13,759 matches
-
o găsi vreun cuțit ascuțit”, "Znam od svega ponešto „Știu din toate câte ceva”, "Uvijek brbljaju koješta „Mereu vorbesc aiurea”, "Donesi štogod da pojedemo" „Adu ceva, orice de mâncare”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume/adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Exemple în propoziții: "Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio" „N-o să mă păcălească niciodată, oricât de mare mincinos ar fi”, "Samo da naiđemo na budi kakvu vodu" „Numai
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
atunci când cuvântul următor începe cu aceeași consoană ca cea cu care se termină prepoziția, cu o consoană de același tip sau cu un grup de consoane: "s njim" „cu el”, dar "sa šalom" „cu o glumă”, "sa mnom" „cu mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mnom" „cu mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul unei calificări: "gotovo" „aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul unei calificări: "gotovo" „aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul unei calificări: "gotovo" „aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu totul”, "skoro" „aproape”, "veoma" „foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pe de-a-ntregul, complet”, "previše" „prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu totul”, "skoro" „aproape”, "veoma" „foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
previše" „prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu totul”, "skoro" „aproape”, "veoma" „foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată înaintea sa: "Ja na pitanja ne odgovaram" „Eu la întrebări nu răspund”. Cu unele verbe, "ne" se îmbină, neschimbată cu verbele "imati" și "htjeti", care își pierd prima silabă: "imam" „am” → "nemam" „n-am”, "hoću" „vreau” → "neću
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
forma "ni-": "(je)si" „ești” → "nisi" „nu ești”. Imperativul negativ se poate forma în două feluri: "Nemoj" poate înlocui orice verb la imperativ negativ, care se înțelege din context: "Nemojmo, braćo!" „Să nu facem asta, fraților!” Corespunzătoarea lui „nici” este particula "ni" corelată cu alt(e) cuvânt/cuvinte negativ(e) sau cu ea însăși: "Nigdje se dosada takvo šta nije vidjelo ni čulo!" „Niciodată până acum nu s-a văzut, nici nu s-a auzit așa ceva!”, "Zatvorenik ne može birati ni
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
așa ceva!”, "Zatvorenik ne može birati ni goste ni prijatelje" „Prizonierul nu-și poate alege nici oaspeții, nici prietenii”. „Nici” se exprimă cu "i" înaintea lui "ne": "Ali njih nitko i ne gleda" „Dar la ei nici nu se uită nimeni”. Particula "ni" servește ca element prim de compunere și la formarea de pronume și adverbe nehotărâte: "Nitko ništa nije krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nici nu se uită nimeni”. Particula "ni" servește ca element prim de compunere și la formarea de pronume și adverbe nehotărâte: "Nitko ništa nije krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii!” În general, aceast tip de propoziție exprimă ordinul sau interdicția, cu predicatul la
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca!" „Doar nu mai suntem copii!” În general, aceast tip de propoziție exprimă ordinul sau interdicția, cu predicatul la imperativ: Pogledaj mi ruke!" „Uită-te la mâinile mele!”, Nemojte se ljutiti na njih!" „Nu vă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
evidență. Exemple: "Odlazim" „Plec” (subiect inclus), "Slično sam mislio i ja" „La fel mă gândeam și eu” (subiect exprimat și prin pronume). Cu predicatul exprimat prin verbele "biti" „a fi” și "imati" cu sensul „a exista” folosite impersonal, sau prin particula prezentativă "evo", există un subiect logic, care poate fi și la alte cazuri decât nominativul: Predicatul poate fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Slavko vidi Olgu. Olgu vidimo i mi" „Slavko o vede pe Olga. Pe Olga o vedem și noi”. Dacă predicatul este un așa-zis „verb existențial”, ordinea este predicat + subiect: "Pojavilo se sunce" „A apărut soarele”. Dacă predicatul este o particulă, el de asemenea stă pe primul loc: "Evo romana mog kreveta" (subiect logic la genitiv) „Iată romanul patului meu”. Dacă predicatul exprimă existența sau disponibilitatea subiectului, iar complementul este unul circumstanțial de loc sau de timp, acesta se plasează înaintea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
