12,012 matches
-
metri. Acest accident trist a fost prevestit locuitorilor printr-un vuiet nădușit ce se auzea de sub pământ, în urma răspândirii zgomotului despre această întâmplare o mulțime de curioși au vizitat locul în ruină, însuși dl prefect al districtului, încunoștiințat de subprefectul plășii respective, a vizitat comuna și a făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului Bârlad și comisariatele sale cu personalul; Jandarmeria rurală, Tribunalul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de plasă și a primarilor - comuna Priponești făcea parte din plasa Corod (I. Popescu administrator de plasă cl. I; Gh. Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului Bârlad și comisariatele sale cu personalul; Jandarmeria rurală, Tribunalul, Parchetul și personalul; funcționarii rurali din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Munteanu, secretar) și avea ca primar pe Petrac he Tasie, notar V. Dimitriu, șef de post Nechifor C. Ioan; Poli ția orașului Bârlad și comisariatele sale cu personalul; Jandarmeria rurală, Tribunalul, Parchetul și personalul; funcționarii rurali din județul Tutova pe plase și comune; diferite articole: „Un deputat de la întâia Unire” de Tudor Pamile; „Curiozitățile și minunile hipnotismului”, semnat Biroul psihic la Bârlad; „Din vremurile grele” - de M. Lupescu; portrete (foto și text) a mai multor funcționari și oameni politici: Teodor Ioan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul Someș; „Studii și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
S. M. 340 Haliță, dar și folclor... Numărul 2 al revistei (15 mai 1887) publică: „D in ale școlii primare”,de S.M. Haliță” și „Literatura populară” de Gh. Ghibănescu, dar și informația că în toamna anul ui trecut (1886) învățătorii din plasa Corod ‐ Pereschiv, județul Tutova, au înființat prima asociație din țară „Luminarea poporului rural”, „având ca țintă să deștepte în săteni dorința p entru un trai mai bun” - despre care ziarul local Tutova dădea în continuu excelente informații. Alți colaboratori importanți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
suficient tratate” - scrie în prefață 417 la lucrarea semnată de V.C. Nicolau care se tipărea la Bârlad, la Tipografia și legătoria de cărți C.D.Lupașcu, în 1915. De același autor mai erau notate alte lucrări apărute printre care „Expunerea situației plășii Puești-Tutova, Bârlad, 1909”, „Însemnări cu privire la satul moșia și biserica din Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad 1914; „Însemnări cu privire la așezarea preistorică de lângă Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad, 1915.” * Revista clasei a III-a B A Liceului „Roșca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
registre ” etc. A avut colaboratori: M. Turburi, prefect; Emil Juvara, Grigore Vasiliu, foști prefecți; I. Boian, medic primar al județului Tutova, I. Popescu, Gh. Dumitriu, And rei Tenea, V. C. Nicolau, P. Ciolan, Emil Grigoraș, G. Tarază, a dministratori de plăși în județul Tutova, C. Crovolschi, administratorul plășii Neamț; G. Georgescu Giuică, administratorul plășii Calafat, județul Dolj, Adam Atanasiu, secretarul Consili ului județean, V. Altangiu, șef de birou, C. G. Gheorghiu - secretarul primăriei Vaslui, N. Enăchescu, notar Brănești - Dâmbovița, Al. Dumitrescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prefect; Emil Juvara, Grigore Vasiliu, foști prefecți; I. Boian, medic primar al județului Tutova, I. Popescu, Gh. Dumitriu, And rei Tenea, V. C. Nicolau, P. Ciolan, Emil Grigoraș, G. Tarază, a dministratori de plăși în județul Tutova, C. Crovolschi, administratorul plășii Neamț; G. Georgescu Giuică, administratorul plășii Calafat, județul Dolj, Adam Atanasiu, secretarul Consili ului județean, V. Altangiu, șef de birou, C. G. Gheorghiu - secretarul primăriei Vaslui, N. Enăchescu, notar Brănești - Dâmbovița, Al. Dumitrescu Cocioc, notar Colceag - Prahova, Nimara, notar Godinești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prefecți; I. Boian, medic primar al județului Tutova, I. Popescu, Gh. Dumitriu, And rei Tenea, V. C. Nicolau, P. Ciolan, Emil Grigoraș, G. Tarază, a dministratori de plăși în județul Tutova, C. Crovolschi, administratorul plășii Neamț; G. Georgescu Giuică, administratorul plășii Calafat, județul Dolj, Adam Atanasiu, secretarul Consili ului județean, V. Altangiu, șef de birou, C. G. Gheorghiu - secretarul primăriei Vaslui, N. Enăchescu, notar Brănești - Dâmbovița, Al. Dumitrescu Cocioc, notar Colceag - Prahova, Nimara, notar Godinești - Gorj. În numărul 12 din decembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
