostru și reglează cursul stărilor sale. Cum s-ar putea altfel, dacă reprezentările noastre sînt doar reflectări ale lucrurilor? O reflectare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
atît de bine vederilor noastre, încît ne-am mira să descoperim că nu noi sîntem autorii lor. Ne gîndiserăm deja la asta": nu ne dăm seama că nu sîntem decît un ecou. Arta oratorului constă, poate, în a da ascultătorilor iluzia că sentimentele și convingerile pe care le trezește în ei nu le-au fost sugerate din afară, ci ei înșiși au ajuns la ele, iar el a ghicit numai ceea ce formula, în secret, conștiința lor și le-a împrumutat vocea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]