deasupra uscatului, ploile sunt suprimate și cerul își schimbă culoarea din albastru intens către alb, ceea ce face ca apusurile de soare să fie de un roșu mai intens. Prezența acestui praf saharian are efect asupra calității aerului crescând cantitatea de particule din aer. Deși sud-estul SUA este zona cu cel mai curat aer din America de Nord, mare parte din praful saharian ce ajunge în SUA afectează peninsula Florida. Din 1970, perioadele de poluare cu praf saharian s-au înrăutățit din cauza secetelor din
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
stări fizice (solidă, lichidă, gazoasă), numite stări de agregare. Fenomenele fizice pot fi mecanice, termice, magnetice și optice. Trecerea unei substanțe din stare solidă în stare lichidă se numește topire. Fenomenul invers se numește solidificare. Substanțele solide sunt alcătuite din particule strâns unite între ele. Unele corpuri solide se topesc prin încălzire, trecând în stare lichidă; spațiile dintre particulele componente se măresc, iar forțele de atracție dintre particule devin mai mici. Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
Trecerea unei substanțe din stare solidă în stare lichidă se numește topire. Fenomenul invers se numește solidificare. Substanțele solide sunt alcătuite din particule strâns unite între ele. Unele corpuri solide se topesc prin încălzire, trecând în stare lichidă; spațiile dintre particulele componente se măresc, iar forțele de atracție dintre particule devin mai mici. Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând în stare gazoasă. Între particule acționează forțe de atracție foarte mici. Cuvântul fizică provine din grecescul ,pyhis" care
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
se numește topire. Fenomenul invers se numește solidificare. Substanțele solide sunt alcătuite din particule strâns unite între ele. Unele corpuri solide se topesc prin încălzire, trecând în stare lichidă; spațiile dintre particulele componente se măresc, iar forțele de atracție dintre particule devin mai mici. Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând în stare gazoasă. Între particule acționează forțe de atracție foarte mici. Cuvântul fizică provine din grecescul ,pyhis" care înseamna natură. Fizica= știința fundamentală a naturii care studiază
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
Unele corpuri solide se topesc prin încălzire, trecând în stare lichidă; spațiile dintre particulele componente se măresc, iar forțele de atracție dintre particule devin mai mici. Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând în stare gazoasă. Între particule acționează forțe de atracție foarte mici. Cuvântul fizică provine din grecescul ,pyhis" care înseamna natură. Fizica= știința fundamentală a naturii care studiază formele de existență ale materiei și mișcările ei . Prin materie se înțelege realitatea obiectiva care există în mod
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
toate fenomenele fizice sunt însa direct observabile. Pentru a spori acuratețea, calitatea și utilitatea metodei, cercetătorii au creat de-a lungul timpului diverse instrumente: lunete, telescoape, microscoape, osciloscoape, interferometre, spectrometre, etc., realizând cu acestea observații sistematice. De pilda, detectorii de particule de la CERN[2] permit astăzi observarea traiectoriilor particulelor elementare de la nivelul atomului. Metoda experimentală presupune reproducerea (sau producerea) controlată a unui fenomen, în condiții bine stabilite, în scopul studierii acestuia. Experimentele se realizează cu ajutorul aparatelor care permit reproducerea sistematica a
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
a spori acuratețea, calitatea și utilitatea metodei, cercetătorii au creat de-a lungul timpului diverse instrumente: lunete, telescoape, microscoape, osciloscoape, interferometre, spectrometre, etc., realizând cu acestea observații sistematice. De pilda, detectorii de particule de la CERN[2] permit astăzi observarea traiectoriilor particulelor elementare de la nivelul atomului. Metoda experimentală presupune reproducerea (sau producerea) controlată a unui fenomen, în condiții bine stabilite, în scopul studierii acestuia. Experimentele se realizează cu ajutorul aparatelor care permit reproducerea sistematica a fenomenului respectiv, modificarea condițiilor și măsurarea parametrilor caracteristici
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]