absolvise școala profesională de sudori. Între timp, socrul moare, inculpata locuind cu soacra și soțul: „M-am măritat doar cu o scurtă de piele atâtica, o geacă, două fuste de vară, o pereche de sandale, una de cizme și o plasă”. După vreo două săptămâni soacra realizează cu cine se măritase fiul și încearcă s-o discrediteze pe inculpată, prezentând-o acestuia într-o lumină nefavorabilă. Nu reușește. Inculpata își impune punctul de vedere în fața soțului, în relația lor ea ,,deținea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de a privi materia aflată în această trecere-pierdere. Poemele sunt descrieri, mici scene, înrămări ale unor fragmente de realitate în mișcare. Ochiul avid surprinde forme, culori, lumini și umbre. Versul prinde ori evocă o imagine, o emoție trecătoare, într-o plasă la fel de evanescentă precum realul însuși. Nimic stabil, cert, doar privirea care îmbrățișează o clipă segmente ale unui „tablou”, estompat încetul cu încetul. Dacă se poate vorbi de o tehnică impresionistă, trebuie adăugat că adesea simplitatea metaforică merge până la notația cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
unei fetițe. În ceea ce-l privește, el e convins că e vorba de o vastă punere în scenă, menită să-i umilească înainte de a-i extermina. "Cei care-și închipuie că vor supraviețui sunt nebuni de legat, au căzut în plasă, dar eu am înțeles perfect că sfîrșitul e aproape, poate chiar în încăperea asta, de îndată ce se vor sătura să ne vadă goi, legănîndu-ne de pe un picior pe altul, încercînd la răstimpuri să ne așezăm, descurajați de fiecare dată de cei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
al Homo sapiens (cu al nostru deci). Putem gîndi în mod rezonabil că există o legătură semnificativă între diferențele neurofiziologice constatate între cele două specii și dezvoltarea gîndirii simbolice la una dintre ele. Dar, atenție! Nu trebuie să cădem în plasa explicațiilor deterministe, așa cum ne avertizează cercetările existente: diferențele neurofiziologice care caracterizează Homo sapiens n-au provocat, la drept vorbind, crearea gîndirii simbolice. Aceasta nu era deloc necesară: ajunsă posibilă prin schimbarea modului de organizare a creierului, e vorba totuși de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de plastic pentru a preîntâmpina obstrucția biliară secundară edemului post tratament și necrozei incomplete. Pot fi montate și proteze metalice. Dacă acestea au fost montate anterior TFD, doza de iluminare trebuie crescută pentru a contracara fenomenul de umbrire dat de plasele metalice ale protezei [10]. INDICAȚII ALE TFD ÎN COLANGIOCARCINOAME Se consideră ca TFD poate fi indicată ca tratament neoadjuvand sau paliativ al formei sclerozante sau al formei papilare superficiale. Al doilea tip de indicație este în cazul colangiocarcinoamelor rezecate cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
de data asta necoborâtă din vreun tablou, părea un fel de polo, nu prea știam ce se chinuiau băieții ăia să facă, dar își disputau o minge folosind pagaiele de la canoele în care se repezeau, cu apa după ei, către plasele unor porți aflate sub podul care desparte Ortigia de oraș. Ei se repezeau în porți, eu m-am repezit la google: la Canoa Polo se născuse prin 1938, în Germania, La Canoa Polo Ortigia era cu mult mai tânără, doar
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
XIX, fără a refuza progresul liberal, au propus, cum remarcă profesorul româno- american, îmbunătățirea și moderarea acestuia printr-un număr destul de mare de măsuri sociale menite a ajuta clasele muncitoare; practic, ei au fost printre primii inventatori ai conceptului de "plasă de siguranță". Virgil Nemoianu susține o îndreptățită pledoarie în marginea social-democrației, a rolului ei de restabilire a unui echilibru cît mai corect între aspectul material și cel spiritual; pe cît de liberal și relaxat se manifesta mediul economic, pe atît
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fără echivoc, în ofsaid. După cum spuneam, președintele Consiliului nu este atât de abil la jocuri de culise, și natura lui impetuoasă îl împiedică să fie bun la comploturi și la sforării migăloase, astfel încât, acum, a fost lesne de prins în plasă. În al doilea rând, s-a schimbat atitudinea mass-mediei ieșene, care, în foamea ei de senzațional și de audiență, nu-l mai menajează ca altădată, ceea ce e un continuu prilej de iritare pentru cineva care nu se ferește de confruntări
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
țoapei cu Vuitton" din partea celor care până mai ieri i se gudurau în față, ciugulindu-i discret din fonduri și care vor clama, eroic, desigur, că "Zeus" era bun și drept, neînfricat și îndrăzneț, până să fie, nevinovat, prins în plasa acestei femei ariviste, lipsită de scrupule, care i-a întunecat judecata făcându-l să fie, pe final de mandat, de nerecunoscut și nefrecventabil. De fapt, toate aceste derapaje de la analiza obiectivă a istoriei recente au o explicație. Problemele României nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm și noi panduri supt a lui căpitănie, eu cu altul un văr al meu Stănomir Godescu. Într- acea vreme avănd necaz pă văru mieu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de răul lui a ne face cătuși de puțină agoniseală, și pentru aceia fierbinte mă rog milostivirii Dum ( nea ) v ( oastră ), ca să vă milostiviți ca să mi se facă o cinstită poruncă Dum(neavoastră) sau către dum ( nea ) lor boieri zapcii plăși ( i ) , să ne cercetează sau să-mi slobozească acele acareturi. Și cum va fi mila Dum ( nea ) v ( oastră ) asupra sărăcii mele, fiind că sănt sărac și scăpătat. Prea plecat Dum ( nea ) v ( oastră ) İoan Godescu ot satu Steicu.De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
școala Valea MÎnăstirii În perioada interbelică, redau mai jos un document din 1938: ,, Domnule Învățător Pentru ziua de 30 decembrie a.c.orele 10 a.m., am invitat la o consfătuire pe toți membrii Comitetului de conducere a cercului cultural Învățătoresc din plasa Broșteni, În cancelaria școlii primare din Broșteni. Întrucît și des faceți parte din acest comitet, vă rog să fiți prezent neapărat data arătata. Vom avea, ca ordine de zi, următoarele: a) Constituirea comitetului ( pe secții ). b) Semnarea procesului verbal al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
des faceți parte din acest comitet, vă rog să fiți prezent neapărat data arătata. Vom avea, ca ordine de zi, următoarele: a) Constituirea comitetului ( pe secții ). b) Semnarea procesului verbal al ședinșei din 4 decembrie 1938. c) Împărțirea Învățătorilor din plasă pe secții. d) Discuții asupra subiectelor ședinței viitoare și eventual alegerea referatelor. e) Mijloace de a realiza o bibliotecă a cercului. f) Alte chestiuni, privind bunul mers al activității Învățătorilor din plasă, spre a ține... și la care vă rog
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din 4 decembrie 1938. c) Împărțirea Învățătorilor din plasă pe secții. d) Discuții asupra subiectelor ședinței viitoare și eventual alegerea referatelor. e) Mijloace de a realiza o bibliotecă a cercului. f) Alte chestiuni, privind bunul mers al activității Învățătorilor din plasă, spre a ține... și la care vă rog să vă gîndiți pînă atunci. Sănătate ! Președinte, Subrevizor școlar, Dumitru V.Roșu D-lui Învățător Gh.Mazilu Vipie com.Lupoaia, Valea Mănăstirii-Mehedinți. Școala a avut activitate și În timpul celui de al doilea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]